11 November 2011

Dictatura mai face un pas instituţional


Domnul preşedinte Traian Băsescu a constatat că Judecătorii nu prea răspund cum trebuie la nevoile politice şi dau decizii care încarcă Bugetul de Stat cu nişte bani pe care bugetul nu-i are. Soluţia? O sabie deasupra capului, dar nu a lui Damocles, ci a ministrului justiţiei.

"Nu exista niciun sistem de justitie din interiorul UE care sa fi facut atata rau cat a facut romanilor sistemul de justitie din Romania", a afirmat marti presedintele Traian Basescu. Seful statului a spus ca "avem o justitie independenta, care considera ca ei i se cuvine tot, iar de romani nu-i pasa".

Get Adobe Flash player
(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/65268/T-Basescu-Nu-exista-niciun-sistem-de-justitie-in-UE-care-sa-fi-facut-atatat-rau-unei-tari-cum-s-a-intamplat-in-Romania)

Iată că preşedintele a mers la CCR ca să vegheze la funcţionarea instituţiilor statului şi...

Numai ce a fost preşedintele la CCR ca să întrebe cum stă treaba cu una alta şi cu independenţa justiţiei că, brusc, ca un banc etrusc, pac! apare în viaţa noastră de zi cu zi şi o dispută pe un proiect nu tocmai nou al ministerului Justiţiei.

În temeiul dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

... dar şi...
proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, forma aprobată de Guvern în şedinţa din 9 noiembrie 2011

Expunere de motive

„Propunerile şi observaţiile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiţiei, str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, pe fax, la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail dean@just.ro."

Şi cred că ar trebui să ne atragă atenţia Conform proiectului, acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Legea 317/2004 spune aşa:

Art. 44. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată.
(2) Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


Proiectul "completează" legea existentă transformând articolul 44 aşa:

„Art. 44 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un magistrat-asistent, se exercită de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar.
(6) În vederea exercitării acţiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară.”


Proiectul continuă tot aşa.

După cum ştiţi, eu sunt cu Constituţia în mână. Ce se spune în Constituţie?

ARTICOLUL 125 - Statutul judecatorilor
(2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice.

ARTICOLUL 133 - Rolul si structura
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.

ARTICOLUL 134 - Atributii
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.
(3) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei.

Nu ştiu ce să zic, mie mi se pare foarte evident că în Constituţie se cere, imperativ, tocmai ca ministrul justiţiei şi procurorul general şi preşedintele ICCJ să nu se prea amestece în treaba sancţionării judecătorilor.

Dacă doriţi să cereţi părerea CSM...

SECRETAR GENERAL

Telefon : +4(021)-311 69 33

Fax: +4(021)-311 69 52

E-mail: secretar_general@csm1909.ro sau secretargeneral@csm1909.ro

INSPECTIA JUDICIARA

Email: inspectie@csm1909.ro

SERVICIUL DE RELATII CU PUBLICUL, REGISTRATURA, SECRETARIAT ŞI PROTOCOL
Tel/fax: +4(021)-311 69 39
E-mail: relatiicupublicul@csm1909.ro

BIROUL DE INFORMARE PUBLICÃ ŞI RELAŢII MASS-MEDIA

Fax : +4(021)-311 69 36
E-mail: csm-presa@csm1909.ro

Sunt convins că vă vor răspunde. Dacă îmi comunicaţi răspunsul, promit să-l postez.

UPDATE:
Spre cinstea ei, doamna deputat Alina Gorghiu a reacţionat prompt şi, iată, PNL adresează un fel de scrisoare descrisă spre Ministerul Justiţiei. Iată conţinutul.

Comunicat de presă
PNL cere Ministerului Justiţiei să renunţe la tentativa de a crea pârghii prin care factorul politic poate controla Justiţia

