Dracu' nu-i aşa de negru pentru că a fost cosmetizat cu un pic de fard de pleoape şi, ciupit uşor de obraji, a prins o roşeaţă sănătoasă pe faţa costelivă.
COMUNICAT DE PRESĂ
(10 octombrie 2008)
(10 octombrie 2008)
Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat decretul de graţiere pentru Lungu Irina-Maria.
Din motive umanitare, preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat decretul de graţiere, pentru Lungu Irina-Maria, pentru restul rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.Aceasta este mamă a 6 copii minori, cu vârste cuprinse între 3 ani şi 16 ani, iar familia sa are o situaţie materială precară.
În prezent, doamna Lungu Irina-Maria beneficiază de amânarea executării pedepsei, pe motiv de boală.
Departamentul de Comunicare Publică
10 Octombrie 2008
***
COMUNICAT DE PRESĂ
(10 octombrie 2008)
Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut vineri, 10 octombrie a.c, la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.Vă prezentăm integral textul declaraţiei:
„Bună ziua,
Aş vrea să fac o declaraţie, de fapt este mai mult un apel către cei interesaţi, având în vedere că astăzi încep negocierile dintre guvern şi sindicate cu privire la revendicări salariale. Datorită acestor negocieri, consider că este necesar să fac un apel la responsabilitate către Guvern, Parlament şi sindicate, repet, apel la responsabilitate. Deprecierea cursului monedei naţionale din săptămâna trecută a fost în principal generată de trei factori, în primul rând, de competiţia dintre Guvern şi Parlament, cine dă mai mult din banii publici, aceste structuri politice confundând bugetul de stat cu bugetul de campanie. Un al doilea motiv al deprecierii monedei naţionale de săptămâna trecută a fost legat de declaraţiile contradictorii ale membrilor guvernului, care au trecut de la triumfalismul succesului economic la disperarea convocării CSAT. Şi, în sfârşit, al treilea motiv este legat de reacţia sindicatelor, care au anunţat revendicări în ceea ce priveşte salariile cu cifre care nu pot fi apreciate decât ca fiind nerealiste.
Aş vrea să vă conving - şi o fac cu responsabilitatea unui Preşedinte - că sistemul bancar românesc este solid, urmare a politicii pe care Banca Naţională a dus-o, politica de prudenţialitate a făcut ca toate băncile din România să fie în acest moment într-o situaţie bună. Dar, pentru ca efectul crizei internaţionale să fie diminuat la maximum, primul comandament al factorilor politici şi sindicali se numeşte prudenţă şi responsabilitate, pentru că, oricât de solid ar fi sistemul bancar românesc, el se află într-un mediu care în momentul de faţă este în dificulatate, mediu internaţional. Aş vrea să fac precizarea că efectul eventualei lipse de responsabilitate a Guvernului, a Parlamentului şi a sindicatelor poate fi acela de a aduce criza la noi acasă, iar cei care vor fi afectaţi de eventuala iresponsabilitate vor fi exact cei pentru care se clamează acum grija, adică oameni cu venituri mici din sistemul de educaţie, profesorii, vor fi afectaţi funcţionarii publici, vor fi afectaţi pensionarii, vor fi afectaţi cei 530 de mii de cetăţeni români care au credite în valută de peste 20.000 de euro şi care totalizează la bănci împrumuturi de aproape 14 miliarde de euro; vor fi afectate întreprinderile mici şi mijlocii, care, de asemenea, au credite în valută de circa 14 miliarde de euro.
