A apărut stenograma din Camera Deputaţilor la punctul Informare cu privire la Scrisoarea Preşedintelui României (31 octombrie 2011))

---

Este interesant de urmărit dialogul dintre PDL şi USL... Interesant pentru a vede până unde se ajunge pentru a îndeplini dorinţa unui preşedinte "diriginte" al PDL.

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 31 octombrie 2011

2. Informare cu privire la Scrisoarea Preşedintelui României.

Doamna Roberta Alma Anastase:
................................................

Intrăm în ordinea de zi.

Cu privire la ordinea de zi avem scrisoarea preşedintelui României şi o să-mi permiteţi să dau citire acesteia. (Coboară la tribună.)

"Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Revin cu această scrisoare asupra unei rugăminţi adresate dumneavoastră în data de 20 octombrie 2011, de a acorda o atenţie deosebită în adoptarea de către Parlament, cât mai urgent posibil, a următoarelor proiecte de acte normative:

1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară;

2. Proiectul Legii asistenţei sociale.

Pe lângă cele două proiecte de acte normative, vă adresez rugămintea de a avea în vedere şi urgentarea adoptării următoarelor acte normative:

1. Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Codului penal pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale;

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr.287/2008 privind Codul civil;

3. Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr.286/2009 privind Codul penal;

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Toate aceste proiecte, odată adoptate, ar îmbunătăţi cadrul legislativ în materia reformării sistemului judiciar din România şi s-ar înscrie în îndeplinirea de către România a condiţionalităţilor şi recomandărilor prevăzute în ultimul Raport de ţară privind progresele României în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei.

Preşedintele României,

Traian Băsescu." (îşi reia locul la prezidiu.) [3]

La punctul doi al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Pe procedură, domnul Duvăz era...

Domnul Bodgan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Noi suntem, într-adevăr, emoţionaţi, aş putea spune, că ne-aţi adus la cunoştinţă o corespondenţă pe care domnul preşedinte o poartă cu dumneavoastră. Nu ştiu care este legătura însă a prezentării acestui lucru în faţa plenului, pentru că, în afară de art.88, care prevede relaţia Preşedinte-Parlament, în care preşedintele se poate adresa cu mesaje Parlamentului, şi asta o face în mod direct, la cererea dumnealui şi în perioada solicitată, la data pe care Parlamentul o stabileşte, în rest, nu există niciun fel de articol de Constituţie care să stabilească această urgentare sau solicitare prezidenţială de a adopta anumite acte normative în anumite termene.

Totuşi, dacă dumneavoastră aţi deschis acest subiect, care, repet, nu priveşte plenul Parlamentului, plenul acestei Camere, în cazul nostru, şi al celeilalte, în cazul în care preşedintele are o corespondenţă şi cu domnul Geoană, înţeleg, problema este că o serie din aceste legi aduceţi-i la cunoştinţă preşedintelui că sunt oprite nu de Parlament, ci de intervenţia unor ministere, de exemplu Ministerul Justiţiei.

Alte legi, cum ar fi Legea nr.303/2004 şi Legea nr.304/2004 - bineînţeles proiectul de modificare a acestor legi -, sunt legi care au fost respinse de Senat. În ce măsură sau cum întrevede preşedintele urgentarea adoptării acestor legi deja respinse?

Deci sunt nişte explicaţii pe care vă rog să aveţi bunăvoinţa să ni le daţi, începând cu aceea că ne-aţi prezentat această scrisoare a preşedintelui, care, repet, nu are din punct de vedere constituţional niciun suport, sau indicaţi dumneavoastră, poate eu nu-l disting, care este suportul constituţional al acestei scrisori citite în faţa plenului.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum spunea şi colegul Duvăz, nici eu nu înţeleg această scrisoare a preşedintelui care este adresată Camerei şi Senatului, pentru că în Constituţia României, după cum ştiţi probabil şi dumneavoastră, se spune foarte clar că organul suprem reprezentativ al poporului român este Parlamentul, singurul în măsură să iniţieze legi.

