Ce a spus domnul Boc cu ocazia moţiunii...

---

Declaraţii de presă susţinute de primul-ministru Emil Boc înainte de şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură

Reporter: Ce le transmiteţi acestor oameni?
Emil Boc: Oamenilor le spun că Guvernul a făcut exact ceea ce trebuie pentru a limita efectele crizei şi pentru a scoate România din recesiune. Din criză nu se iese cu populisme şi cu măsuri care să agraveze situaţia României. Am spus-o de mai multe ori, că, din nefericire, soluţiile pe care Opoziţia le propune sunt exact ca şi în cazul în care ai o boală şi ţi se prescrie exact lucrul care agravează boala în loc să o vindece. Din acest punct de vedere înţeleg nemulţumirea oamenilor. Criza, din nefericire, ne-a afectat pe toţi, economia arată semne că suntem pe drumul cel bun şi, dacă nu facem paşi înapoi, reuşim să avem creştere economică în 2011şi să ieşim din recesiune. Acesta este cel mai important mesaj pentru oameni, să nu facem paşi înapoi acum, când suntem aproape de a ieşi din recesiune, aproape de a merge pe drumul cel bun, după ce am corectat lucruri care timp de 20 de ani în România au evoluat în direcţie greşită.
Reporter: Parlamentarii PDL au primit bani ca sa nu voteze la motiunea de cenzură?
Emil Boc: Exclus.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 27.10.2010
(sursa: http://www.guv.ro/declaratii-de-presa-sustinute-de-primul-ministru-emil-boc-inainte-de-sedinta-comuna-a-camerei-deputatilor-si-senatului-pentru-dezbaterea-si-votul__l1a110879.html)

Alocuţiunea susţinută de primul-ministru Emil Boc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură

Domnule preşedinte al Senatului,
doamnă preşedintă a Camerei Deputaţilor,
dragi colegi, membri ai Guvernului,
doamnelor şi domnilor deputati şi senatori,
Moţiunea de cenzură reprezintă un exerciţiu democratic, politic, parlamentar şi constituţional. Această moţiune de cenzură este, de asemenea, o bună oportunitate, o bună ocazie, pentru a mă putea adresa dumneavoastră şi cetăţenilor acestei ţări, în vremurile grele din punct de vedere economic pe care le trăim. Astazi România se află la un moment de răscruce.
Stimaţi parlamentari, aveţi de făcut o alegere majoră. Şi anume, mergem mai departe, pe calea reformelor, şi scoatem România din criză sau cedăm în faţa populismului şi compromitem şansa acestei ţări de a ieşi din recesiunea economică şi de a merge pe creştere în anul 2011.Înţeleg nemulţumirea oamenilor. Înţeleg nemulţumirea oamenilor, pentru că au scăzut salarii şi pentru că se fac disponibilizări. Oamenii au dreptul să fie nemulţumiţi, dar, de asemenea, oamenii au dreptul să cunoască adevărul, oamenilor trebuie să li se spună lucrurilor pe nume, exact aşa cum sunt ele. Şi spuneam încă o dată, înţeleg această nemulţumire a lor, pentru că fiecare se uită la propria lui situaţie şi constată că e mai greu decât în trecut. Şi atunci, e greu să le explici oamenilor că aceste lucruri se datorează unor probleme care ţin de deficite structurale, de greşeli ale trecutului.
Totuşi, dacă vrem să fim corecti cu românii, trebuie să le spunem adevărul şi acest adevăr porneşte de la următoarele elemente. Din nefericire, în anii 2007-2008, s-a dat mai mult decât se putea, s-au plătit în avans salarii, pensii şi alte bonificaţii şi ajutoare sociale. Oamenii, astăzi, văd că nu mai primesc cât au primit în trecut şi, pe bună dreptate, sunt nemulţumiţi, dar la fel de bine ştim fiecare dintre noi, din familie, că ni se spunea încă din copilarie, că nu putem consuma mai mult decât ne permitem. Şi dacă această regulă pe care o avem, repet, din familie, învăţată acasă, că nu putem să cheltuim mai mult decât ne permitem, ca şi guvernanţi, ca şi ţară, de ce n-am aplica aceeaşi politică responsabilă pe care ne-au învăţat-o părinţii noştri, în familie, să cheltuim şi să drămuim ceea ce avem în raport cu ceea ce ne putem permite? Din nefericire, în trecut, oamenilor li s-au oferit lucruri fără acoperire şi, acum, suntem în situaţia să plătim această factură, a lucrurilor care s-au dat fără a exista o acoperire reală în economie. Şi o să vă dau câteva exemple. Cheltuielile de personal au crescut cu 65% în 2007 şi în 2008. Cheltuielile cu asistenţa socială, inclusiv pensiile, au crescut cu 75,5% în 2007 şi în 2008. Mai mult dect atât, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială au ajuns să fie, în 2008, aproape cât totalul cheltuielilor bugetare din anul 2006; corespunzător, s-au majorat şi cheltuielile cu bunurile şi serviciile. Şi anume, cu 54,4% în 2008 faţă de 2006 şi 2007. Aceste dezechilibre structurale nu mai puteau continua, sau, spus simplu, această tendinţă de a consuma mai mult decât ne permitem, nu putea să meargă mai departe. Şi, pe lângă toate acestea, a venit şi criza economică, ce afectează aproape toate statele lumii.
