22 February 2010

Pensiile sunt o formă de asigurări (în viziunea unui nespecialist)


Există câteva accepţiuni generalizate total eronate legate de pensii. Dintre acestea, cele mai importante sunt:
1. Plata pensiilor curent se face din contribuţiilor celor asiguraţi curent.
2. Nu există bani de pensii pentru că sunt mai mulţi pensionari decât salariaţi
3. Pensionarii primesc pensiile din contribuţiile pe care şi le-au făcut din perioada de cotizare.

Aceste trei accepţiuni le-am auzit la oameni cu pretenţii, dar care, se pare, nu înţeleg cum funcţionează exact asigurările.

Am să încerc o prezentare grosieră (în mod real lucrurile stau mai nuanţat).

Cum se ajunge de la contribuţii la pensie?

Există un stadiu complet de cotizare, să spunem 35 de ani.
Există o vârstă standard de pensionare, să spunem 65 de ani.
Există o speranţă medie de viaţă, să spunem 72 de ani.

Asiguratul cotizează de-a lungul timpului diferite sume de bani în funcţie de salariu şi acestea se înregistrează contabil funcţie de salariul mediu brut pe economie pentru a atenua implicaţiile inflaţiei. Plata pensiilor reprezintă un punctaj înmulţit cu un procent din salariul mediu brut pe economie.

Mergând pe valorile de mai sus... După 35 de ani de cotizare, un asigurat a cotizat X salarii medii brute pe economie. El va fi în plată 72-65= 7 ani, timp în care va primi Y salarii medii brute pe economie.

Transformarea dintre valoarea cotizaţiilor şi valoarea pensie se obţine egalizând:

X salarii medii brute = Y salarii medii brute + cheltuieli de administrare a Fondului de Pensii

Se observă că X este aproximativ egal cu Y (cheltuielile percepute de Casa de Pensii sunt foarte mici în comparaţie cu sumele, există şi un profit din investirea contribiuţiilor).

Ştiind deci suma Y=X, vom avea pe lună Y/7 ani/12 luni pe an, obţinem astfel valoarea lunară a pensiei ştiind valoarea cotizaţiei.

Sigur că da, unii nu vor atinge vârsta de 65 de ani, alţii vor depăşi 65 de ani, dar nu vor ajunge la 72 de ani, alţii vor depăşii vârsta de 72 de ani. Media va ajunge, conform statisticii, la această relaţie şi va permite întotdeauna Asigurărilor să funcţioneze. Un război în care vor muri mulţi asiguraţi, o boală care afectează preponderent populaţia în vârstă, orice astfel de situaţie cinică, este în beneficiul veniturilor la Fondul de Asigurări. Inventarea unui medicament care prelungeşte viaţa, va fi în dezavantajul Casei de Pensii. Iată de ce calculul matematic se mai adaptează, nu este bătut în cuie.

http://www.romanialibera.ro/foto/111/110738/art_110738_1.jpg
(sursa: http://www.romanialibera.ro/a110738/ajutor-supravietuitor.html)

Este ceva grosier, pentru că am apelat la o situaţie ideală, deşi în realitate sunt multe situaţie prin care vârsta de pensionare este mai mică (pensie anticipată), nu se cotizează 35 de ani ci mai mulţi ani sau mai puţini ani. Mai există şi o diferenţă între femei şi bărbaţi... Calculul este mai mult didactic, nu are pretenţia de exactitate.

Ei bine... Din perioada de cotizare se obţine un anumit punctaj. Acest punctaj se înmulţeşte cu un procent din valoarea salariului mediu brut pe economie şi se obţine pensia. Transformarea contribuţiei în pensiei este determinată de o relaţie matematică de tipul celei de mai sus (desigur, mult mai complicată dar care, la final, este înglobează în acel procent cunoscut).

Fiecare asigurat are o relaţie proprie cu casa de asigurări care este legată strict de valoarea contribuţiei, pe de o parte, şi de statistică, pe de altă parte. Parametrii care variază această transformare sunt perioada de contribuţie, vârsta standard de pensionare şi durata medie de viaţă. Mărind de exemplu vârsta standard de pensionare se măreşte automat şi perioada de contribuţie şi scade perioada în care se plăteşte pensia. Teoretic ar trebui să crească foarte puternic valoarea pensiei (pentru că această creştere vine din două direcţii, şi datorită măririi perioadei de contribuţie şi datorită scăderii perioadei de plată).

Din câte se vede... plata pensiilor nu are nici o legătură cu numărul de asiguraţi, fiecare asigurat are o relaţie de sine stătătoare cu Casa de Pensii. Pensia este o asigurare şi nu o pomană. Ea nu este plătită de la Bugetul de Stat, nu este o presiune pe Bugetul de Stat. Iată de ce este aberantă interzicerea cumului pensiei cu salariul, pentru că pensia nu vine de la Buget, este un drept al cetăţeanului inalienabil.

Iată de ce pensiile NU SUNT UN VENIT. Reprezintă o plată a asigurării şi nu un venit.

Iată de ce este o aberaţie ca din pensii să se oprească în continuare bani pentru pensii.

No comments:

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.