Conferinţă de presă

---

COMUNICAT DE PRESĂ
(25 octombrie 2010)

REF: Conferinţa de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut luni, 25 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, o conferinţă de presă.

Vă prezentăm textul conferinţei de presă:

Preşedintele României, Traian Băsescu: Bună ziua. Ştiu că v-ar interesa o conferinţă de presă poate pe altă temă, dar astăzi am promulgat o lege extrem de importantă, aşa că aş vrea să o prezint, în câteva din elementele ei. Este vorba de Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. După opinia mea, este la fel de importantă, pentru etapa actuală, ca şi Codurile, care vor intra în vigoare ceva mai târziu, la sfârşitul anului viitor. Această Lege este de natură să răspundă în primul rând exigenţelor românilor ca procesele să se judece mai repede şi, zic eu, şi mai bine. Am să vă dau câteva elemente care se constituie în elemente de noutate în ceea ce priveşte abordarea pe care justiţia o va avea după intrarea în vigoare a acestei legi. Astfel, cu privire la recursul în interesul legii, s-a extins numărul structurilor sau persoanelor care pot face recurs în interesul legii şi odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, recurs în interesul legii poate declanşa Avocatul Poporului, precum şi Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, pentru judecarea recursurilor în interesul legii, se creează un complet specializat în aşa fel încât aceste recursuri să poată fi rapid judecate şi deciziile luate. În acelaşi timp, prin crearea unui complet specializat în care sunt precis desemnate persoanele - preşedinta Înaltei Curţi, 14 judecători care să facă parte din secţia care judecă acel tip de procese penale sau civile - în mod categoric se elimină arbitrariul din formarea completelor care să judece recursurile în interesul legii. Nu în ultimul rând, extrem de important este că pentru judecarea recursurilor în interesul legii, se crează instituţia judecătorului delegat, acel judecător care întocmeşte un raport care se prezintă completului de judecată, constituit cum v-am prezentat anterior, un raport în care judecătorul delegat propune şi soluţiile în dezbaterea completului de 20, fiind analiza propunerii judecătorului delegat. Am convingerea că în acest mod se clarifică foarte mult celebrele recursuri în interesul legii, cu atât mai mult cu cât şi Avocatul Poporului poate să iniţieze un recurs în interesul legii, cel căruia i se pot adresa până la urmă chiar oamenii de rând, cu respectarea modului de adresare.

O altă prevedere extrem de importantă este că judecătoriilor li se atribuie competenţa de a judeca orice proces care implică daune sau plăţi până la maxim 2000 de lei. Rezolvăm în acest fel cerebrele probleme ale amenzilor, care ajung acum până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau până la curţile de apel. În momentul de faţă, singurele instanţe competente să judece solicitări de daune sau plăţi până la 2000 de lei rămân judecătoriile. De asemenea, noua Lege reglemenetază cazurile în care se poate strămuta, se poate solicita strămutarea procesului. În momentul de faţă, pentru prelungirea judecăţii, sunt părţi în proces care cer strămutarea şi plimbă procesul prin toată ţara. Noua Lege reglemenează când, cum şi unde pot fi strămutate procesele. De asemenea, prin noua Lege, se reglementează posibilitatea comunicării actelor de procedură, celebrele citaţii. În momentul de faţă, părţile nu mai pot să reclame că nu au fost în cunoştinţă de cauză, dacă au fost în sală când judecătorul a anunţat noul termen. De asemenea, dacă doar una din părţi a avut avocatul în sală, se consideră îndeplinită procedura şi dacă avocatul uneia din părţi înştiinţează avocatul celeilalte părţi.