Dragi români, populismul şi demagogia măsurilor luate, în 2007 şi în 2008, ne-au încărcat din greu factura crizei. Gândiţi-vă ce ar fi însemnat dacă la începutul crizei, dacă anul trecut, noi aveam cei aproximativ 3 miliarde de euro rezultaţi din vânzarea BCR şi îi avem în buget, şi îi aveam puşi deoaparte? Gândiţi-vă ce ar fi însemnat dacă în 2008, an când am avut un an cu maximă creştere economică, de peste 8%, nu am fi cheltuit mai mult decât ne permiteam cu aproximativ 8 miliarde de euro. Deci am avut +8 creştere economică şi am cheltuit cu pomeni electorale peste 8 miliarde de euro. 8+3 înseamnă 11 miliarde de euro pe care îi puteam avea puşi deoparte pentru vremuri mai grele. Din nefericire, ţara nu i-a avut. Dacă aveam acei bani nu eram nevoiţi probabil să apelăm la acord internaţional cu Comisia Europeană, Fondul Monetar sau Banca Mondială. Spun asta în conditiile în care până astăzi, Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor, a primit de la Fondul Monetar şi de la Comisia Europeană, 5,7 miliarde de euro. Aceştia sunt banii pe care guvernul i-a împrumutat, dar dacă aveam cei 11 miliarde de euro, dacă nu se pierdeau doi ani în absorţia fondurilor europene, România putea, într-o altă manieră, să treacă prin criza economică globală. Alte state, precum Polonia, au avut acest avantaj, pentru că au economisit în vremuri bune şi au utilizat banii europeni.
Noi am avut doi ani, în 2007 şi în 2008, ani complet rataţi din perspectiva absorbţiei fondurilor europene. Când am ajuns la guvernare, în 2009, un singur program operaţional sectorial din şapte era acreditat. Păi cum să mai atragi fonduri europene din moment ce nici programele care urmau să atragă banii nu erau acreditaţi, pentru că nu li s-au acordat importanţă în 2007 şi în 2008? Şi atunci am pierdut şi acea ocazie de a putea compensa căderea economică cu mai mulţi bani europeni, şansă ratată datorită acelei situaţii. Am ajuns la guvernare într-un moment în care statul român avea şi încă mai are pe alocuri un sistem bolnav din punct de vedere economic şi financiar şi o să vă dau câteva elemente în acest sens. Aveam un stat care, aşa cum am spus, consumă mai mult decât produce. În al doilea rând, avem un stat care timp de 20 de ani a încurajat mai mult nemunca şi mâna întinsă decât munca. De exemplu, în 2004, România avea în asistenţă socială 6,4 milioane de cetăţeni. Până în 2008 s-a dublat numaăul asistaţilor social, ajungându-se la 13,9 milioane de asistaţi. În al treilea rând, avem un stat care, timp de 20 de ani, a încurajat privilegiile, în detrimentul principiului egalităţii în faţa legii. Şi aici o să vă dau doar un exemplu, cazul pensiilor speciale, a pensiilor parlamentarilor şi a altor tipuri de pensii care nu aveau la baza principiul contributivităţii şi care, repet, încălcau în mod flagrant principiul egalităţii tuturor pensionarilor în faţa legii. Şi anume, legea spune foarte clar, principiul contributivităţii trebuie să fie acela care să stea la baza unei pensii corecte, cinstite, acordate în România şi acest lucru să fie consacrat de lege. Din nefericire, timp de 20 de ani, s-au creat tot felul de breşe numai ca un asemenea sistem să nu se pună în practică. În al patrulea rând, avem un stat supradimensionat, un stat birocratic şi obez. De exemplu, în perioada 2007-2008, numărul posturilor aprobate, subliniez, aprobate în sectorul bugetar s-a majorat cu 135.000, iar numărul posturilor ocupate în sectorul bugetar, la sfrâşitul anului 2008, era cu 118.000 peste numărul posturilor ocupate în anul 2006. Această factură am primit-o la plata în această perioadă de criză şi eram obligaţi, prin forţa lucrurilor, să rearanjăm statul român din perspectiva numărului de personal în raport cu ceea ce-şi poate permite şi întreţine un stat ca al nostru şi nu cu un aparat supradimensionat şi birocratic.
În faţa unor asemenea situaţii aveam două alternative: să continuăm genul de politică promovată în ultimii 20 de ani, cu accente consistente în 2007 şi în 2008 şi care ar fi condus, fără echivoc, ţara la colaps economic şi financiar sau sş alegem calea de a stopa această politică populistă, în profundă discordanţă cu interesul ţării şi să ne asumăm măsuri grele, dureroase din punct de vedere social şi politic, dar sănătoase, cu ceea ce înseamna viitorul acestei ţări. Nu am cedat tentaţiei populiste, pe care şi noi puteam s-o ducem mai departe, în 2009 şi în 2010. Şi, practic, suntem primul guvern de după 1989 care-şi asumă deschis această sarcină de a pune ordine în finanţele ţării, în administrarea ţării, de a orienta banii spre dezvoltare, investiţii şi locuri de muncă şi de a renunţa la politica fundamentată numai pe pomeni şi consum. Spuneam că am găsit un stat care are un sistem bolnav, din punct de vedere economic şi financiar. Şi ca să folosesc o altă comparaţie, m-aş putea exprima în următorii termeni: ce faci atunci când suferi de o boală gravă? Te tratezi, chiar dacă medicamentul este dureros, sau mori. O asemenea alternativă am avut şi noi, la o altă scară şi pe alte coordonate, în faţă, atunci când am ales guvernarea bazată pe responsabilitate, şi nu pe populism.