PNL cere Cabinetului Boc şi Ministerului Justiţiei să renunţe la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, adoptat miercuri, în şedinţa de Guvern.
Propunerea ca ministrul Justiţiei, o persoană numită politic, să poată avea dreptul de a sesiza Inspecţia Judiciară, de a putea obliga inspectorii la completarea anchetei, de a renunţa la începerea acţiunii disciplinare şi de a porni o acţiune disciplinară împotriva judecătorilor şi procurorilor sau, pentru prima dată în istorie, de a ataca în instanţă soluţia CSM cu privire la sancţionare reprezintă un atac grav la independenţa Justiţiei şi la principiul separaţiei puterilor în stat. Acest proiect încălcă, în acelaşi timp, angajamentele pe care România şi le-a luat în perioada de preaderare la Uniunea Europeană.
Nu înţeleg cum Ministerul Justiţiei îşi asumă un astfel de proiect, având în vedere că, în Constituţie (articolul 134, alineat 2), Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor.
Or, deşi Constituţia prevede în mod explicit că, în aceste situaţii, ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ nu au drept de vot, ministerul condus de Cătălin Predoiu avansează un proiect de lege care permite acestora să demareze acţiuni disciplinare împotriva magistraţilor, să impună completarea anchetei inspectorilor sau, dimpotrivă, să solicite stoparea ei.
Este de neînţeles şi faptul că în proiect se spune că inspectorii judiciari sunt independenţi, după ce tot în textul actului normativ se stipulează că sunt puşi în mod neechivoc în subordinea inspectorului şef, care trebuie să le confirme actele (articolul 46, alineatul 3, din proiectul adoptat de Guvern), respectiv a ministrului, ceea ce consacră în fapt dependenţa lor operaţională.
Prin faptul că guvernul Boc conferă Inspecţiei Judiciare personalitate juridică şi un buget distinct, Executivul goleşte practic de conţinut activitatea CSM şi reduce rolul acestuia la unul pur decorativ.
Independenţa administrativă a Inspecţiei, ca structură separată de alte instituţii, inclusiv faţă de CSM (art. 64, indice 1, 2 şi 7 din proiectul menţionat), ridică şi întrebarea legitimă: “Cu ce costuri?”. Îşi permite Guvernul, în plină criză financiarăcrearea unei noi instituţii, în conditiile în care avem deja una care a început să funcţioneze în parametri de normalitate?
Am convingerea că, pentru imparţialitatea sistemului juridic, e nevoie de mecanisme proprii de autoreglare şi control, nicidecum de interferenţe sau presiuni politice.
Mai mult, la nici o săptămână de la „perdaful” tras magistraţilor de către preşedintele Traian Băsescu pentru faptul că au existat decizii judecătoreşti ce nu au ţinut cont de restricţiile bugetare impuse de Guvern, declarate constituţionale, Executivul adoptă acest proiect de lege prin care anunţă că judecătorii pot fi sancţionaţi, constituind abatere disciplinară nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii.
Nu în ultimul rând, proiectul Guvernului reintroduce prevederi ancronice, existente în perioada 1992-2005, precum cerinţa "bunei reputaţii" pentru accesul în magistratură şi menţinerea funcţiei de magistrat. Operarea cu astfel de termeni este cu atât mai inoportună, cu cât nu există criterii pe baza cărora ar putea fi definită “buna reputaţie”.
În concluzie, PNL cere Guvernului şi Ministerului Justiţiei să renunţe la astfel de presiuni, având în vedere faptul că obligaţiile ce revin României din MCV susţin respectarea independenţei Justiţiei, întărirea şi eficientizarea ei.
11 noiembrie 2011

Deputat Alina Gorghiu,
Preşedintele Comisiei pentru Justiţie a PNL

4 comments:

epolitikon said...

Pe fond basescu are dreptate, justitia e de cacat in Romania. O justitie puternica ar face o Romanie mai prospera si mai puternica doar ca nici justitia nu se omoara cu firea cata vreme magistratii sunt o casta ce nu raspunde in fata nimanui iar politicienii abia asteapta sa puna mana pe influenta asupra justitiei.

Ungurii (si ceilalti) nu suporta nici macar activitatea ANI, care intre noi fie vorba e un pui de pekinez in comparatie cu alte institutii...

Bibliotecaru said...

Pe timpul lui Ceauşescu justiţia era un pic subordonată idealurilor politice ale şefilor de partid... Parcă nici atunci nu era foarte bine. Problema o fi din altă parte...

Vasile, said...

epolitikon,

Nu are domnule dreptate nici pe fond nici pe fund.
Presedintele tarii nu este calificat profesional sau moral sa cantareasca actul justitiar.
Hibele justitiei noastre sunt identice cu ale altor justitii,acolo insa nu apar asa de pregnant ingerinta politicului,acolo un onorabil judecator ii poate spune presedintelui sau f.y. Mr. President!!
Imi amintest de speta Monica-Clinton foarte bine,basescu regula-
rizeaza intr-un viol social indecent ,condamnabil,o tara intreaga si si lumea in replica ii spune, Da domnule Presedinte

comentatorul vieții said...

Problema lui Băsescu nu ar fi faptul că observă și el necesitatea eficientizării actului de justiție,ci pasivitatea lui de până acum.În declarații și fapte i-o tot pupat în cur pe judecători,comportându-se ca musca la arat.
Vasile îți doresc să ai parte de justiția din România și vb. după.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.