Problema s-a rezolvat, mai avem de aşteptat...

---

... chiar aşa, cam cât mai avem de aşteptat? Păi să calculăm, 1,7 milioane de muncitori la negru împărţit la 21 de mii înregistrări pe zi... Mai avem de aşteptat, în zile, 80 de zile, cam trei luni. O fi mult, o fi puţin? Important este că s-a rezolvat problema, la începutul lunii august în România nu va mai fi muncă la negru.

1,7 mil. angajaţi la negru, dar Inspecţia Muncii închide ochii
Autor: Adelina Mihai
Unul dintre motivele pentru care rata şomajului înregistrată în România a scăzut în martie sub 6%, ajungând la minimul ultimelor 12 luni, ar putea fi extinderea muncii la negru, în condiţiile în care numărul de salariaţi a scăzut cu 300.000 de persoane în ultimul an.
În prezent, se estimează că 1,68 milioane de români lucrează fără forme legale, dar Inspecţia Muncii nu sperie pe nimeni.

Astăzi, premierul Emil Boc, care a preluat interimatul funcţiei de ministru al muncii, se va întâlni cu reprezentanţii Ministerului de Interne şi cu cei ai Inspecţiei Muncii, pentru a discuta despre combaterea muncii la negru.

"Se poate ca rata scăzută a şomajului să ascundă şi munca la negru. Această posibilitate nu este exclusă, pe măsură ce rata şomajului înregistrată a scăzut, iar rata şomajului măsurată prin sondaj - care surprinde şi munca la negru - a crescut. Cred totuşi că scăderea ratei şomajului este cauzată de faptul că oamenii nu se mai înregistrează ca şomeri la agenţiile pentru ocupare odată cu expirarea beneficiilor", a spus Nicolae Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

Statul încasează din contribuţii sociale circa 45,8 miliarde de lei (10,9 mld. euro) într-o pe­rioadă de 12 luni, la un cuantum al contribuţiilor de 44% din veniturile brute ale angajaţilor. Dacă cei 1,68 milioane de români despre care preşedintele Traian Băsescu a spus că muncesc la negru ar intra în legalitate, statul ar colecta circa 4,5 miliarde de euro din contribuţiile sociale ale angajaţilor.

Potrivit prevederilor din actualul Cod al muncii, munca la negru este sancţionată cu amenzi cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei (2.400 şi 4.760 euro) pentru fiecare persoană identificată - în cazul în care un angajator are mai puţin de 5 salariaţi fără forme legale de muncă - însă o companie nu poate primi o amendă mai mare de 100.000 de lei (23.800 de euro), indiferent de numărul total de angajaţi la negru.

"Nu se poate depăşi cuantumul de 100.000 de lei pentru că astfel s-ar încălca legea contra­venţiilor şi până la urmă trebuie să operăm cu textul de lege în vigoare", a spus Eugen Tifin, purtător de cuvânt în cadrul Inspecţiei Muncii.

În primele nouă luni ale anului trecut, Inspecţia Muncii a dat amenzi în valoare totală de 16,5 milioane de euro, iar cele mai mari amenzi - în valoare de 100.000 de lei (23.800 de euro) fiecare - au fost aplicate firmelor care au angajat forţă de muncă la negru. Numai 11 dintre amenzile pentru munca la negru aplicate în primele nouă luni ale anului trecut au avut valoarea maximă de 100.000 de lei.

"Se poate specula o legătură între scăderea ratei şomajului şi munca la negru, însă o astfel de corelaţie nu are argumente instituţionale, cel puţin nu la nivelul Inspecţiei Muncii", a mai spus Tifin. În 2009 valoarea totală a amenzilor date de Inspecţia Muncii a fost de 21,7 mil. euro.

Una dintre companiile care a primit anul trecut amenda maximă pentru folosirea muncii la negru a fost firma de securitate şi pază Cosepa, cu sediul în Bucureşti, care asigură serviciile de pază pentru lucrările de la Autostrada Transilvania. Amenda de 100.000 de lei, acordată de Inspectoratul Teritorial de Muncă din Cluj, a fost motivată de faptul că firma nu a depus la ITM nicio dovadă a existenţei contractelor de muncă pentru 50 de agenţi de pază de pe autostradă.