Am ales aplicarea unui medicament, chiar dacă are un gust amar, dar care ne vindecă. Şi ştiu, încă o dată repet, că acest medicament cu gust amar nemulţumeşte oamenii, oamenii având dreptul să fie nemulţumiţi, pentru că au fost obişnuiţi să primească mai mult decât se putea. Dar acea cale era falimentară, acea cale ne ducea în prăpastie. Am stopat acea cale şi, cu măsuri ferme, hotarâte, am întors România pe drumul cel bun.
Vreau doar să mai spun un lucru: dacă am fi menţinut acea tendinţă populistă cu cheltuielile sociale, pe care le-am enuntat, şi în anii 2009 şi în 2010, vreau să ştiţi că doar în 2009 România ar fi avut un deficit de peste 12% din PIB, care ar fi însemnat drumul sigur spre prăpastie şi colaps, pentru că, pe de o parte, nimeni nu te mai împrumuta să poţi finanţa un deficit de 12%, ca să-l dai pe pomeni electorale şi pe lucruri care nu aduc investiţii şi locuri de muncă, pentru că în perioada anterioară s-au folosit banii interni, banii din vânzarea BCR-ului, ca să se finanţeze acel deficit pentru pomeni electorale. Şi sper că măcar acum, în ceasul al 12-lea, s-a înţeles de către toţi politicienii, indiferent de partid, că România nu mai poate avea un asemenea drum. Din nefericire, am constatat că soluţiile oferite de opoziţie sunt fie de natură pamfletară - şi acesta este textul moţiunii de cenzură -, fie unele soluţii duc, precum cele 100 propuse de PSD, la majorarea deficitului cu peste 10% din PIB.
Dacă am aplica măsurile dumneavoastră populiste, nu am face altceva decât să facem ceea ce ar face un medic care, în loc să-i ofere unui bolnav de diabet un tratament corespunzător, i-ar prescrie zahăr sau produse din zahăr, agravându-i boala. În esenţă, cu tot regretul spun, acestea sunt soluţiile oferite de opoziţie, soluţii care să agraveze şi nu să vindece bolile de care suferă sistemul financiar şi economic românesc. Şi atunci, am ales calea vindecării, printr-un medicament mai dur, mai putin placut, dar cu consecinţe benefice pe termen mediu şi lung. Câteva exemple: am limitat deficitul bugetar al ţării, astfel încât el să poată fi finanţat şi să orientăm mai mulţi bani spre investiţii, singurele care pot conduce la locuri de muncă şi la ieşirea din criză. În anul 2009, vreau să ştiţi, chiar în condiţiile în care am avut cădere economică, criza economică mondială, România a alocat mai mulţi bani pentru investiţii decât în anul 2008, an când am avut 8% creştere economică, dar bani care atunci s-au dus pe pomeni şi consum.
În cifre, vreau să ştiţi că în 2009, ponderea cheltuielilor de investiţii a fost de 7,2% din PIB, faţă de 6,3% din PIB, cât s-a cheltuit în 2008 şi, fără a intra în detalii, câteva lucruri s-au şi văzut: cei 42 de kilometri de autostradă, pasajul Băneasa, centura ocolitoare a Ploieştiului sau a Timişoarei, lucruri pe care vechea putere nu a fost în stare să le ducă la bun sfârşit, pentru că au preferat să ducă banii spre pomeni şi voturi. De aceea am curmat o asemenea politică cu costuri de toate felurile şi am orientat banii spre investiţii. În al doilea rând, am declanşat un şir al reformelor pe care nimeni în ultimii 20 de ani nu a avut curajul să le declanşeze şi o să vă prezint doar câteva. Am eliminat pensiile speciale, inclusiv pensiile parlamentarilor şi avem acum în faza finală o nouă lege a pensiilor, corectă cu 22 de milioane de români, corectă cu principiul contributivităţii, prin care nu scad pensiile, prin această nouă lege, dar îi asigură sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu şi lung. Am adoptat, pentru prima dată în România, o lege a salarizării, care a curmat abuzurile din domeniu şi a stabilit o ierarhie a funcţiilor publice din România, a personalului plătit din fonduri publice şi, în aceste condiţii, au dispărut salariile de lux, de 30.000 de euro sau mai mult, din diverse structuri şi agenţii guvernamentale şi oferim o lege în concordanţă cu ceea ce România poate astăzi să ofere României şi românilor.
Am realizat o consistentă reformă a sistemului judiciar. Au fost adoptate patru coduri şi recent o nouă lege care acceleerază soluţionarea proceselor judiciare cu beneficii pentru cetăţeni, din perspectiva costurilor cu justiţia, dar şi din perspectiva faptului că vor avea procese mai rapide judecate în termeni rezonabili. Am promovat şi realizat o reformă a sistemului fiscal, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. Legea responsabilităţii fiscale pune, pentru prima dată, ordine în sistemul fiscal din România şi aranjează finanţele acestei ţări pe principii sănătoase. Am promovat şi realizat, pentru prima dată, o reală descentralizare a spitalelor, ca primă etapă a reformei sistemului sanitar, prin trecerea spitalelor spre adminsitraţiile locale, pentru o mai bună şi responsabilă utilizare a resurselor, pentru că, din nefericire, aşa cum s-a constatat în ultimii 20 de ani, oricâţi bani au fost introduşi în sistemul sanitar, calitatea serviciilor nu a crescut. Prin această masură, conjugată cu altele, pe care ministrul sănătaţii le are în pregătire, vom avea o reală reformă a sistemului sanitar. Am declanşat un amplu şi corect proces de restructurare a personalului bugetar, bazat pe standarde de cost şi dacă, aşa cum spuneam, în 31 decembrie 2008 aveam 1.397.000 de bugetari cu posturi ocupate, prin aplicarea standardelor de cost, în august, aveam 1.340.000 de bugetari.