De aceea mi se pare că avem obligaţia ca, în aceste negocieri dintre Guvern şi sindicate, cuvântul de ordine să fie prudenţă şi responsabilitate, pentru că nu avem niciun motiv să ne aducem criza la noi acasă. Avem toată perspectiva să fim minim afectaţi de criza internaţională dacă suntem responsabili. Îmi permit o observaţie personală: problema reală pe care o avem în acest moment în relaţia politic-sindicate sau guvern-sindicate nu este cea a salariilor profesorilor, nu este cea a funcţionarilor publici sau a personalului din sectorul sanitar, ci problema reală pe care o avem este că nu avem o lege a salarizării care să vizeze întregul sector public. Sigur, nu diminuez importanţa faptului că sunt multe categorii din sectorul bugetar care au salarii mici, dar faptul că s-a tergiversat adoptarea unei legi de salarizare pentru sectorul public este problema reală pe care o avem. Vedem toţi discrepanţele care există între diferite categorii de bugetari - nu vreau să dau aici exemple, pentru că ele au fost prezentate de mass-media în ultima perioadă - şi, în mod îndreptăţit, există dispute publice, există reacţii sindicale pe tema acestor discrepanţe.
De aceea cred că, în momentul de faţă, esenţial este să dăm prioritate la trei elemente. Înainte de a discuta despre orice salarii, orice măriri, orice revendicări salariale, primul lucru pe care trebuie să-l avem în faţă pentru a discuta responsabil este bugetul pentru anul viitor. În buget, cu siguranţă vor fi prevăzute resursele destinate sectorului bugetar. Un al doilea lucru ca să putem discuta în cunoştinţă de cauză este - ceea ce vă spuneam mai înainte - legea salarizării. Şi, în sfârşit, pentru a discuta credibil problema salariilor, avem nevoie de un guvern legitim din punct de vedere politic, cu o susţinere de 50% plus unu în parlament. De aceea îndemn partidele politice, precum şi celelalte părţi interesate să înceapă o dezbatere publică chiar în această campanie electorală pe tema unui proiect de lege care să aşeze pe baze raţionale salariile bugetarilor, sigur, raţionale şi echitabile. Pe scurt, soluţia pe care o propun înseamnă responsabilitate, în primul rând pornind de la realitatea că un guvern cu 20% susţinere în parlament nu se poate angaja pentru guvernul viitor, ar fi nelegitimă orice angajare de către acest guvern a obligaţiilor pentru următorul guvern.
Al doilea element înseamnă predictibilitate, ceea ce poate fi reprezentată de bugetul pentru anul 2009 şi proiecţia multianuală, conform legii, pentru minimum trei ani. Şi al treilea element este legat de echitate. De acest lucru cred că este nevoie să se manifeste printr-o lege a salarizării, care să fie echitabilă şi acceptată de tot sectorul bugetar. Închei spunând: prudenţă şi responsabilitate, pentru a nu ne aduce criza la noi acasă. Avem toate şansele să fim minim afectaţi de ce se întâmplă pe pieţele internaţionale dacă suntem responsabili şi prudenţi. Aceasta este declaraţia. Dacă aveţi întrebări.
Întrebare: Domnule Preşedinte, aş vrea să vă întreb, pentru că astăzi sunt negocieri la Guvern între Guvern şi sindicate, ce aşteptaţi de la această întâlnire a premierului Tăriceanu cu liderii sindicali şi, apropo de criza financiară, poate ştiţi, sigur ştiţi, astăzi nu s-a mai deschis bursa. Şi poate ne faceţi un comentariu şi pe această temă.
Preşedintele Traian Băsescu: Îl fac, cu siguranţă, şi aştept de la Guvern şi sindicate astăzi ceea ce v-am spus mai înainte: responsabilitate şi prudenţă, pentru că, în momentul de faţă, datorită competiţiei între Guvern şi Parlament cine câştigă voturi utilizând banii publici, bugetul de stat, s-a declanşat o avalanşă a revendicărilor. În realitate, dacă nu ar fi fost această competiţie şi prezentarea în „foarte” roz a evoluţiei economice a României, măririle de salarii erau negociate şi asigurate încă din prima parte a anului, dacă vă aduceţi aminte, de la 1 octombrie urmează încă o mărire cu 4 şi ceva la sută pentru sectorul militar, cu 6% pentru funcţionari publici şi, dacă nu mă înşel, cu 9% pentru sistemul de educaţie. Deci aştept o stabilizare a relaţiei Guvern-sindicate pe înţelegeri care s-au făcut anterior. În ceea ce priveşte bursa, ea este un argument legat de faptul că România are toate şansele să nu fie afectată de această criză internaţională dacă suntem prudenţi şi responsabili. Bursa din România acoperă cca. 5% din economia românească, în mod deosebit SIF-urile. Deci restul economiei nu este afectat de criza internaţională.