Şi, în sfârşit, tot noua Lege face o extindere a înţelesului noţiunii de "termen în cunoştinţă". Spre exemplu, pentru tergiversarea proceselor, foarte mulţi inculpaţi sau foarte mulţi reclamanţi sau părţi, foarte multe părţi în proces schimbau avocatul şi spuneau: “se cere termen pentru noul avocat, să ai cunoştinţă de termen”. Sunt procese în care se schimbă şi câte 20 de avocaţi, la fiecare termen, se cere din nou termen pentru ca avocatul să ia la cunoştinţă despre dosar. În momentul de faţă, noua Lege precizează foarte clar că este responsabilitatea celui care participă la actul de justiţie dacă îşi schimbă avocatul. Faptul că şi-a schimbat avocatul nu mai este considerat un temei de amânare a procesului. Se instituie obligaţia judecătorului de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta. Deci, în procese poate mai puţin complicate, judecătorul este obligat să stabilească termene foarte scurte. Nu se mai pot da termene pentru anul viitor. Noua Lege introduce şi reglementarea ca modalitate suplimentară de comunicare a posibilităţii încunoştiinţării părţilor, telefonul, telegraful, mailul şi toate mijloacele moderne. Deci, nu mai trebuie trimisă neapărat clasica citaţie. Este suficientă o înştiinţare pe fax sau pe mail, dacă adresa este cunoscută. De asemenea, dacă aţi observat în procese, în general, în cele grele, la un moment dat, când se ajunge după parcurgerea unui număr mare de termene, de amânări, de... ca urmare a jocurilor avocaţilor, se ajunge la situaţia în care, ca ultim argument, se invocă lipsa de competenţă a instanţei care judecă. Noua Lege stabileşte foarte clar că lipsa de competenţă poate fi invocată doar la primul termen. Dacă nu s-a invocat lipsa de competenţă la primul termen, părţile nu mai au dreptul să invoce lipsa de competenţă a instanţei care judecă.

De asemenea, Legea limitează cazurile în care instanţele de control pot dispune trimiterea cauzei spre rejudecare. Un alt tertip, care a fost utilizat foarte frecvent, a fost după judecare, să spunem, chiar o condamnare care nu este încă definitivă, scuzaţi-mi formularea, deci, după o condamnare definitivă, la instanţa de apel, pur şi simplu se casează şi se retrimite pentru judecare la tribunal. În momentul de faţă, nu se mai poate. Instanţa de apel trebuie să judece şi, eventual, să corecteze eroarea de apreciere a instanţei inferioare. Nu se mai poate tergiversa dosarul, fiind trimis înapoi pentru rejudecare şi rămâne definitivă soluţia dată de Curtea de Apel sau definitivă şi irevocabilă în instanţele civile. De asemenea, noua Lege reglementează un termen scurt de maxim cinci, la şapte zile, pentru sesizarea instanţei de executare. Ce se întâmpla până acum? Exista o hotărâre judecătorească, executorie, iar executorul judecătoresc trebuia să primească încuviinţarea instanţei pentru a trece la executare. Odată cu sesizarea instanţei de către judecător, părţile atacau în instanţă decizia de trecere la executare, ceea ce prelungea foarte mult termenele de executare. În momentul de faţă, în intervalul de cinci la şapte zile, instanţa trebuie să se pronunţe cu privire la executare, iar dacă există vreo plângere, trebuie făcută în acest interval şi rezolvată în acest interval de către instanţă, în aşa fel încât executările să nu mai fie iluzorii şi, practic, o nepunere în aplicare a sentinţelor judecătoreşti.

De asemenea, Legea instituie interdicţia de evacuare din imobile în intervalul 1 decembrie - 1 martie. Este vorba de evacuările în situaţiile de restituire. Deci, în perioadă de iarnă nu se mai pot face evacuări, acestea trebuie amânate până la 1 martie, dacă sunt astfel de cazuri. O prevedere extrem de importantă, în punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti, este şi aceea legată de extinderea sferei competenţei teritoriale a executorilor judecătoreşti, la nivelul circumscripţiei curţii de apel. La ce se referă această formulare: în momentul de faţă, prin legislaţia actuală nu se putea ca un executor judecătoresc de la Târgu Mureş, spre exemplu, să ducă la îndeplinire o executare în judeţul Harghita sau Covasna. Executorul trebuia să fie din judeţul Harghita sau din judeţul Covasna. În momentul de faţă, autoritatea executorilor judecătoreşti se extinde la nivelul curţilor de apel, la nivelul autorităţii curţilor de apel. În România există 15 curţi de apel - o curte de apel pentru două, trei judeţe. Orice executor judecătoresc, ales de una din părţi, să pună în executare o hotărâre judecătorească, poate să pună în executare hotărârea, pe toată circumscripţia uneia din cele 15 curţi de apel. Este, cred eu, un element extrem de important în punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti.