Economia nu creează noi locuri de muncă în prezent

Rata şomajului a ajuns la finele lunii martie la 5,92%, în scădere pentru cea de-a 12-a lună consecutiv. Rata şomajului a continuat să se reducă în ultimul an, deşi numărul de salariaţi nu a crescut. Astfel, dacă din martie 2010 până în martie 2011 din statistici au ieşit peste 225.000 de şomeri, numărul salariaţilor a scăzut cu peste 200.000 de persoane din martie 2010 până în ianuarie 2011, când erau înregistraţi mai puţin de 4,1 milioane de salariaţi (aceasta fiind ultima lună pentru care Institutul Naţional de Statistică a publicat informaţii).

În România există două rate ale şomajului: rata şomajului înregistrat şi rata şomajului BIM. Rata şomajului înregistrat este calculată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) ca raport dintre numărul mediu de şomeri înregistraţi (care trec lunar pe la agenţiile de ocupare ca să-şi vizeze carnetele de şomaj) şi populaţia activă (9,76 mil. persoane). Rata şomajului BIM, calculată după standardele Biroului Internaţional al Muncii, reprezintă raportul dintre numărul mediu de şomeri în sens BIM (persoane cu vârsta de peste 15 ani care îndeplinesc simultan condiţii precum: nu au un loc de muncă, îşi caută de lucru de cel puţin patru săptămâni sau vor să lucreze, deşi fac parte din populaţia inactivă, cum sunt studenţii sau pensionarii) şi populaţia activă. Rata şomajului BIM este efectuată trimestrial de către Institutul Naţional de Statistică, pe baza unei anchete în circa 30.000 de gospodării, în timp ce rata şomajului înregistrat este calculată lunar de către ANOFM, pe baza declaraţiilor persoanelor care se înscriu la agenţiile de ocupare. De altfel, faptul că analiştii spun că rata şomajului înregistrat nu reflectă situaţia economică reală este confirmat şi de statistici oficiale: datele ANOFM arată că în primele 11 luni ale anului trecut, 570.000 de şomeri au ieşit din statisticile de şomaj pentru că nu şi-au reînnoit cererile de locuri de muncă la agenţiile pentru ocupare şi nu mai apar astfel în evidenţele oficiale, pentru că nu-şi mai vizează carnetele de şomaj. Repre­zentanţii ANOFM au spus totuşi că principalul motiv pentru care scade rata şomajului îl reprezintă noile angajări făcute de companii.

"În niciun caz nu se poate spune că în prezent economia creează noi locuri de muncă, mai ales că numărul de salariaţi a scăzut constant în ultimul an", a mai spus Chideşciuc.

Un raport recent al ING arată că rata şomajului BIM a crescut până la 7,3% în ultimul trimestru al anului trecut, faţă de 6,9%, valoarea înregistrată în trimestrul anterior. În aceeaşi perioadă, rata şomajului înregistrat a scăzut la o medie de 7% de la 7,4%. De aceea, econonomiştii ING se îndoiesc cu privire la scăderea ratei şomajului înregistrat ca fiind un semn al îmbunătăţirii activităţii economice.

"Nu cred că s-ar întâmpla ceva deosebit cu rata şomajului înregistrat dacă Inspecţia Muncii ar intensifica controalele sau dacă ar da amenzi mai mari", a mai adăugat economistul-şef al ING Bank.

Preşedintele Traian Băsescu a folosit în mai multe discursuri din ultima perioadă cifra de 1,68 milioane de salariaţi care muncesc la negru, citând o cercetare efectuată de Institutul Naţional de Statistică (INS). Atât reprezentanţii INS, cât şi cei ai Inspecţiei Muncii au spus însă că munca la negru nu poate fi cuantificată ca număr de angajaţi.
(http://www.zf.ro/eveniment/1-7-mil-angajati-la-negru-dar-inspectia-muncii-inchide-ochii-8189729)

(http://webtv.realitatea.net/actual/e-boc-peste-42-de-mii-de-oameni-au-garantii-privind-locul-de-munca)