Şi procesul de restructurare continuă, nu pentru că ne-ar face plăcere, ci pentru că este absolut necesară acestei ţări, dacă vrem să avem dezvoltare, investiţii şi locuri de muncă. Am desfiinţat, comasat sau reorganizat 120 de agenţii guvernamentale şi am eliminat 228 de taxe şi tarife parafiscale. De asemenea, am promovat în condiţii de criză un set de măsuri pentru susţinerea activităţii economice şi cei care susţin în continuare faptul că acest guvern nu a adoptat nici un fel de măsuri anticriză, vreau doar să spun câteva dintre ele. În primul rând, acele măsuri care au vizat la nivel macro menţinerea cotei unice de impozitare şi de impozitare a profitului reinvestit sau, dacă ne gândim la faptul că, prin aplicarea măsurii prin care firmele care angajează şomeri nu plătesc contribuţii de asigurări sociale sau prin aplicarea măsurii care vizează şomajul tehnic, în sensul că statul preia obligaţiile angajatorului şi ale angajatului pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale numai în anul 2010, până în septembrie, vreau să ştiţi că 365.000 de locuri de muncă au fost salvate. De asemenea, dacă ne gândim că, prin intermediul fondului de garantare şi contragarantare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, prin garanţiile în valoare de peste un miliard de euro, s-au salvat până în momentul de faţă peste 190.000 de locuri de muncă. Dacă aceste măsuri nu erau, de mult rata şomajului ar fi depăşit 10% şi am fi fost şi noi la nivelul mediei europene. Prin aceste măsuri, precum altele, ca de exemplu amânarea la plată a obligaţiilor fiscale pentru firmele, societăţile lovite de criză sau prin compensarea de drept a creanţelor fiscale sau prin măsurile prin care CEC şi Exim Bank, prin schemele de garantare puse la dispoziţia întreprinderilor mici şi mijlocii şi nu numai, am menţinut şi creat locuri de muncă.
Ştim că aceste măsuri nu-şi arată efectele imediat peste noapte, ştiu cât de greu le-a fost oamenilor şi le este încă, ştiu că mulţi dintre ei au făcut şi fac sacrificii şi vreau să ştie toţi cetăţenii români că nu am luat cu inima uşoară măsurile de austeritate pe care am fost obligaţi să le propunem. Am fost obligaţi să luăm aceste măsuri şi sunt convins că oricine ar fi fost în locul nostru, în locul actualului guvern, dacă era responsabil cu România, lua exact aceleaşi măsuri de austeritate pentru a proteja viitorul acestei ţări.
Criza nu a lovit doar România şi nu a pornit din România, măsuri dureroase de austeritate au fost nevoite să ia şi guvernele unor ţări mult mai dezvoltate decât noi. De exemplu, guvernul Marii Britanii a anunţat săptamâna trecută măsuri fără precedent în istoria ţării, şi anume reducerea cheltuielilor publice în Marea Britanie cu 83 de miliarde de lire sterline şi desfiinţarea a circa 490.000 de posturi din sectorul public în următorii patru ani, creşterea TVA-ului şi creşterea vârstei de pensionare. Măsuri de austeritate au fost luate în toate ţările UE: Ungaria a majorat TVA de la 19 la 25%, Letonia - reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, disponibilizarea a 20% din totalul bugetarilor, salarizarea în sectorul privat s-a diminuat cu 30%. Sunt măsuri, repet, ale ţărilor din UE şi şirul lor poate continua. Credeţi că aceste ţări ar lua masuri de austeritate dacă nu ne-ar fi obligat criza economică globală în care traim? Credeţi că francezii ar fi luat măsura reformării sistemului de pensii dacă lucruruile mai puteau continua ca şi până acum? Aceasta este realitatea românească, aceasta este realitatea europeană în care trăim, o realitate care ne arată că suntem în cea mai gravă recesiune, cea mai gravă criză economica din ultimii 60 de ani, iar guverne responsabile cu viitorul ţării nu iau masuri populiste în asemenea situaţii, ci iau măsuri sănătoase pentru viitorul ţării, chiar dacă pe termen scurt au costuri sociale şi politice, iar oamenii vor vedea rezultatele pozitive ale acestor măsuri.