De asemenea, noua Lege prevede stimularea părţilor de a încerca soluţionarea unor conflicte în afara cadrului judiciar, posibilitatea instanţei ca în materie comercială şi în cauzele de divorţ să recomande părţilor medierea. Deci, foarte multe procese comerciale, precum şi acelea care vizează familii care se despart, sunt împinse către un proces de mediere, mai ales atunci când, în cazul celor care se despart, nu sunt probleme în divergenţă legate de patrimoniu, de copii şi aşa mai departe. De asemenea, Legea statuează introducerea divorţului pe cale administrativă, prezenţa la un notar, notarul poate valida divorţul cu împărţirea bunurilor şi distribuirea responsabilităţii pentru copii, aşa cum părţile s-au înţeles. Aş face precizarea că această ultimă prevedere intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii, nu la 30 de zile, cum intră toată cealaltă parte a Legii, asta pentru că birourile notariale au nevoie să-şi formeze, să-şi obţină accesul la bazele de date.

În ceea ce priveşte funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se desfiinţează completul de nouă judecători şi se înfiinţează la fiecare secţie, secţia civilă, secţia penală, câte două complete de cinci judecători. De ce câte două? Dacă unul din complete nu este disponibil, cu toţi cei cinci membri, un alt complet să poată judeca orice cauză se adresează fostului complet de nouă, deci, acum, completului de cinci pentru soluţionarea problemei aflată în judecată şi acest element este de natură să accelereze judecata la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Compunerea completului pentru soluţionare, în primă instanţă, a cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale se modifică. Înainte, din acest complet făcea parte un judecător, un judecător asistent şi doi reprezentanţi, să spunem, ai sindicatelor, ai părţilor în dispută. Vechea prevedere făcea ca oameni nespecializaţi în a judeca să aibă drept de a se pronunţa uneori chiar împotriva judecătorului. Erau cei doi reprezentanţi ai părţilor care, de cele mai multe ori, nu aveau studii juridice. Noua Lege face ca orice complet, care vizează judecarea unor dispute sociale, să fie format dintr-un judecător şi doi judecători asistenţi, ceea ce va profesionaliza deciziile în conflicte de muncă sau în dispute legate de salarizare sau alte aspecte care vizează participarea reprezentanţilor celor implicaţi sau care viza reprezentarea celor implicaţi prin oameni neautorizaţi.

Modificările aduse la Codul Penal sunt, de asemenea, importante şi o să exemplific cu câteva din ele: posibilitatea tranzacţiei medierii şi recunoaşterii pretenţiei civile precum şi efectele acestora. Sunt judecăţi penale, în mod deosebit în mediul rural, care îi aduce în faţa judecăţii pe vecini sau în dispute legate de pământ, uneori chiar cu relativă violenţă. Aceste dispute vor putea fi negociate, vor putea fi tranzacţionate prin împăcarea părţilor şi găsirea unor soluţii. V-aş menţiona faptul că, adesea, dacă aţi urmărit graţierile pe care le-am făcut, erau legate de oameni foarte în vârstă în dispute pentru mutarea gardului cu un metru, dispute care au ajuns până la violenţă uneori. De asemenea, noua Lege prevede eliminarea aleatoriului în stabilirea instanţei la care se dispune strămutarea. Deci, dincolo de faptul că noua Lege reglementează situaţiile în care se poate cere strămutarea unui proces, în acelaşi timp, nu mai lasă judecătorului totală libertate să stabilească unde se rejudecă. În momentul de faţă - şi vă pot spune din proprie experienţă, când eram primar ajunsesem să am în aceeaşi zi, un proces la Suceava, unul la Alexandria şi altul la Satu Mare - în momentul de faţă, judecătorii trebuie să ţină cont de domiciliu, de distanţa la care propun să se strămute procesul, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de strămutare. O prevedere foarte importantă mi se pare legată de soluţionarea cererii de eliberare provizorie, situaţie în care se află foarte mulţi condamnaţi. Aceasta nu se va mai face în complete de trei, se face de aşa-numitul “judecător de libertăţi”, un judecător specializat în soluţionarea unor astfel de solicitări.

