Curtea Constituţională a Germaniei a decis că alegerile pentru Parlamentul European din Germania nu ar trebui să aibă un prag de 5%. Pe de altă parte, în cazul Parlamentului naţional regula e bună şi funcţională. Cum aşa?
Cu o decizie de cinci la trei, instanţa Curţii Constituţionale a declarat că acest prag de 5%, în condiţiile în care votul oamenilor este risipit spre multe partide, multe din acestea nu reuşesc să se califice depăşind procentul prag. Andreas Voßkuhle, preşedintele instanţei, explică în felul următor, cum Constituţia Germaniei stipulează şanse egale pentru toate partidele, acest lucru este neconstituţional. Germania are în jur de 100 de locuri din cele 736 ale P.E.
Acum intervine partea interesantă. Ce e valabil pentru Parlamentul European nu este valabil şi pentru Bundestag. Şi egalitatea are "limitele ei". Pe baza cărui motiv? Pentru că Bundestagul, parlamentul naţional german, alege guvernul, adică este nevoie de o majoritate parlamentară care să susţină guvernul şi acest principiu al egalităţii face ca alegerea guvernului să fie mai greoaie. Desigur în P.E. pot fi partide mici, pentru că nu incomodează diversitatea iar principiile constituţionale pot fi respectate. "Sugestia generală şi abstractă" ar conduce la concluzia că mai multe partide mici înseamnă un aviz parlamentar mult îngreunat, dar această dificultate nu justifică introducerea pragului electoral pentru P.E., însă guvernul naţional... altă vorbă.
(mai multe pe http://www.thelocal.de/politics/20111109-38757.html)
3 comments:
Cum, Curtea Constitutionala are 8 voturi, deci un numar par?
Asta în Germania... :D Bundesverfassungsgericht
Lucrurile sunt mult mai complicate decât credeţi...
Curtea are două Senate, fiecare cu opt membrii conduşi de un preşedinte. Membrii fiecărui Senat sunt alocaţi către trei Camere care rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate şi cazurile Single Regulation Control.
Fiecare cameră are trei judecători. Cum 3x3=9 şi sunt 8 judecători de Senat, preşedintele Senatului este membru în două dintre Camere.
Lucrurile se complică şi mai mult. Uneori Senatul votează cu majoritate absolută, alteori are nevoie de majoritate 2/3. În Cameră însă deciziile trebuie să fie unanime. Desigur Senatul e mai "tare" decât Camera în subordine în decizii şi nici un Senat nu poate lua decizii care se bat cap în cap cu ale celuilalt Senat... medierea se face printr-un vot al celor două Senate (Plen), adică 16 judecători.
http://www.bundesverfassungsgericht.de/en/index.html
Recunosc că îmi este lene să caut, dar sunt destul de sigur că la scor de 4-4 sau 8-8, votul decisiv este al preşedintelui Senatului sau Plenului, cu alte cuvinte câştigă grupul care conţine votul preşedintelui. O prevedere asemănătoare este şi în Parlamentul României.
Am inteles, multumesc!
Post a Comment