Criza se manifestă la noi la bursă, fără să afecteze populaţia, pentru că nu sunt foarte mulţi jucători pe bursă în România, nu s-au pus economiile românilor în cumpărare de acţiuni la bursă şi ele se află în bănci. Important este ca, prin gesturile noastre, să nu declanşăm - nu aş spune isterie - o reacţie emoţională a băncilor şi a oamenilor care au depuneri în bănci, pentru că nu există niciun motiv să se întâmple acest lucru. Deci, bursa are drumul ei şi este mult legată de ce se întâmplă pe plan internaţional, de fluxurile de capital. Ceea ce se întâmplă la Bursa de Valori Bucureşti este lipsa de lichiditate, nu sunt cumpărări, care se manifestă pe toate pieţele internaţionale. Ar fi criminal aproape ca, într-o Românie care are un sistem bancar care nu duce lipsă de lichidităţi, prin măsuri şi declaraţii iresponsabile, să generăm un galop pe piaţa interbancară sau, ştiu eu, acţiuni ale celor care au depozite în bănci. Ar fi păcat.
Întrebare: Domnule preşedinte, ce părere aveţi despre salariile existente, de exemplu la nivelul şefilor de agenţii guvernamentale, discrepanţe foarte mari, sute de milioane?
Preşedintele Traian Băsescu: Da. Nu-mi propusesem să spun foarte multe lucruri rele astăzi şi mesajul meu este unul de calm şi responsabilitate, dar pot să fac o observaţie. Este clar că aceste agenţii au devenit moşia financiară a clienţilor politici şi sunt soluţii să se pună stop acestui dezmăţ al unor agenţii guvernamentale din punct de vedere al salarizării, pentru că aceste agenţii, de regulă, sunt aşa-zis autofinanţate. De fapt, sunt finanţate din taxele agenţilor economici care beneficiază de serviciile lor. Aceste taxe, percepute, spre exemplu, dacă luăm ANRE, aceste taxe sunt încasate de la furnizorii de electricitate, de la cei care se află în piaţa electricităţii. Sigur că aceşti furnizori dau taxele la agenţie, îi plătesc de fapt pe cei care ar trebui să-i controleze în favoarea beneficiarilor, îşi pun taxele în preţul pe care îl plăteşte fiecare cetăţean la factura de electricitate, la factura de gaze, deci tot populaţia le plăteşte salariile, iar ei folosesc aceste taxe pentru a-şi face salarii uriaşe. Este expresia lăcomiei şi a nesimţirii politicului, pentru că toate aceste agenţii sunt în subordinea guvernului, dar sunt lăsate pentru că toată clientela politică trebuie să-şi ia bani de acolo.
Uitaţi-vă şi la salariul doamnei de la Fondul Proprietatea, care încă n-a început să dea vreun ban foştilor proprietari, dar dânsa are un salariu uriaş. Asta este nesimţirea politică şi arată cât de lacomă este clientela politică, lacomă şi fără respect, dar cu buna tolerare de către guvern. Aş spune că aici există soluţie - aceste agenţii guvernamentale percep taxe, taxele trebuie să se facă venit în bugetul de stat, iar domnii din agenţii să fie plătiţi ca funcţionari publici, cu salariu stabilit de către guvern, la nivelul de competenţă. Din câte ştiu, un şef de agenţie este la nivel de secretar de stat. De ce nu se fac taxele venit la bugetul de stat şi se lasă pe mâna acestor clienţi, pentru a-i face venituri în buzunar propriu? Deci soluţii sunt aici. N-aş vrea să deviez subiectul. Vă rog să aveţi în vedere că principalul mesaj este cel la prudenţă şi responsabilitate, ca să ne fie bine tuturor şi să fim cât mai puţin afectaţi de criza internaţională.