De asemenea, important în noua Lege este faptul că se acceptă şi alte tipuri de expertiză, ce pot fi realizate în materia interceptărilor comunicaţiilor. Până acum, astfel de expertize făcea numai Institutul Naţional de Expertize Criminalistice de pe lângă Ministerul Justiţiei. Noua Lege dă dreptul părţilor să se adreseze şi unor experţi calificaţi ca atare din sectorul privat sau din orice altă instituţie a statului, cu condiţia, repet, să fie calificaţi pentru astfel de expertize. Şi din câte ştiţi, recunoaşterea calificării unui expert o dă Ministerul de Justiţie. În sfârşit, pentru evitarea prelungirii judecării cauzelor în care numărul părţilor vătămate sau al părţilor civile este foarte mare, noua Lege stabileşte că se poate desemna un reprezentant al celor care sunt parte în proces. Nu vreau să fac nicio aluzie, spre exemplu, în cazul FNI se citau zeci de mii de oameni şi dacă unul lipsea, nu se putea derula procesul. În momentul de faţă, Legea precizează foarte clar că se poate stabili un delegat care să reprezinte o mare parte dintre cei aflaţi în proces. De asemenea,Legea prevede eficientizarea instituţiei mandatului de aducere, se lasă tot mai puţină marjă acelora care, prin neprezentare, încearcă să întârzie procesele. După cum ştiţi, acum eşti citat, nu te prezinţi o dată, te mai citează o dată, iar nu te prezinţi, pe urmă îţi dă o amendă, îţi mai dă o amendă. În momentul de faţă, dacă nu te-ai prezentat o dată, a doua oară vii sigur, însoţit.

Un aspect extrem de imporant şi dezbătut în presă, asigurarea celerităţii urmăririi penale şi introducerea principiului oportunităţii. Sigur, aici, este o dezvoltare mai largă. Vreau să precizez faptul că prin prevederile acestei legi va fi foarte dificil de acum înainte ca un om să fie arestat şi după aceea să înceapă culegerea de probe care să se constituie în elemente de demonstrare a faptei penale. Procurorii, când merg în faţa judecătorului, trebuie să aibă, deja, suficiente probe pentru a propune arestarea şi urmărirea penală să fie declanşată. De asemenea, noua legislaţie, sau noua Lege, modifică şi completează dispoziţiile referitoare la plângerea penală sau la cererile greşit îndreptate, pentru a asigura reducerea numărului de cauze aflate pe rolul instanţelor. În ce constă această abordare: până acum, pur şi simplu, făceai o sesizare, se înregistra dosarul penal sau se înregistra dosarul pe rolul instanţelor, după care, la prima instanţă, la prima înfăţişare, când, oricum, se dădea un termen de 2-3 luni, judecătorul cerea completarea datelor necesare în dosar, pentru a se putea desfăşura procesul. De regulă, procese civile. În momentul de faţă, nu se mai înregistrează un dosar, pe rolul judecătoriilor, dacă nu are, în el, toate elementele necesare trecerii la judecată. De aceea, va exista, tot timpul, la instanţele de judecată, un judecător care, înainte de a înregistra dosarul, îl verifică şi, dacă este complet, în înregistrează. Dacă nu, îl dă înapoi petentului, pentru a-l completa şi a se prezenta din nou pentru înregistrarea dosarului, când toate documentele sunt la dosar.