De altfel, până la urmă, înţeleg că nici nu este vorba de iniţiativă legislativă, pentru că preşedintele, tot conform Constituţiei, nu are drept de iniţiativă.

Vreau să vă anunţ că legea care face referire la alegerea judecătorilor pentru Curtea Supremă înţeleg că a fost respinsă la Senat. Or, ştie toată lumea că o lege respinsă într-o sesiune nu mai poate fi reintrodusă în aceeaşi sesiune, probabil în sesiunea care va începe în februarie poate fi reintrodusă. Iar la capitolul cu referire la atribuţiile preşedintelui, acolo lucrurile spun foarte clar care sunt acestea şi atribuţiile preşedintelui sunt în domeniul politicii externe, şi ele sunt enumerate, atribuţii în domeniul apărării, şi sunt enumerate, măsurile excepţionale, nu este cazul, iar la alte atribuţii se spune foarte clar: "Preşedintele conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; numeşte în funcţii publice în condiţiile prevăzute de lege şi acordă graţierea individuală."

Deci cred că scrisoarea respectivă, aşa, dintr-un exces de zel ne-a fost trimisă, pentru că, din punct de vedere constituţional, ea nu reprezintă nimic atât pentru Cameră, cât şi pentru Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Scrisoarea preşedintelui României este ca o modalitate de a susţine ca Parlamentul să aibă o activitate corespunzătoare.

Sigur că problemele cele mai delicate sunt la Senat, dar asta nu înseamnă că dacă această lege, în special a asistenţei sociale, va veni în Parlament... sper să aibă un traseu foarte rapid.

Acesta este motivul pentru care preşedintele s-a adresat printr-o scrisoare.

A fost dezbătut în Biroul permanent, am avut multe discuţii pe această temă şi dacă ne formalizăm neapărat la nivelul a ce trebuie să facă preşedintele, hai să ne facem noi în primul rând treaba, să nu mai fie situaţii în care şi bugetul de stat, chiar şi o situaţie cu totul delicată la alegerea judecătorilor de la Înalta Curte să rămână blocate din interese politice.

Acesta este motivul pentru care noi îl acceptăm şi ne apucăm de treabă, şi terminăm în comisii de avem de făcut.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnul Duvăz.

Domnul Bodgan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea a încercat să fie puţin luată mai în glumă, pentru că faptele sunt mai serioase decât par. Din păcate, ele sunt mult mai serioase când colegul meu, domnul Mircea Toader, liderul Grupului PDL, spune că preşedintele se adresează Parlamentului pentru ca acesta să-şi facă datoria.

Stimate coleg,

Dacă am ajuns într-o ţară în care preşedintele se adresează Parlamentului spunându-i, indicându-i şi cum să-şi facă datoria şi când...

Domnul Mircea-Nicu Toader (din bancă):

N-am spus asta.

Domnul Bodgan Nicolae Niculescu Duvăz:

Ba da, acest lucru aţi spus, să ne facem treaba ş.a.m.d.

Deci din cauza asta se adresează... luăm stenograma, dacă vreţi, şi găsim cuvântul exact, cheie. Cred că e mai mult decât că aţi spus să ne facem datoria, că nu ne facem datoria... În momentul acela, să ştiţi că ne aflăm în Republica Socialistă dinainte de '89. Acolo nu avea nevoie preşedintele să se adreseze Marii Adunări Naţionale să-şi facă datoria, pentru că ea şi-o făcea, într-adevăr, într-o zi sau două pe an şi vota tot ce-i trecea prin cap preşedintelui.

Acest lucru eu îl resping de la această tribună.

Vreau să aduc aminte tuturor colegilor, indiferent că fac parte din majoritate sau din opoziţie, că aici ne aflăm aleşi în forul suprem, unica instituţie legiuitoare a statului român şi singura - subliniez - singura reprezentativă, ca să ne fie clar.

