Comisia Naţională de Prognoză a emis
Prognoza 2011-2015 varianta de toamnă.
Să "citim" un pic tabelele.
Produsul intern brut, preţuri curente - 547.829 milioane lei. În modificare procentuală faţă de anul anterior, 1,5%.
- Industrie 3,3%
- Agricultură, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ 6,8%
- Construcţii 0,6%
- Servicii 0,2%
Şi acum urmează realitatea care zguduie optimismul din rădăcini...
Creşterea preţurilor de consum
- sfârşitul anului 3,8%
- medie anuală 5,9%
Deflatorul PIB 5,1%
Avem un PIB calculat funcţie de
valoarea curentă a preţurilor, şi de aceea se spune "Produsul intern brut, preţuri curente". Avem şi PIB-ul real care reflectă modificarea producţiei fizice în economie prin exprimarea tuturor bunurilor finale produse în diferite perioade de timp
în preţurile unui an de referinţă, numite preţuri constante sau comparabile. Cu alte cuvinte, PIB-ul dat mai sus, cel legat de valoarea curentă a preţurilor, este afectat de creşterea preţurilor în timpul anului. Mai departe, mergând cu logica la purtător, în acea modificare a PIB-ului de +1,5% faţă de anul trecut cuprinde şi creşterea preţurile de consum în medie anuală de 5,9%. Este deci posibil ca de fapt PIB-ul să nu fie în creştere, ci chiar în scădere, dat fiind că inflaţia este totuşi destul de mare.
Şi acum ajungem la delatorul PIB. Ce este acest indicator?
Deflatorul PIB reprezintă raportul dintre PIB-ul nominal, respectiv cel afectat de inflaţie şi PIB-ul real, cel care ia în calcul preţurile de referinţă, şi este o măsură a inflaţiei în perioada care începe cu anul de bază şi se încheie cu anul de calcul. Dacă Deflatorul PIB este de 5,1%, mie mi se pare deja o certitudine că ne aflăm în stare de scădere economică şi nu de creştere economică.
Rog economiştii să mă contrazică.
Sau prognoza a ajuns un instrument fără putere de reprezentare în cifre a stării economiei, sau ceva nu e tocmai în regulă cu raportările ce ajung la guvern.
2 comments:
Bibliotecarule, in 20 august 2006 sau 2007, de ziua nationala a Ungariei a izbucnit o furtuna foarte puternica in Budapesta. Au murit 4 persoane, dintre care 3 erau de nationalitate romana. In urmatoarele zile un profesor universitar de statistica imi spunea ca de aici rezulta ca 75% din populatia Budapestei e formata din romani. Evident in bascau, dar ideea era ca daca ai date suficiente, poti argumenta orice.
Asta spun şi eu, statisticile şi indicatorii macro-economici nu pot rezolva problema cunoaşterii evoluţiei economice într-un mod intrinsec, trebuie puşi în legătură unii cu alţii, dar mai ales trebuie priviţi prin prisma cunoaşterii şi interpretării realităţii.
Manipulatorii realităţii economice tocmai asta fac, interceptând numai anumiţi indicatori şi profitând de faptul că puţină lume ştie ce şi cum, construiesc informaţii care conduc la concluzii eronate ce-i avantajează.
Post a Comment