Noua legislaţie introduce şi o nouă instituţie, şi anume judecarea în cazul recunoaşterii vinovăţiei. Nu voi intra în foarte multe detalii şi nici nu urmăresc să fiu să intru foarte în amănunt. Dar, ca şi la celelalte articole, vă dau câteva elemente. Spre exemplu, un inculpat pe evaziune fiscală, ajuns în faţa judecătorilor, recunoaşte că a făcut evaziune fiscală. Asta înseamnă, pe de o parte, reducerea majoră a pedepsei, cu condiţia ca cel care a recunoscut să acopere imediat şi paguba. Deci, dacă se recuperează prejudiciul şi se recunoaşte fapta, inculpatul poate beneficia de o importantă reducere a pedepsei. Până la urmă, mi se pare o abordare înţeleaptă, pentru că unul dintre primele obiective ale statului trebuie să fie recuperarea prejudiciilor. De asemenea, noua Lege face o precizare cu privire la cazurile în care se poate face recurs, urmare a deciziilor Curţii Constituţionale. Cred că este o completare foarte bine venită. După cum ştiţi, în momentul de faţă, procesele nu se mai opresc în situaţia în care instanţa acceptă trimiterea la Curtea Constituţională a legii, pentru controlul de constituţionalitate. Procesele merg înainte. Dacă, eventual, instanţele se pronunţă definitv sau, în cazurile civile, definitiv şi irevocabil, şi pe urmă apare hotărârea Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea textului de lege în baza căruia s-a luat, s-a dat sentinţa, atunci cei afectaţi pot declanşa imediat recursul împotriva sentinţei definitive sau a sentiţei definitive şi irevocabile, în cazuri comerciale. Cam acestea sunt câteva elemente, care, cred eu, sunt de natură să netezească mersul justiţiei. Am speranţa că, peste 30 de zile, judecătorii şi procurorii, în mod egal, vor pune în aplicare prevederile noii Legi şi eu cred că este o excelentă lege de tranziţie, de la legislaţia actuală către noile Coduri.Vă mulţumesc! Dacă aveţi întrebări?

Întrebare: Avem şi noi câteva întrebări, domnule Preşedinte.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Legate de ce articol al Legii?

Întrebare: Nu, nu de această lege. Vreau să vă întreb ce veţi face cu cele două legi, care au fost adoptate săptămâna trecută, în Parlament, şi mă refer la legea privind stabilirea TVA la 5%, pentru alimentele de bază, şi neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei. Dacă aceste legi au ajuns la promulgare, dacă le veţi promulga, pentru că înţelegem că aţi avut discuţii cu delegaţia FMI şi cum comentaţi faptul că puterea a votat aceste legi din greşeală, iar în sală au fost nu mai puţin de şapte miniştri care au votat cele două legi?

Preşedintele României, Traian Băsescu: O.K.! Hai să o luăm cu prima parte! Deci, pentru moment, nu am primit-o, nu am primit aceste legi, dar nu-i vorba de aceste legi - din câte ştiu, este vorba de o singură lege, în care sunt ambele prevederi. Nu ştiu dacă sunt două. Două?

Întrebare: Sunt două legi diferite de modificare a Cosului fiscal.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu le-am primit. Vă asigur că, imediat ce le voi primi, mă voi pronunţa şi mă voi pronunţa cu celeritate asupra acestor două legi sau asupra acestei legi. Nu ştiu cum vor arăta când sosesc la promulgare. Pe ce să mizaţi, însă, este pe o atitudine a mea în concordanţă cu interesul naţional şi nu pe o atitudine, care să fie nici demagogică, nici de natură să-i păcălească pe români. Mizaţi pe o atitudine şi pe o acţiune a preşedintelui României, în acord cu interesul naţional.

Întrebare: Miniştrii care au votat (...)

