Iată că după un început greoi, mai mult blocat, relaţia României cu China pare a se accelera cu seriozitate (şi nu "de ochii lumii" ca până acum). Iată încă o veste bună venită de pe pământ chinezesc. Este vorba despre un seminar cu o largă participare cu un subiect legat de condiţiile, modalităţile şi oportunităţile de dezvoltare a relaţiilor de parteneriat public - privat (PPP) desfăşurat, marţi, la Ambasada României din Beijing. Sala a fost destul de plină şi partenerii chinezi par destul de interesaţi de subiect.
Organizat de KPMG China lider regionat în zona Asia - Pacific în fuziuni şi achiziţii fiscale în parteneriat cu Oficiul pentru Promovare Economică şi Comercială al Ambasadei României la Beijing, seminarul a atras interesul a câtorva zeci de reprezentanţi ai instituţiilor oficiale şi întreprinzători chinezi interesaţi să înţeleagă mai bine care sunt condiţiile de a intra pe piaţa economică românească în sistemul PPP.
Însărcinatul cu Afaceri, Min. Ion Dicu, a declarat în deschiderea evenimentului că România este dispusă şi interesată să dezvolte afaceri cu R.P. Chineză, interes exprimat şi agreat de ambele părţi şi cu ocazia întâlnirii dintre premierii Wen Jiabao şi Emil Boc, la Beijing, din luna august a.c. "România a prezentat prin intermediul reprezentanţilor Hidroelectrica SA, Complexului Energetic Rovinari, Complexului Energetic Craiova, Nuclearelectrica SA, Romgaz, Transgaz dar şi prin intermediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din România, o serie de proiecte pe care România este intresată să le deruleze în parteneriat cu China. O serie dintre aceste proiecte se află în stadiul discuţiilor, urmând ca în perioada următoare să avem primele rezultate", a declarat Ion Dicu.
Participanţii la seminar au primit din partea reprezentanţii KPMG China informaţii referitoare la realităţile româneşti din zona legislativă şi financiară, a mediului de afaceri dar şi legate de condiţiile în care parteneriatul public – privat poate aduce beneficii.
KPMG în România oferă servicii de Audit, Asistenţă fiscal şi Consultanţă în Afaceri, inclusiv servicii de restructurare și accesare de fonduri, pentru organizații din diverse domenii, atât din sectorul privat, cât şi cel public. Înfiinţată în România în 1994, KPMG este firmă membră a reţelei globale de firme KPMG, cu peste 600 angajaţi în Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa şi Chişinău (Republica Moldova).
La data de 17 martie 2011, KPMG România şi Ambasada Republicii Populare Chineze în România au lansat Biroul de Consultanţă pentru China adaptat cerinţelor companiilor chineze. Conform saitului KPMG, Biroul de consultanţă pentru China al KPMG în Romania şi Moldova (parte din Biroul de consultanţă pentru China în Europa Centrala şi de Est) îşi propune să susţină companiile chineze care doresc să investească sau să opereze în România, precum şi companiile româneşti, moldovenesti şi multinaţionale interesate să dezvolte afaceri în China.
(http://romanian.cri.cn/341/2011/11/01/1s121872.htm)
(http://www.crossed-flag-pins.com)
5 comments:
Biblio,
In tapiditatea pe care o estimati in aceasta evolutie, cam in ce an credeti ca genetic romanii vor avea ochii oblici, deoarece constipati deja suntem!
Deşi în general românii continuă tradiţia în ceea ce priveşte o căsătorie (multă lume recunoaşte pe faţă că o căsătorie trebuie să fie o "partidă"), nu este improbabil ca cele despre care vorbiţi să se întâmple. Personal nu aş spune nu unei chinezoaice tradiţionale.
La articolul dvs., cateva complectari extrase dintr-o revista franceza. In 2010 si 2011 China a acordat credite si a achizitionat cateva intreprinderi in Europa, care au provocat discutii: pentru unii se profileaza o amenintare, pentru altii insa e o binecuvantare, o salvare a monedei euro. Atitudini poate exagerate, caci intre anii 2004 si so10, ponderea Europei (U.E.) in investitiile Chinei peste hotare a fost doar de 5%, iar pentru Europa, China nu a reprezentat decat 0,2% din investitiile efectuate aici de tarile din afara UE. Ceeace a reprezentat pe perioada 2004-2010 - 4,3 miliarde euro, in timp ce, in aceiasi perioada, Brazilia a investit in UE 47 miliarde euro, Rusia – 18 miliarde, iar India – 7 miliarde. Totusi investitiile directe ale Chinei in Europa au crescut de trei ori intre 2008 si 2009 si s-au dublat in 2010. Astazi Europa reprezinta 10% din investitiile Chinei in strainatate, principalele tari europene unde investesc chinezii fiind Marea Britanie, Germania, Danemarca si Franta. In Ungaria investitiile directe ale Chinei au reprezentat in 2010 un sfert din totalul investitiilor extracomunitare. Toate aceste date privesc insa doar R:P: China, fara investitiile firmelor din Hong-Kong. Aproape toate investitiile chineze sunt efectuate de firme de stat, ceeace justifica temerea ca ele urmaresc si un rol politic, mai ales cand vizeaza achizitionarea unor intreprinderi din sectoare strategice. Dar chinezii fac investitii peste hotare si datorita uriaselor lor rezerve de schimb, care in 2011 se ridicau la 3200 miliarde dolari, adica 30% din totalul mondial. Ceeace explica si relativul interes pe care il pot avea chinezii pentru investitii in Romania.
La articolul dvs., cateva complectari extrase dintr-o revista franceza. In 2010 si 2011 China a acordat credite si a achizitionat cateva intreprinderi in Europa, care au provocat discutii: pentru unii se profileaza o amenintare, pentru altii insa e o binecuvantare, o salvare a monedei euro. Atitudini poate exagerate, caci intre anii 2004 si so10, ponderea Europei (U.E.) in investitiile Chinei peste hotare a fost doar de 5%, iar pentru Europa, China nu a reprezentat decat 0,2% din investitiile efectuate aici de tarile din afara UE. Ceeace a reprezentat pe perioada 2004-2010 - 4,3 miliarde euro, in timp ce, in aceiasi perioada, Brazilia a investit in UE 47 miliarde euro, Rusia – 18 miliarde, iar India – 7 miliarde. Totusi investitiile directe ale Chinei in Europa au crescut de trei ori intre 2008 si 2009 si s-au dublat in 2010. Astazi Europa reprezinta 10% din investitiile Chinei in strainatate, principalele tari europene unde investesc chinezii fiind Marea Britanie, Germania, Danemarca si Franta. In Ungaria investitiile directe ale Chinei au reprezentat in 2010 un sfert din totalul investitiilor extracomunitare. Toate aceste date privesc insa doar R:P: China, fara investitiile firmelor din Hong-Kong. Aproape toate investitiile chineze sunt efectuate de firme de stat, ceeace justifica temerea ca ele urmaresc si un rol politic, mai ales cand vizeaza achizitionarea unor intreprinderi din sectoare strategice. Dar chinezii fac investitii peste hotare si datorita uriaselor lor rezerve de schimb, care in 2011 se ridicau la 3200 miliarde dolari, adica 30% din totalul mondial. Ceeace poate explica si relativul interes al Chinei pentru investitii directe in Romania.
Mulţumesc de completări, sunt utile.
Post a Comment