Deci, din punctul acesta de vedere preşedintele nu are absolut nimic de spus. Dar s-ar putea ca dânsul să aibă nişte nemulţumiri. Să poftească în faţa Parlamentului, să se adreseze Parlamentului cu aceste rugăminţi, care, subliniam la început, nu sunt adresate Parlamentului, ci preşedinţilor celor două Camere şi eu am întrebat-o pe doamna preşedinte de ce ne-a citit nouă, ne-a făcut părtaşi la un dialog oarecum particular, să zic aşa, între dânsa şi domnul preşedinte.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era domnul deputat Iordache. Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pentru corecta informare a colegilor, pentru că foarte multe din cele enumerate de dumneavoastră vizează domeniul juridic, vreau să vă informez, stimaţi colegi, că dacă modificarea Legii nr.303 şi nr.304 a fost respinsă definitiv de către Senat, în aceste condiţii nu avem decât să reglementăm o procedură care să spună că o lege respinsă de o Cameră trebuie votată până trece prin formula pe care o propune Guvernul. Dacă această lege a fost respinsă definitiv de către Senat, Parlamentul ce vină are că a respins o lege?!

Mai departe, se face referire la Legea pentru punerea în aplicare a Codului penal.

Vreau să vă informez, stimaţi colegi, că ministerul, într-o singură zi, săptămâna trecută, ne-a trimis 94 de pagini de modificare a Codului penal. În aceste condiţii, ce vină are Parlamentul că, după şase luni de dezbatere, ministerul se gândeşte să modifice o lege?

La Codul civil, stimaţi colegi, la fel, ministerul, pe ultima sută de metri, vine cu modificări.

Deci domnul preşedinte Traian Băsescu, prin această scrisoare pe care v-o trimite dumneavoastră, doamnă preşedinte, nu face decât să acopere o neputinţă a Guvernului, respectiv a Ministerului Justiţiei, pentru că aceste legi la care face referire domnul preşedinte, practic, sunt legi în dezbatere, dar care sunt blocate în Parlament din cauza incompetenţei Guvernului şi, respectiv, a Ministerului Justiţiei.

Pentru că dacă Ministerul Justiţiei venea în Parlament, respectiv în Comisia juridică, cu aceste modificări şi le puteam discuta, fără nicio îndoială veneau şi intram în plen. Dar dacă aceste legi, repet, stau... şi Parlamentul, din punctul meu de vedere, este acuzat greşit pentru o lipsă de competenţă şi pentru o lipsă totală de interes din partea Ministerului Justiţiei.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnul Calimente şi după aceea domnul Daniel Buda, preşedintele Comisiei juridice. Vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnă preşedinte,

Cred că ştim cu toţii că unul dintre principalele elemente ale democraţiei sau poate chiar principalul element al democraţiei este separarea puterilor în stat. Or, ştim foarte bine că preşedintele este o părticică a puterii executive.

Nu înţeleg de ce, dacă acest lucru elementar îl ştie toată lumea, preşedintele are un asemenea tip de manifestări şi nu este prima dată când interferează cu legislativul.

În al doilea rând, domnia sa s-a exprimat, acum o zi - două, pe unul din canalele de televiziune, a spus că una dintre Camere, şi anume Senatul, împreună cu preşedintele acelei instituţii, cu preşedintele Senatului, s-au descalificat, că, practic, domnia sa nu mai are niciun fel de încredere în Senat.

Cred că aceeaşi părere o are şi despre Camera Deputaţilor, pentru că, în general, de câte ori domnia sa se exprimă despre legislativ, are cuvinte nu foarte măgulitoare şi aduce acuze acestor instituţii.

Iar în al treilea rând - şi asta i-o spun domnului Toader - dacă chiar spuneţi că lucrurile trebuiau grăbite şi puse la punct prin această intervenţie, nu înţeleg de ce, aşa cum scrie legea, pe data de 15 octombrie n-aţi depus proiectul de buget pe acest an. Atunci la ce ne grăbim, dacă nici măcar nu respectaţi termenele pe care le cer procedurile legislative?!

De altfel, ne-am obişnuit să nu mai respectaţi niciunul din termene, niciunele din cutume, niciunele din legi sau regulamente care funcţionează în această ţară.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule preşedinte, Buda, vă rog.

Domnul Daniel Buda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îmi pare foarte rău că trebuie să iau cuvântul, n-aş fi vrut să fac acest lucru, însă date fiind afirmaţiile făcute aici, mă văd nevoit să am câteva intervenţii, în primul rând din punct de vedere procedural.