Preşedintele României, Traian Băsescu: Da, aici, trebuie să vă spun că a fost un principiu al meu să nu mă amestec în ce se întâmplă în interiorul Parlamentului şi, de regulă, nu am comentat atitudini ale grupurilor parlamentare. Dacă am comentat, am comentat în general comportamentul Parlamentului, dar nu pe unii sau pe alţii. Ca atare, nu o voi face nici acum. Dar nu pot să nu observ un lucru, care, de data asta, ţine de funcţionarea Parlamentului şi fac această observaţie în baza Constituţiei, care mă obligă să veghez la buna funcţioanare a instituţiilor. Este clar că, din punct de vedere al procedurilor parlamentare, foarte mulţi parlamentari sunt în situaţia de a vota în necunoştinţă de cauză, în situaţia de a vota după deget şi, atunci, nu mai poţi să spui nici măcar că oamenii aceştia votează după conştiinţă sau după instrucţiunile de partid. Pur şi simplu, votează după deget. Nu este o noutate. Vă rog să mergeţi la Parlamentul European să vedeţi cum şeful de grup are trei semne şi grupul, că e al PPE, că e al liberalilor, că e al socialiştilor, ştie cum să voteze. Asta este pentru a se evita erorile de vot individuale. La noi - şi eu o spun ca om care a fost în două legislaturi în Parlamentul României - odată cu opacizarea activităţii Parlamentului, prin discutarea legilor în comisii şi aducerea la plen strict pentru votul final, s-a depreciat şi calitatea legilor, s-a depreciat şi responsabilitatea parlamentarilor pentru calitatea muncii lor. Având în vedere incidentele din ultima perioadă, dar şi practicile frecvente, când în realitate nu a fost nici cvorum, nici număr de voturi necesare pentru trecerea legilor prin Parlament, dar ele mi-au venit validate la promulgare, cred că din respect pentru români procedura parlamentară de adoptare a legilor trebuie modificată.

Mi-aş permite să spun că trebuie revenit la dezbaterea în plen pe articole. Povestea că ne trebuie legile repede şi din cauza asta le discutăm numai în comisie şi doar cinci, zece, douăzeci de oameni ştiu despre ce e vorba în acea lege, nu poate fi susţinută într-un sistem democratic. Nu putem ajunge la dictatura a doi şefi de Camere, care îmi trimit legile promulgate, deşi ştiu foarte bine şi cum au fost votate, şi că au fost votate în necunoştinţă de cauză, şi că au fost votate de multe ori fără cvorum. De aceea o spun public: procedura de adoptare a legilor trebuie modificată. Acest lucru ar stimula şi activitatea parlamentară. Numai aşa am putea avea Parlamentul plin, am putea vedea care sunt parlamentarii angajaţi să contribuie la îmbunătăţirea unui proiect de lege, numai aşa parlamentarii ar avea sentimentul apartenenţei lor la acea instituţie, altfel să nu ne mire prezenţele de 1 %. Deci, cred că aici avem o mare problemă de procedură parlamentară şi de funcţionare democratică a instituţiei care se numeşte Parlamentul României.

Întrebare: Domnule Preşedinte, tocmai pentru că aţi invocat modul în care se votează în Parlament, vă întreb pe dumneavoastră: ce mesaj aveţi către cei care au protestat astăzi în faţa Palatului Cotroceni şi mai mult decât atât, şi către cei care, iată, cazul doamnei profesoare care de mai bine de 60 de zile se află în greva foamei, dar şi a celor care vor protesta miercuri, în momentul în care se va dezbate moţiunea de cenzură.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Doamnă, am un singur mesaj: protestele sunt îndreptăţite din punct de vedere al reducerii veniturilor. Nu este, însă, momentul ca oamenii politici, de dragul voturilor, să facă concesii care să ducă România într-un derapaj. Am fost întotdeauna adeptul necesităţii de a guverna pentru popor. Sunt însă momente, momente de criză economică, în care responsabilitatea unui om politic este să guverneze pentru ţară. Noi suntem într-un astfel de moment. Şi trebuie să vă spun că cei care au vrut ca România să treacă prin criză cu o populaţie dezbinată, par a fi reuşit, dezinformându-i pe români cu privire la ce poate şi ce nu poate România în momentul de faţă. Faptul că cei care au reuşit dezbinarea naţiunii în condiţii de criză economică grea au vreun motiv de satisfacţie, este problema lor. Eu însă sunt decis ca, împreună cu Guvernul şi sprijinind Guvernul, să contribui la a se lua măsurile necesare pentru România, în aşa fel încât să intrăm într-un proces de redresare solid, durabil. A trecut vremea când mai puteam utiliza veniturile bugetului de stat pentru voturi. În momentul de faţă, veniturile bugetului de stat trebuie utilizate pentru ţară. Atâtea câte sunt ele.