Şi partea bună a lucrurilor este aceea că deja unele semne bune au apărut în economie. Aceste semne sunt o dovadă ca mergem în direcţia corectă. Pentru cei care nu cred, am să vă dau câteva exemple cu cifre. În primul rând, producţia industrială a crescut. Valoarea cifrei de afaceri în industrie a înregistrat în primele opt luni o creştere de 10,3% pe piaţa internă şi pe piaţa externă. De asemenea, comenzile noi în industrie au recuperat integral contracţia din aceeaşi perioadă a anului trecut, crescând cu 25,4% în primele opt luni ale lui 2010, ceea ce ne alimentează optimismul că anul 2011 va fi anul relansării economice. În al treilea rând, productivitatea muncii în industrie a crescut cu 19,5% în primele opt luni ale anului 2010 în comparaţie cu anul 2009. Aici este cheia unei economii sănătoase, aici se va face diferenţa între o creştere economică bolnavă, bazată doar pe consum, aşa cum a fost în trecut şi una sănătoasă, fundamentată în primul rând pe productivitate şi competitivitate. Cel mai puternic semnal al relansării economiei vine din sectorul exporturilor. Performanţa Românei este remarcabilă la capitolul Creşterea exporturilor - locul III în Uniunea Europeană, cu +25% în primele opt luni ale anului curent. Sectorul exporturilor a ieşit din recesiune. În primele opt luni ale lui 2010 exporturile au atins nivelul dinaintea crizei, ba chiar l-au depăşit - 23,3 miliarde de euro în primele opt luni din 2010 faţă de 23 de miliarde de euro în perioada similară a anului 2008. Să nu uităm ca în 2009 primul sector care a înregistrat o cădere masivă din cauza crizei internaţionale a fost cel al exporturilor. Este o schimbare radicală şi un motiv de optimism prudent legat de relansarea sănătoasă a economiei. Şi, mai mult dect atât, şi ceea ce este important, produsele cu valoare adaugată ridicată şi anume maşinile şi echipamentele de transport, au o pondere de 42% din totalul exporturilor. Asta înseamnă că suntem mai competitivi.
Aş mai face o referire la situaţia şomajului. După 21 de luni în care şomajul a crescut constant, începând din luna aprilie 2010 tendinţa s-a schimbat. Din aprilie şi până în prezent şomajul s-a redus. La sfârşitul lui septembrie 2010 s-au înregistrat cu 95.000 de someri mai puţini decât în luna martie 2010. Asta înseamnă că măsurile luate de guvern au început să producă efecte, au salvat şi au creat noi locuri de muncă. Orice ar spune adversarii noştri politici, orice aţi spune dumneavoastră, acestea sunt cifre care nu pot fi ignorate. Asta nu înseamnă că sunt pe deplin mulţumit şi că sunt bucuros ca încă avem şomaj, care chiar dacă este cu mult sub media din Uniunea Europeană, nu mă bucură să ştiu că există mulţi cetăţeni care încă n-au loc de muncă.
Spun doar că ceea ce facem este corect cu soarta acestei ţări. Unele semne, şi am enumerat câteva dintre ele, ne arată că direcţia este corectă din punct de vedere economic şi că suntem pe calea de a ajunge la creştere economică sănătoasă în 2011 şi care să ne permită să avem salarii şi pensii plătite decent în această ţară.
Vom ieşi la liman, cu condiţia să nu abandonăm reforma şi să nu facem paşi înapoi. Vom reuşi, cu condiţia să nu cedăm în faţa demagogilor cu tolba plină de promisiuni mincinoase, să nu cedăm în faţa aventurierilor care caută să exploateze politic nemulţumirile fireşti ale oamenilor. Le sunt recunoscător românilor pentru răbdare şi sacrificii. Le înţeleg supărările şi greutăţile. Le mulţumesc tuturor acelora care au înţeles că nu putem face altfel, după cum sunt de acord cu aceia care ne reproşează că unele lucruri le puteam face mai bine, dar tuturor le spun că am lucrat cu bună-credinţă şi că acest drum pe care l-am ales, al politicii responsabile, este drumul sănătos pentru ţară şi pentru cetăţenii României, iar binele nu e departe. De la începutul anului am facut progrese importante. Le-am facut cu răbdare, cu muncă şi cu sacrificiile a milioane de români. Ştiu că putem apăra roadele muncii noastre de asaltul populismului şi al demagogiei, regăsite din plin în textul moţiunii de cenzură. Spun încă o dată şi o repet fără echivoc, autorii moţiunii vă propun calea uşoara a promisiunilor fără acoperire, reţeta unui dezastru garantat. Moţiunea alege drumul cel mai scurt către falimentul pe care l-am evitat cu atâtea sacrificii din partea românilor. Astăzi, PSD-ul şi PNL-ul s-au întors la locul faptei cu o moţiune subţire de tot în soluţii realiste, dar grăbiţi să vândă iar iluzii şi să promită mai mult decât poate produce şi duce economia acestei ţări.
Noi am ales o soluţie a responsabilităţii, cu toate greutăţile pe care o asemenea soluţie le presupune. Şi ca să trag o concluzie cu privire la măsurile propuse de către PSD, nu în această moţiune, pentru că nu le regăsim, ci în aşa-numitele 100 de soluţii, o să vă citez ce spunea o persoană independentă, director în Banca Naţională a României, Eugen Rădulescu: "Programul economic al PSD ar arunca România în afara lumii moderne dacă ar fi pus în aplicare, social-democraţii fiind încremeniţi în militantismul socialist al secolului trecut". Aceasta este realitatea, din nefericire, pe care ne-o oferă opoziţia. Soluţii fără acoperire financiară, solutii care ar întoarce România definitiv în trecut şi ar duce-o la prăpastie.