Legat de ceea ce a făcut doamna preşedinte Roberta Anastase, mi se pare absolut corect ca Parlamentul României să fie informat despre o astfel de corespondenţă cu cea mai înaltă autoritate în stat.

Pe de altă parte, stimaţi colegi, iertaţi-mă că vă spun acest lucru, dar totuşi să nu uităm că preşedintele României este responsabil de ceea ce se întâmplă în această ţară, împreună cu noi, cu toţi cei din această sală şi cu cei din această parte a sălii...

Domnule coleg, v-aş ruga să aveţi îngăduinţa să-mi daţi voie să continui ceea ce am de spus...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să nu intraţi în dialog cu sala.

Domnul Daniel Buda:

...vorbiţi din scaun. Semne de iresponsabilitate daţi dumneavoastră, că vorbiţi din sală, dar este altceva.

Prin urmare, uitaţi că România se află sub acel mecanism de cooperare şi verificare în care aceste obligaţii pe care ni le-am asumat pe justiţie trebuie să fie îndeplinite.

Şi, stimaţi colegi, eu vă spun ce simt eu, ca parlamentar de la PDL. Nu vi s-a adresat dumneavoastră această scrisoare, celor de la opoziţie, nici la PSD, nici la PNL, şi ne-a spus-o şi nouă acest lucru. Iar faptul că, într-adevăr, de la Ministerul Justiţiei au venit foarte multe amendamente, pe 94 de pagini, nu-s 94 de pagini, sunt 95 de pagini, domnule coleg, aşa este, este o dovadă a faptului că acest guvern şi acest minister lucrează şi este preocupat de ceea ce înseamnă acurateţea actului normativ până când el iese din Parlament.

Noi n-am sacrificat formele... noi n-am sacrificat fondul în defavoarea formelor.

Este foarte important ca toţi să ne simţim responsabili de ceea ce facem în acest Parlament, astfel încât să dăm, până la urmă, în spaţiul public nişte legi care să fie foarte bune, pentru că legile nu le dăm nici pentru PSD, nici PNL, nici PDL. Aceste legi aparţin întregii societăţi româneşti.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Din câte îmi aduc eu aminte, preşedintele României depune jurământul în faţa Parlamentului.

Deci Parlamentul este forul suprem, cel care stabileşte regulile democraţiei într-un stat de drept.

În condiţiile în care Parlamentul este tras de urechi, cred eu că nu este corect sau nu este democratic sau, mai bine spus, se încalcă flagrant Constituţia, aşa cum alţi colegi au demonstrat de la acest microfon.

Ceea ce au spus colegii mei de la Partidul Democrat Liberal, că această scrisoare, în momentul în care a fost prezentată plenului Camerei, se adresa numai unei jumătăţi de sală, atunci, nu vă supăraţi, trebuia să trimită scrisoarea în Modrogan, şi nu la Parlamentul României.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

O să fac precizările solicitate.

(Coboară la tribună.)

În primul rând, scrisoarea a intrat în Biroul permanent al Camerei.

Biroul permanent a decis informarea plenului, un lucru absolut firesc şi democratic, care intră, până la urmă, în obligaţiile de înştiinţare a plenului cu privire la diversele comunicări cu instituţii ale statului.

În al doilea rând, adresarea preşedintelui, deloc ireverenţioasă la adresa Parlamentului, mi-aş permite să spun, este în felul următor: "revin cu această scrisoare asupra unei rugăminţi adresate Parlamentului", deci nici pe departe nu vorbim de o încălcare, să spunem, a puterilor statului şi a independenţei acestora.

Nu în ultimul rând, cadrul constituţional, art.148 alin.(4), precizează următoarele lucruri: "Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează ducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alin.(2)." Se referă la cadrul legislativ european.

Vedeţi dumneavoastră, toate legile invocate de preşedinte în acest document sunt legi care ţin de existenţa noastră, de funcţionarea noastră în Uniunea Europeană, de mecanismul de cooperare şi verificare. Sunt lucruri asupra cărora preşedintele doar a dorit să atragă atenţia şi noi aşa am evaluat şi în Biroul permanent acest lucru.