Vă mulţumesc mult! Vă doresc o zi bună, week-end plăcut!”
Departamentul de Comunicare Publică
10 Octombrie 2008
***
COMUNICAT DE PRESĂ
(10 octombrie 2008)
REF: Cererea de reexaminare a LEGII privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare
Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis vineri, 10 octombrie a.c., Parlamentului României, în temeiul articolului 77 alineatul 2 din Constituţia României, reexaminarea legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.Iată textul integral al cererii:
Bucureşti, 10 octombrie 2008
Domnului Nicolae VĂCĂROIU
PREŞEDINTELE SENATULUI
În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, formulez următoarea
CERERE DE REEXAMINARE
a
LEGII privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare
Motivele cererii sunt următoarele:
1. Alineatul (6) al articolului 55 din Legea transmisă la promulgare exclude terenurile proprietate publică a statului, aflate în administrarea/concesionarea unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare, din rândul terenurilor ce pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate. Considerăm că o atare prevedere este inoportună şi aduce o gravă atingere procesului de restituire a proprietăţii, precum şi legilor proprietăţii, până la finalizarea procesului de retrocedare a proprietăţilor preluate abuziv.
2. De asemenea, actul normativ nici nu identifică în mod clar, pe tarla şi parcelă, suprafeţele înscrise în anexele 1-6 din Lege, ceea ce duce la imposibilitatea identificării acestor suprafeţe, şi, pe cale de consecinţă, la imposibilitatea punerii în practică a dispoziţiilor legale.
3. Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, în sensul respingerii ei.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
10 Octombrie 2008
***
COMUNICAT DE PRESĂ
(10 octombrie 2008)
REF: Cererea de reexaminare a LEGII privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art.3² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat
Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis vineri, 10 octombrie a.c., Parlamentului României, în temeiul articolului 77 alineatul 2 din Constituţia României, reexaminarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art.3² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat.Vă transmitem textul integral al cererii:
Bucureşti, 10 octombrie 2008
Domnului Nicolae VĂCĂROIU
PREŞEDINTELE SENATULUI
În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, formulez următoarea
CERERE DE REEXAMINARE
a
LEGII privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art.3² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat
Motivele cererii sunt următoarele:
1. Obiectul legii trimise spre promulgare îl reprezintă respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art.3² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat.
2. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008 este abrogată prevederea potrivit căreia se majorează cu 75% salariile de bază pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru personalul de la nivel judeţean şi local cu atribuţii directe sau delegate în gestionarea asistenţei financiare comunitare din cadrul acestui minister şi pentru personalul din cadrul Direcţiei generale de programare bugetară, a Direcţiei generale de sinteză a politicilor bugetare, a Direcţiei generale de metodologie contabilă şi a Direcţiei generale trezorerie şi contabilitate publică din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.
3. Întrucât doar anumite structuri beneficiază de această majorare salarială, se creează, astfel, o discriminare faţă de celelalte categorii de personal din cadrul ministerelor,care, de asemenea, lucrează cu fonduri europene şi nu beneficiază de salarii majorate cu 75%.
4. De altfel, este necesară elaborarea unui sistem unitar de salarizare în domeniul bugetar, care trebuie să asigure un tratament coerent şi egal pentru toate categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile şi autorităţile publice. Elaborarea acestui sistem ar conduce şi la punerea pe baze raţionale a dialogului politic pe problematica ce vizează majorări salariale şi alte recompense în sistemul bugetar, iar tendinţele actuale arată că acest dialog riscă să aibă un impact negativ din perspectiva inflaţiei şi a stabilităţii macroeconomice, tocmai ca urmare a unei lipse de coerenţă în sistemul bugetar de salarizare.
5. Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2008 pentru abrogarea art.3² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat, în sensul aprobării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2008.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
10 Octombrie 2008
***
COMUNICAT DE PRESĂ
(10 octombrie 2008)
REF: Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat astăzi, 10 octombrie a.c., următoarele decrete:
• Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Albania la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 9 iunie 2008;• Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Croaţia la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 9 iunie 2008;
• Decret privind acordarea Drapelului de luptă Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă „Mihai Viteazul”;
Legi promulgate:
• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2008 privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană din Fondul European pentru Pescuit şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat;
• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2008 privind sprijinul financiar pentru pierderi cauzate de îngheţul târziu de primăvară în pomicultură;
• Decret pentru promulgarea Legii privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în Bucureşti, zona "Parcul Bordei";
• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2008 privind transmiterea unei suprafeţe de teren, aflată în domeniul public al statului, din administrarea Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor - Direcţia Sanitar - Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, în scopul construirii unui incinerator ecologic;
• Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.146/2007 pentru aprobarea plăţii primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006;
• Decret pentru promulgarea Legii privind intervenţiile active în atmosferă;
• Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii;
• Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii;
• Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice;
• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale;
• Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art.26 alin.(6) lit.b) din Ordonanţa Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor;
• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării;
• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului;
• Decret pentru promulgarea Legii privind înfiinţarea satului Păcăleşti, prin reorganizarea comunei Drăgăneşti, judeţul Bihor.
Eliberare din funcţie procurori/ judecători:
• Decret pentru eliberarea din funcţie a doamnei Mustaţă Angela, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila – pensionare;
• Decret pentru eliberarea din funcţie a domnului Teodorovici Niculai, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – pensionare;
• Decret pentru eliberarea din funcţie a doamnei Nebela Silvia, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – pensionare;
• Decret pentru eliberarea din funcţie a domnului Ţigănaş Liviu Iulian, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani – pensionare;
• Decret pentru eliberarea din funcţie a doamnei Romoşan Elena, judecător la Judecătoria Sebeş – pensionare.
Departamentul de Comunicare Publică
10 Octombrie 2008
COMUNICAT DE PRESĂ
(10 octombrie 2008)
REF: Sesizare de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea curţii de conturi
Preşedintele României, Traian Băsescu a trimis vineri, 10 octombrie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, prof.univ.dr. Ioan Vida, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, o sesizare de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.Vă prezentăm integral textul sesizării:
Bucureşti, 10 octombrie 2008
Domnului prof.univ.dr. Ioan Vida
Preşedintele Curţii Constituţionale
În conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, formulez următoarea
SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi
Motivele de neconstituţionalitate sunt următoarele:
1. Articolul 107 alineatul 4 din legea trimisă spre promulgare, referitor la dreptul persoanelor care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet va beneficia, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi, este contrar dispoziţiilor art. 16 alin. 1 din Constituţia României, republicată.
Deşi Curtea de Conturi nu desfăşoară activitate jurisdicţională, litigiile rezultate din activitatea acesteia fiind soluţionate de către instanţe judecătoreşti specializate, toţi consilierii de conturi vor beneficia de o pensie de serviciu în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi.
Sub acest aspect, art. 107 alin. 4 conţine prevederi contrare art. 16 alin. 1 din Constituţie, ce recunoaşte egalitatea în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. Actul normativ creează o discriminare pozitivă inacceptabilă, prin aceea că vor beneficia de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi, consilierii de conturi care au îndeplinit funcţia pe durata unui mandat complet, respectiv 6 ani, în timp ce magistraţii beneficiază de pensie de serviciu, dacă au îndeplinit funcţia timp de 25 de ani.
Astfel, aceste prevederi sunt discriminatorii chiar în raport de dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, care stabilesc condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, respectiv pot beneficia de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi şi au o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi.
În mod constant, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că discriminarea trebuie apreciată prin raportare la cetăţenii care au acelaşi statut profesional sau social. În consecinţă, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit.
2. Articolul 12 alin. 2 din legea trimisă spre promulgare, referitor la organizarea activităţii Curţii de Conturi şi valorificarea actelor de control, conţine prevederi contrare dispoziţiilor art. 73 alin. 3 lit. l) din Constituţie.