Vă solicit, în numele responsabilităţii în raport cu România, să respingeţi această moţiune de cenzură, pentru a putea să continuăm şirul reformelor care vor duce România pe creştere economică, iar anul 2011 este anul ieşirii din recesiune şi anul creşterii economice, pentru că măsurile dureroase, dar corecte, sunt pe cale să-şi arate efectele pozitive.Vă multumesc tuturor.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 27.10.2010
(sursa: http://www.guv.ro/alocutiunea-sustinuta-de-primul-ministru-emil-boc-in-sedinta-comuna-a-camerei-deputatilor-si-senatului-pentru-dezbaterea-si-votul-asupra-motiunii-de__l1a110881.html)

Alocuţiunea de răspuns a premierului Emil Boc după dezbaterea asupra moţiunii de cenzură, din şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului

Domnule preşedinte al Senatului, doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,
Doamnelor si domnilor,
Oricât de tentat aş fi să răspund tezelor pamfletare ale opoziţiei, nu o voi face pentru că, gândul meu şi al colegilor mei, este la cetăţenii români de acasă, la cetăţenii români din stradă, indiferent câţi sunt ei, pentru că, în primul rând, cu gândul la ei guvernăm şi cu gândul la ceea ce e mai bine pentru ţară stăm.
În acest moment, de răscruce, aşa cum am spus la început, pentru România, avem o alegere foarte importantă cu privire la ce facem cu această ţară: cădem în patima populismului propus de opoziţie, aşa cum au făcut-o în concubinajul din 2007-2008, sau avem tăria şi puterea de a face ceea ce trebuie pentru această ţară? Am folosit de mai multe ori, astăzi, comparaţia cu medicamentul necesar, cu gust amar, pe care trebuie sa îl administrezi atunci când ai o boala. La fel este şi situaţia ţării în acest moment.
Ce facem? Mergem pe mâna propunerilor populiste fără acoperire ale PSD-ului şi PNL-ului, care agravează boala, agravează situaţia ţării, aşa cum au făcut-o, poate fără să-şi dea seama, nu ştiu, în 2007 şi în 2008? Sau corectăm aceste lucruri greşite şi ducem ţara spre creştere economică, aşa cum arată datele de până acum? Ştiu că românii de acasă sau din stradă, cetăţenii români de pretutindeni au motive de nemulţumire. Şi vreau să se ştie de la această tribună a Parlamentului că fiecare membru al guvernului, fiecare membru al coaliţiei care susţine guvernul are în suflet şi în inima în permanenţă acest lucru, că trebuie să grăbim această perioadă de austeritate şi să ajungem la liman cu o creştere economica. Dar nu putem ajunge cu populisme! Nu putem ajunge cu măsuri de genul celor propuse de opoziţie, prin care să ajungem la un deficit de 10-11%. Asta ar însemna 10-11 miliarde de euro în plus să îi luam de undeva. Nu avem de unde, lumea s-a schimbat, nu mai putem să consumăm mai mult decât produce această ţară. Spuneam că am învăţat din familie că trebuie să ne chibzuim cheltuielile în raport cu ceea ce ne putem permite.
Asta face guvernul acestei ţări în momentul de faţă: ne chibzuim resursele în raport cu ceea ce putem să avem şi oferim doar ceea ce are acoperire şi nu promisiuni amăgitoare. Partidele din opoziţie au venit cu tolba plină de promisiuni fără acoperire, pentru că asta au fost obişnuite să facă şi în 2007 şi în 2008. Acum plătim această factură a nesăbuinţei şi a capacităţii lor limitate de a înţelege că nu s-a putut şi nu trebuia să se ofere lucruri fără acoperire. Guvernul s-a angajat pe această cale, a politicii responsabile şi, chiar dacă este greu şi nepopular, va merge în continuare pe calea responsabilităţii, pentru că este singura care conduce la ieşirea din recesiune şi din criza economică a acestei ţări. Alte alternative nu există, dragi cetăţeni români!
Cine vă vântură promisiuni deşarte, cu salarii, bonusuri, stimulente, asistenţa socială, vă mint aşa cum v-au minţit şi în 2007 şi în 2008, când acum plătim preţul acelei nesăbuinţe, fără acoperirea guvernanţilor de atunci. Preferăm să ne uitam în ochii românilor şi să le spunem "Atât avem, atât se poate astăzi" şi daca facem ce trebuie, mâine avem şanse să avem mai mult, pe o creştere economica susţinută şi cu acoperire. Asta înseamnă că banii pe care îi avem în primul rând îi ducem la dezvoltare, la investiţii şi la locul de muncă. Numai de acolo poate să vină prosperitatea! Nu de la bani duşi numai în consum şi pomeni electorale pentru voturi. De acolo nu va veni niciodată prosperitatea pe termen lung a României şi a românilor. Avem curajul să ne spunem aceste lucruri în faţă şi, aşa cum au demonstrat-o şi alte guverne din Europa, singura cale prin care putem ieşi din dificultatea în care ne aflăm este politica responsabilă orientată spre investiţii, locuri de muncă şi de încurajare a muncii şi nu a nemuncii, de încurajare a principiului legalităţii în faţa legilor şi nu a privilegiilor, aşa cum am fost obişnuiţi în ultimii 20 de ani.
Aceste lucruri într-adevăr sunt nepopulare. Oamenii ce văd? Că nu mai primesc temporar cât au primit înainte, dar ei nu au de unde sa ştie că ceea ce li s-a dat, li s-a dat fără acoperire, pentru ca nişte guvernanţi, care nici astăzi nu-şi dau seama ce au făcut, nişte guvernanţi din 2007-2008 au dat şi au plătit fără acoperire sau au făcut plăţi în avans, iar acum suportam aceste consecinţe. Dar, tăria oamenilor politici cred că se măsoară tocmai în capacitatea de a nu ceda la populism în momente grele şi pentru asta mulţumesc public coaliţiei de guvernământ că a avut şi are tăria să nu cedeze în faţa populismului opoziţiei. Aşa se măsoară calitatea oamenilor politici!
