Program de Guvernare, partea a doua

---

Obiectiv ratat
Obiectiv realizat
Obiectiv bălmăjit
Capitolul 3 - Politica fiscal-bugetară

Obiectivul fundamental al politicii fiscale va fi refacerea credibilităţii şi stabilităţii finanţelor publice prin:

1. Stabilirea unui echilibru corespunzător între răspunsul pe termen scurt la criza economică şi obiectivele de consolidare pe termen mediu a finanţelor publice.

2. Respectarea ţintei de deficit bugetar în anul 2010 şi diminuarea nevoii nete de finanţare a sectorului guvernamental.

3. Continuarea consolidării fiscale în direcţia îndeplinirii ţintei de deficit de 3% din PIB prin măsuri structurale care să asigure sustenabilitatea pe termen mediu şi menţinerea calendarului de adoptare a monedei euro.

4. Promovarea unei politici fiscale anticiclice care să ofere sustenabilitate procesului de creştere economică.

5. Întărirea controlului şi sporirea responsabilităţilor unităţilor aflate în afara administraţiei centrale (autorităţi locale, instituţii autofinanţate şi companii de stat), inclusiv pentru reducerea arieratelor statului.

6. Reforma administraţiei fiscale.

7. Creşterea eficienţei politicii fiscal-bugetare şi îmbunătăţirea predictibilităţii acesteia.

Direcţii de acţiune

1. Adoptarea bugetului pe anul 2010

· Bugetul anului 2010 reprezintă un angajament al autorităţilor române pentru realizarea unui progres semnificativ şi continuu în consolidarea fiscală pentru următorii trei ani.

· Pentru 2010, politica bugetară vizează reducerea deficitului la 5,9% din PIB.

· Măsurile propuse vizează corectarea raportului dintre cheltuielile curente şi cele de investiţii prin:

– raţionalizarea structurii instituţionale a sectorului public, a numărului de angajaţi şi a costurilor asociate.

– consolidarea reformelor structurale în domeniul pensiilor prin lărgirea bazei de contribuţie şi printr-o gestionare mai strictă a pensiilor de invaliditate şi a pensionărilor anticipate.

– o mai bună direcţionare a programelor de asistenţă socială şi consolidarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente.

– o politică salarială prudentă în sectorul bugetar, care să ţină seama de constrângerile macroeconomice şi bugetare.

2. Instituirea unor politici-cadru care să asigure sustenabilitatea şi predictibilitatea fiscală pe termen
lung

· Promovarea Legii responsabilităţii fiscale. Politica fiscal-bugetară promovată în ultimii ani a demonstrat fragilitatea evidentă a cadrului instituţional şi lipsa unor reguli adecvate care să diminueze spaţiul discreţionar fiscal. În acest context, Legea responsabilităţii fiscale va trasa principiile pe care le va urma politica fiscal-bugetară pentru a respecta obiectivele pe termen lung ale UE, precum şi standardele pe care trebuie să le îndeplinească pentru a aduce valoare adăugată stabilităţii şi creşterii economice. Legea responsabilităţii fiscale va stabili:

–un cadru bugetar pe termen mediu obligatoriu şi proceduri îmbunătăţite de elaborare a bugetelor multi anuale;

–limite privind rectificările bugetare efectuate în cursul anului;
–reguli fiscale privind cheltuielile şi deficitul bugetar;

–un consiliu fiscal care să asigure o analiză independentă a prognozelor bugetare şi a cadrului macroeconomic pe care acestea se bazează.

· Promovarea legii privind reforma sistemului de pensii. România se află în grupul statelor cu cele mai mari riscuri pe termen lung, având unul dintre cele mai nesustenabile sisteme publice de pensii din întreaga comunitate europeană. Conform prognozelor UE, în următorii 50 de ani, cheltuielile României cu pensiile exprimate ca procent în PIB vor creşte de la aproximativ 8 la sută (2009) la 15,8 la sută (2060) ducând România pe locul 5 în topul statelor UE27 cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile ca pondere în PIB. Reforma sistemului de pensii urmăreşte:

–asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivităţii şi solidarităţii sociale;

–încadrarea cheltuielilor cu asistenţa socială în limitele sustenabile ale sistemului de pensii;

–eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii şi a regimurilor speciale inechitabile şi costisitoare de care beneficiază anumiţi angajaţi;

–stimularea economisirii private prin dezvoltarea sistemului de pensii facultative administrate privat.

3. Reducerea graduală a deficitului bugetar până la un nivel situat sub 3% din PIB în anul 2012

4. Introducerea unui cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu pentru a restabili disciplina bugetară care să prevadă:

· Reguli fiscale cu privire la nivelul cheltuielilor şi soldului bugetar.

· Reorientarea cheltuielilor publice, prin stabilirea de priorităţi clar formulate, în special pentru proiectele de investiţii prin elaborarea şi punerea în aplicare a unui program multianual de investiţii.

· Diminuarea cheltuielilor cu salariile prin mai buna delimitare a funcţiilor diferitelor autorităţi.

· Stabilirea de priorităţi în efectuarea transferurilor către sectoare economice.

5. Lansarea unei evaluări instituţionale a funcţiilor, structurilor instituţionale şi a competenţelor agenţiilor din sectorul public, cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru şi de a consolida profesionalismul personalului.

6. Lansarea unui plan de acţiune multianual vizând reforma administraţiei fiscale prin:

· creşterea nivelului veniturilor bugetare prin promovarea unor măsuri de lărgire a bazei de impozitare şi îmbunătăţirea colectării;

· reducerea fraudei şi neconformării în domeniul TVA şi reformarea procesului de rambursare a TVA pentru a soluţiona întârzierile în decontarea rambursărilor;

· îmbunătăţirea gestionării arieratelor fiscale în creştere şi intensificarea controlului asupra contribuabililor în cazul cărora potenţialul de colectare este mare;

· continuarea programului de reducere a parafiscalităţii şi de punere în aplicare a planului de reducere a numărului de avize şi autorizaţii eliberate de către instituţiile publice centrale şi/ sau agenţiile subordonate.

7. Elaborarea în regim de urgenţă a unui sistem de raportare centralizată a cheltuielilor efectuate

de autorităţile locale. Instituirea unei baze de date a proiectelor de investiţii de la nivel local va

creşte transparenţa cheltuielilor publice şi ar putea conduce la economii substanţiale de resurse publice pe termen mediu.

8. O mai bună direcţionare a programelor de asistenţă socială şi restructurarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente, astfel încât acestea să capete caracter complementar şi să nu constituie unică sursă de venit pentru cei care au capacitate de muncă.

9. Asigurarea interconectării sistemelor de evidenţă fiscală contribuabil-evidenţa contribuabililor la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

10. Perfecţionarea sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor prin sistemul „Ghişeul unic"

11. Accelerarea procesului de descentralizare a administraţiei publice cu asigurarea resurselor financiare corespunzătoare.
(http://www.gov.ro/capitolul-3-politica-fiscal-bugetara__l1a103767.html)