Întrebare: Domnule Preşedinte, aş vrea să vă întreb dacă din partea Ministerului de Interne aţi primit acel raport pe care l-aţi solicitat în ceea ce priveşte protestele din urmă cu o lună. Dacă da, ce scrie în raport şi dacă în urma raportului, luaţi în considerare să reveniţi asupra ideii de a renunţa la seviciile Poliţiei şi Jandarmeriei? Mulţumesc.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Raportul l-am primit, l-am primit foarte repede, după ce l-am solicitat, cred că în circa şapte zile l-am primit. Este un raport profesionist, pe care însă doresc să-l discut cu conducerea Ministerului de Interne, pentru că am observaţii asupra lui şi din punct de vedere al asumării responsabilităţilor pentru încălcarea legii şi din punct de vedere a ceea ce este de făcut pentru ca Ministerul de Interne să nu mai fie afectat de cancerul politicului care decide cine şi unde să fie numit inspector-şef sau adjunct de inspector-şef, sau mai ştiu în ce altă funcţie importantă. Deci sunt câteva lucruri extrem de importante pe care doresc să le discut. Nu a existat timpul material necesar. Sper ca până la sfârşitul lunii - aş fi optimist, având în vedere programul pe care îl am săptămâna aceasta - dar sper ca săptămâna viitoare să am o discuţie pe acel raport cu conducerea Ministerului de Interne, cu şefii de arme şi cu noul ministru. De altfel, vă pot spune că unul din motivele pentru care n-am făcut imediat discuţia cu Ministerul de Interne legat de raport a fost chiar cu privire la noul ministru de Interne, căruia am dorit să-i dau măcar un răgaz minimal pentru a se pune la curent cu situaţia din Ministerul de Interne. Răspunsul, în concluzie, este: îl am, l-am primit, nu l-am discutat încă cu Ministerul de Interne. Cu certitudine discutarea acelui raport cu structurile de conducere ale Ministerului de Interne trebuie să ajungă să ducă la concluzia că trebuie să depolitizăm complet acest Minister.

Întrebare: (...)

Preşedintele României, Traian Băsescu: Vreau să fiu un om liber? Ce aveţi cu mine? A, vreau să fiu un om liber, ce-aveţi cu mine? De ce trebuie să stau cu Poliţia după mine? Şi aici eu vă întreb un lucru: de cinci ani jumătate, în jumătate din timp, am umblat într-o vreme cu un Golf albastru, acum cu o Dacie, fără nicio escortă de la Poliţia Circulaţie. De ce acum este aşa o mare problemă, că umblu fără escortă de la Poliţia Circulaţie? Deci, nu este o noutate introdusă acum. De când mi-am preluat mandatul - şi aduceţi-vă aminte, articole pe care le scriaţi, că umblu şi conduc; sigur că ar fi caraghios să umblu cu Dacia şi să am escorta în faţă - dar mie-mi place să conduc maşina. Deci, nu trebuie interpretată neapărat ca o noutate şi “uite ce atitudine are Preşedintele”. Pur şi simplu, mă simt mai liber. Şi vreau să mă simt liber. Tot mandatul, şi primul mandat, şi acum, am încercat să nu par un preşedinte sau să nu fiu un preşedinte prins în structurile statului. De-asta îmi place să mă duc cu soţia într-un restaurant, de-asta îmi place să ies într-un parc, de-asta îmi place să conduc maşina şi multe altele. Ultima întrebare.

Întrebare: Dacă aveţi un mesaj pentru acea doamnă profesoară, care stă de foarte multe zile în greva foamei şi (...).

Preşedintele României, Traian Băsescu: Cred că se creează o confuzie - din câte ştiu, doamna este învăţătoare. Eu am mai primit această întrebare legat de o profesoară care, am aflat pe urmă că atunci anunţase, în acea zi anunţase că intră în greva foamei. Sigur că nu îmi pare bine deloc, dimpotrivă. Cred însă că nu aşa se pot rezolva problemele generale, de care domnia sa vorbeşte, atunci când îşi motivează greva foamei. Eu regret faptul că un dascăl este în greva foamei. Mi-aş dori mult să fie un participant la găsirea soluţiilor, decât un învăţător în greva foamei. Vă mulţumesc mult, vă doresc o zi bună!

Departamentul de Comunicare Publică
25 Octombrie 2010

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12481&_PRID=lazi)