Pentru că este uşor să vii cu tolba plină de promisiuni fără acoperire, este greu să nu cedezi la asemenea populisme şi să spui 'mergem pe calea sănătoasa a creşterii economice'.
S-au arătat câteva semne bune cu privire la creşterea exporturilor, a producţiei industriale, a productivităţii muncii, a şomajului, care este sub control, chiar dacă nu-mi face plăcere că încă sunt destui cetăţeni români care nu au loc de munca, dar direcţia este aceasta.
Din 2011, toate analizele ne arată că vom avea creştere economică, toate datele ne arată ca în 2011 vom recâştiga o buna parte din drepturile salariale pierdute în 2010, dar nu vă promitem lucruri care nu au acoperire. Vă promitem atât cât se poate, iar cât se poate se va realiza şi asta va duce la o creştere sănătoasă a ţării, cu mai multe locuri de muncă, cu mai multe investiţii, cu mai mulţi bani europeni atraşi în această ţară. Puteam alege calea dvs, să ducem toţi banii în consum, aşa cum s-a făcut în 2007, în 2008. V-am spus că în 2008, 11 miliarde de euro s-au dus în pomeni electorale şi în consum şi în voturi. Şi cu ce ne-am ales? Cu o criza fără precedent în România, gravată de politica iresponsabila de atunci. Puteam şi noi de dragul voturilor să mai împrumutăm ţara, să mai luam 11 miliarde de euro pentru consum. Unde am fi ajuns? În prăpastie!
Am preferat pe termen scurt să sacrificam interesul politic şi electoral şi de partid al coaliţiei şi imaginea guvernului, dar limanul este aproape, şi semnele bune, după cum v-am spus, au apărut. Important este sa avem tăria ca aceste lucruri să se realizeze. Se spunea din partea opoziţiei că acest guvern nu a luat nicio măsură pentru a îmbunătăţi situaţia ţării.
Dragi colegi parlamentari, ştiţi că în urma deficitului de 5,4 lăsat de vechea guvernare în 2008, Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv împotriva României. Adică, ne-a spus-o verde în faţă UE 'aţi consumat mai mult decât produceţi şi nu mai aveţi voie să faceţi acest lucru, ori daca faceţi nu aveţi ce căuta practic în UE'. Şi guvernul pe care îl reprezint a fost nevoit să ia măsuri să corecteze acest deficit excesiv lăsat de către vechea guvernare. Şi dacă în plan intern nu ne aşteptăm la aprecieri din partea opoziţiei sau din partea unor televiziuni, dar iată ce ne răspunde Comisia Europeana printr-o scrisoare datata 21 septembrie, cu privire la procedura de deficit excesiv, scrisoare trimisă Guvernului României, care, în concluzie, spune aşa: In view of all the assesements, the Comission consideres that no further steps in the excesive deficit procedure of Romania are needed at present. Pentru toată lumea, pentru dvs. distinşi colegi ai opoziţiei să ştiţi ce înseamnă asta: Comisia Europeană apreciază că, pe baza măsurilor luate de Guvernul României, în acest moment nu mai este nevoie să luam alte măsuri suplimentare pentru a corecta erorile deficitului excesiv generat de vechea guvernare. Asta este o recunoaştere publică şi europeană că ceea ce am făcut este în concordanţă cu ceea ce trebuie făcut pentru România.
De asemenea, dragi colegi, am văzut semnăturile pe care invocaţi că le-aţi adus şi respect semnătura oricărui cetăţean român, oriunde trăieşte el în această ţară, dar am o întrebare pentru dumneavoastră, fără a pune sub semnul întrebării numărul. Totuşi vă întreb, distinşi colegi de la PSD, domnul Zgonea Valeriu Ştefan este membru PSD? Este? A semnat moţiunea de cenzură? Vad ca-mi spuneţi că da. Atunci, l-aş întreba pe domnul Zgonea, sau pe liderul PSD, care este adevăratul domn Zgonea şi care este adevărata semnătura a domnului Zgonea? Cea de la poziţia şase, de pe lista de semnături, sau cea de la poziţia 61? Acelaşi domn cu două semnături diferite. Ce încredere să poată avea românii, când în parlamentul, în forul legislativ suprem al poporului, care îşi propune să dea jos un guvern, principalul partid de opoziţie vine cu dubluri de semnături şi nu numai că sunt dubluri, cu semnaturi diferite pentru aceeaşi persoana.
Cum se numeşte oare asta în Dreptul Penal? V-aş mai continua întrebările. Domnul Savu Daniel este cumva membru al PSD? Da, este. Atunci, l-aş întreba pe bună dreptate, care este adevărata semnătură a domnului Savu, cea de la poziţia 56 sau de la poziţia 18? Acelaşi domn senator a semnat de două ori, cu semnături diferite în Parlamentul României. Mai doriţi? Mergem mai departe. Domnul Filip Georgescu, membru PSD, da? Care este adevăratul domn Filip Georgescu, cel care semnează la poziţia 22, sau la poziţia 89? Deci, pentru dumneavoastră, Georgescu Filip de la poziţia 22, sau domnul Filip Georgescu de la poziţia 89? Uitaţi, aceeaşi persoană cu doua semnaturi diferite în Parlamentul României! Opoziţia PSD. Atunci, ce încredere sa mai avem în dumneavoastră, dragi colegi, ce încredere sa aibă românii în tot ceea ce spuneţi, când aici, în templul democraţiei româneşti, veniţi cu cel puţin trei parlamentari care semnează de doua ori, cu două semnături diferite, şi dacă stăteam să analizez, mai găseam probabil şi alţii. Deci, asta spune, dragi colegi, destul de mult despre seriozitatea acestui demers al opoziţiei cu privire la ceea ce ne propune pentru guvernarea acestei ţări.