De altfel, în mod uzual, când una din aceste puteri menţionate în Constituţie şi care lucrează, cooperează în ideea interesului naţional şi a asumării unor obiective şi evident ducerii la îndeplinire a acestora, e firesc să sesizeze şi disfuncţionalităţile, anumite lucruri care nu sunt îndeplinite la timp, lucruri care, până la urmă, pot fi corijate prin, repet încă o dată, cooperarea între puterile statului.

Acesta este sensul şi, dacă vreţi, aşa a fost şi interpretarea dată.

Sigur, putem să ţinem şi discursuri politice pe acest lucru şi sunt convinsă că este o bună oportunitate, nu-i aşa?

Vă mulţumesc mult. (îşi reia locul la prezidiu.)

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu. Nu, era domnul...

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În Constituţie, raporturile instituţionale ale Parlamentului sunt în principal definite cu Guvernul.

În ceea ce înseamnă procesul legislativ, avem de-a face, într-adevăr, în plan instituţional, noi, ca Parlament, cu Guvernul. Putem să primim proiecte de lege, Guvernul are iniţiativă legislativă, putem să purtăm corespondenţă şi cred că în legătură cu proiectele menţionate ar fi fost normal să avem o scrisoare sau poate chiar - nu cer prea mult - prezenţa primului-ministru în Parlament - de altfel extrem de rară, extrem de rară - în care ar fi putut să prezinte aceste solicitări, pentru că în faţa Comisiei europene responsabil de îndeplinirea angajamentelor din mecanismul de cooperare şi verificare nu este preşedintele, ci este Guvernul României, şi, sigur, având nevoie de sprijinul Parlamentului. de sprijinul Parlamentului!

Nu vreau să credeţi că ţinem discursuri politice. Dumneavoastră aţi venit la această tribună şi aţi vorbit politic.

Eu am să vă dau un mic exemplu, dacă vreţi, a contrario, cum ar fi ca noi să ne amestecăm în numirea directorilor serviciilor de informaţii, care este treaba preşedintelui, da? Ce-ar fi să facem noi numirile şi să le voteze preşedintele, dacă tot se poate amesteca preşedintele să ne trimită scrisori, să ne solicite să accelerăm anumite dezbateri pe anumite proiecte...

Deci eu ceea ce vreau să vă propun, stimaţi colegi, în concluzie, parafrazându-l pe celebrul personaj al lui Caragiale, să scriem pe această scrisoare: "Greşit andrisantul" şi să i-o trimitem domnului preşedinte înapoi. Şi domnul preşedinte poate pune mâna pe telefon, îl sună pe domnul Boc, prim-ministru, şi se ocupă domnul Boc mai departe. Şi când vine domnul Boc cu această solicitare scrisă sau în persoană, atunci stăm de vorbă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnul Mircea Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem probleme foarte importante pe ordinea de zi a Parlamentului. Dumneavoastră ne-aţi trimis din Biroul permanent o scrisoare care n-are nicio relevanţă şi nicio importanţă pentru Parlamentul României şi pentru a încheia această dezbatere, pentru că, uitaţi, aşteaptă proiecte de lege, aşteaptă bugetul, aşteaptă iniţiative legislative, eu vă propun să supuneţi votului Camerei retrimiterea scrisorii preşedintelui, nefiind obiectul Parlamentului şi nefiind atribuţia preşedintelui să legifereze în Parlament. Deocamdată Parlamentul legiferează, nu preşedintele.

Propunerea concretă este aceasta, să supuneţi votului retrimiterea la Preşedinţie a acestei scrisori.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Duşa, sunt convinsă că dumneavoastră aveţi o idee... aşa, simpatică, dar ştiţi foarte bine că noi vorbim de o informare a plenului, nu se supune nimic la vot. Haideţi să fim serioşi!

Bun, dacă intervenţiile politice, declaraţiile s-au încheiat, vă propun să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi
(http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=7057&idm=2&idl=1)