Potrivit legii fundamentale organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se reglementează prin lege organică. Or, prin articolul 12 alin. 2 din legea trimisă spre promulgare se permite Curţii de Conturi să îşi reglementeze, printr-un regulament adoptat de plenul Curţii, organizarea activităţii specifice precum şi modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activităţi. În felul acesta Plenul Curtii de Conturi se substituie Parlamentului, instituţia dobândind atribuţii de legiferare.
3. Articolul 96 din legea trimisă spre promulgare, prin care se instituie în sarcina Curţii de Conturi obligaţia de a cere celor în drept suspendarea din funcţie „a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate” conţine dispoziţii contrare atât art. 23 alin. 11 din Constituţie, referitoare la prezumţia de nevinovăţie ce operează până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, cât şi art. 41 alin. 1 din Constituţie pentru că restricţionează dreptul la muncă.
Pentru situaţia în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, art. 52 alin. 1 din Codul Muncii, permite suspendarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. În consecinţă, doar angajatorul are prerogativa de a aprecia, în această situaţie, care sunt măsurile ce se impun pentru protejarea activităţii economice.
Dispoziţiile referitoare la competenţa Curţii de Conturi de a cere suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate contravin principiului economiei de piaţă, recunoscut în art. 135 din Constituţie, întrucât într-o economie de piaţă deciziile privind conducerea întreprinderilor apaţin exclusiv administraţiei acestora.
4. Articolul 129 din legea trimisă spre promulgare, referitor la stabilirea amenzii printr-un regulament aprobat de Plenul Curţii de Conturi, este contrar dispoziţiilor art. 139 alin. 1 din Constituţie.
“Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, se stabilesc, potrivit art. 139 alin. 1 din Constituţie, numai prin lege”. Având în vedere că, potrivit art. 129 alin. 2 din legea trimisă spre promulgare, sumele reprezentând amenzi civile se fac venit la bugetul de stat, amenda trebuie să se stabilească prin lege şi nu printr-un regulament adoptat de către entitatea care constată abaterile. Aşa cum am învederat, acest regulament va fi aprobat de către Plenul Curţii de Conturi.
În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că stabilirea sancţiunii trebuie să fie în competenţa autorităţii publice însărcinate cu organizarea executării legii şi nu a celei însărcinate cu aplicarea legii.
5. Articolul 105 alineatul 2 din legea trimisă spre promulgare, ce instituie condiţiile de numire în funcţia de consilier de conturi, este contrar dispoziţiilor art. 140 alin. 4 din Constituţie.
Dacă leguitorul constituant ar fi dorit ca numirea consilierilor de conturi să se facă în anumite condiţii, ar fi procedat ca în cazul magistraţilor sau al membrilor Curţii Constituţionale. Astfel, judecătorii şi procurorii sunt numiţi în funcţie în condiţiile legii, deoarece chiar art. 125 alin. 2 din Constituţie face trimitere la legea organică, iar pentru membrii Curţii Constituţionale condiţiile de numire sunt prevăzute în art. 143 din Constituţie.
Restrângerea sferei studiilor absolvite, doar la cele economice sau juridice, excede textului constituţional, consilierii de conturi fiind numiţi de către Parlament, în urma negocierii dintre partidele politice.
În art. 107 alin.1, în forma legii trimisă spre promulgare, se recunoaşte membrilor Curţii de Conturi statutul de „demnitari de stat” tocmai din cauza numirii pe criterii politice. Sintagma „demnitar de stat” nu îşi găseşte corespondentul în legislaţia actuală, articolul 16 alin. 3 din Constituţie referindu-se la funcţii şi demnităţi publice.
Domnule Preşedinte al Curţii Constituţionale,
Distinşi membri ai Plenului Curţii Constituţionale,
În considerarea argumentelor expuse mai sus vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionaliate şi să constataţi că prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, sunt neconstituţionale, fiind contrare dispoziţiilor art. 16 (1), art. 23 (11), art. 41 (1), art. 73 (3) lit. l), art.135 (1), art. 139 (1) şi art. 140 (4) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
Traian Băsescu
10 Octombrie 2008
 |  |
 |  |
 |  |
(sursa Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială; http://www.presidency.ro)
No comments:
Post a Comment