Măsurile propuse de opoziţie, din nefericire - şi o spun cu regret, că mi-ar fi plăcut să fie un dialog care sa se manifeste în dezbateri fundamentate pe soluţii, pe argumente pentru ţară, pentru români - din nefericire n-am găsit decât populism şi demagogie.
Şi, în încheiere, dragi colegi, membri ai coaliţiei guvernamentale, am spus-o mai înainte că tăria oamenilor politici se măsoară în capacitatea de a rezista tentaţiei populismului în momente grele, si acum suntem într-un moment greu. Dar acum se face diferenţa între adevăraţii politicieni şi demagogi şi populisti, care nu vor altceva decât voturi pe promisiuni fără acoperire. Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm şi vreau să ştiţi, dragi colegi, că, până la urma, adevărul învinge, şi cei care au capacitatea să fie oameni puternici în momente grele vor fi apreciaţi la vot şi de către cetăţeni. Prin ceea ce facem astăzi, asigurăm ieşirea României din criza prin continuarea reformelor. Dacă nu facem asta, întoarcem România spre prăpastie.
Şi deja în Europa avem dovezi clare că acele guverne care au avut tăria să nu cedeze populismului şi să ia măsuri corecte cu ţara au câştigat şi următoarele alegeri. Vă dau exemplul Letoniei, un guvern care a luat măsuri de reducere cu 25% a salariilor bugetarilor. S-au diminuat salariile cu 30% în sectorul privat. S-a mărit TVA-ul. S-au diminuat alte bonusuri de asistenţă socială. S-a ajuns la o reducere cu 20% a personalului bugetar. În octombrie 2010, coaliţia de centru dreapta a câştigat alegerile în Letonia, pentru că au făcut ceea ce trebuie pentru acea ţară.
Aşa va fi şi în 2012, când România va avea consolidată economic ţara, iar coaliţia care a avut astăzi tăria să susţină procesul de reformă va fi declarată învingătoare de către români, la momentul adevărului, la momentul alegerilor din 2012. Pentru asta, vă mulţumesc, dragi colegi, si vă asigur că acest drum este unul corect cu România şi corect din punct de vedere politic, cu PDL, cu UDMR, cu UNPR şi cu grupul minorităţilor naţionale. Vă mulţumesc tuturor!

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 27.10.2010
(sursa: http://www.guv.ro/alocutiunea-de-raspuns-a-premierului-emil-boc-dupa-dezbaterea-asupra-motiunii-de-cenzura-din-sedinta-comuna-a-camerei-deputatilor-si-senatului__l1a110884.html)

Declaraţii de presă susţinute de premierul Emil Boc după votul asupra moţiunii de cenzură, din şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului

Reporter: /.../
Emil Boc: Noi am primit din partea Parlamentului invitaţia ca mâine la ora 10,00, dacă nu greşesc, să fim prezenţi în vederea asumării răspunderii şi acest lucru îl vom face.

Reporter: Cum consideraţi votul la moţiune, o victorie?
Emil Boc: Eu nu aş pune problema în termeni aceştia; eu aş spune că astăzi a câştigat raţiunea în faţa populismului şi demagogiei opoziţiei care din nefericire a venit şi vine doar cu tolba plină de promisiuni fără acoperire.
Iar din punctul meu de vedere principala preocupare a fost, este şi va rămâne soarta oamenilor, modalitatea prin care să putem depăşi cât mai repede această perioadă dificilă, dar fără a face paşi înapoi, fără a compromite măsurile pe care le-am luat, măsuri dureroase pe termen scurt dar corecte pe termen mediu şi lung. De aceea, preocuparea noastră este şi rămâne cum să ieşim cât mai repede din criză şi să ducem economia cât mai repede pe creştere economică sănătoasă şi nu o creştere bazată pe împrumut şi consum. Încă odată spun foarte clar şi răspicat: ştiu problemele oamenilor, le înţeleg nemulţumirea. Dar la fel de bine ştiu că pentru a ieşi din situaţia asta dificilă trebuie să mergem pe o cale fără populisme, fără promisiuni care nu au acoperire. Adică să mergem pe calea sănătoasă, de a avea atât cât se poate şi a le spune oamenilor în faţă: aceştia sunt bani, atât putem să oferim şi dacă dăm mai multe resurse pentru investiţii, pentru dezvoltare, pentru locuri de muncă ieşim mai bine din criza asta economică în care ne aflăm
/.../
Reporter: Birourile reunite vor decide amânarea asumării.
Emil Boc: Eu v-am spus ce am primit şi mă voi conforma deciziei Parlamentului. Adică decizia de a fi prezent mâine la asumare, acest lucru l-am primit de la Birourile permanente şi acest lucru îi voi face.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 27.10.2010
(sursa: http://www.guv.ro/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-emil-boc-dupa-votul-asupra-motiunii-de-cenzura-din-sedinta-comuna-a-camerei-deputatilor-si-senatului__l1a110883.html)