Gâl, gâl,, vorba curge din gâtlej

---

Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu la plecarea spre Bruxelles - Miercuri, 15 Octombrie 2008 10:30

Traian Băsescu: ...De asemenea, astăzi înainte de începerea consiliului vor participa la consiliul PPE. Subiectele care fac obiectul acestui consiliu, agenda consiliului, sunt legate de câteva priorităţi, printre care tratatul de la Lisabona. Un alt subiect este legat de situaţia economică şi financiară şi un alt subiect, cel de-al treilea, este legat de securitatea energetică. Cu certitudine însă consiliul va fi dominat de situaţia economică şi financiară din statele UE. În principiu punctul nostru de vedere, care va fi exprimat cu această ocazie sperăm să se reflecte şi în concluziile consiliului legat de situaţia economică şi financiară, are câteva elemente şi anume primul este legat de faptul că statele membre trebuie să pună accent pe reforme structurale pentru a asigura în continuare creşterea economică la nivelul UE. Probabil că sunt foarte multe companii mari care nu-şi pot rambursa creditele. Este nevoie de reforme structurale în economia UE.

De asemenea, vom insista pentru transparenţă la nivelul instituţiilor financiar-bancare. Altfel spus găsirea unor formule de interzicere a produselor bancare toxice, cele care în mod deosebit au generat criza financiară, atât în Statele Unite, cât şi în zona euro. De asemenea, vom susţine îmbunătăţirea supravegherii financiare la nivelul UE. Nu în ultimul rând punctul nostru de vedere este că se pot injecta bani publici în sistemul bancar şi costurile acestei crize sunt enorme pentru statele care au probleme în sistemul bancar. Dar asta nu înseamnă în mod obligatoriu că sunt create condiţiile de creştere economică. Creşterea economică trebuie să fie bazată pe un proces amplu de restructurare. În acelaşi timp, şi nu avem soluţii aici, dar vom atrage atenţia asupra necesităţii unei analize a ceea ce înseamnă trecerea la stat a unui mare număr de bănci. Practic discutăm de o naţionalizare a băncilor într-un sistem comercial şi legal, deci nu este o acuză. Dar noi avem experienţa sistemelor bancare gestionate de stat, iar performanţele lor sunt extrem de scăzute. La nivelul statelor Uniunii s-a lansat şi propunerea creării unui sistem de autoritate unică de supraveghere a băncilor, a sistemului bancar. Vă pot spune că România va respinge energic orice încercare de creare a unei autorităţi unice de supraveghere a sistemului bancar la nivel european. Atât Constituţia, cât şi legislaţia României fac din BNR instituţia, structura responsabilă de gestionarea sistemului bancar naţional. Deci nu avem nevoie de un tutore din acest punct de vedere. În ceea ce priveşte siguranţa energetică interesele noastre sunt legate de două elemente. Unul: Impulsionarea proiectului Nabuco. Este timpul ca la nivelul statelor membre să se semneze acordurile cu privire la realizarea acestui proiect. Şi, de asemenea, vom insista pe necesitatea ca în politica energetică Europa să vorbească pe o singură voce, pentru că o fragmentare a poziţiei UE prin realizarea de acorduri bilaterale excesive de fapt slăbesc capacitatea Uniunii de a negocia cu principalii furnizori cantităţile şi preţurile de aprovizionare. Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte tratatul de la Lisabona după cum ştiţi este în curs de a se crea un grup de reflexie cu privire la viitorul Uniunii. Dar problema urgentă rămâne situaţia creată prin referendumul din Irlanda. Cam asta în câteva cuvinte. Detalii mult mai multe pe baza documentului care va fi adoptat în conferinţa de presă de la Bruxelles. Vă mulţumesc.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 09:42)

Poliţiştii rutieri vor patrula în maşini a căror valoare ajunge la 60 de mii de euro - Miercuri, 15 Octombrie 2008 11:33

Poliţiştii rutieri vor patrula în maşini a căror valoare ajunge la 60 de mii de euro. Inspectoratul poliţiei a contractat ...automobile de 11 mii de euro dotate cu echipamente care valorează de 3 ori cât fiecare maşină. Preşedintele Traian Băsescu a văzut documentele şi nu a înţeles de ce trebuie să plătească statul atât de mult pentru aceste echipamente. Băsescu susţine că astfel de documente nu pot fi aprobate de consiliu până nu se dau explicaţii.

Traian Băsescu: S-au semnat contracte pentru achiziţionarea a 392 de autoturisme Logan la preţ de 11.700 euro maşina şi pentru care s-au contractat echipamente în valoare de 45 de mii de euro.

Afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu au stârnit reacţia premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu: Foloseşte două instituţii: Preşedinţia şi CSAT-ul, pentru a crea un subiect artificial în preajma campaniei electorale, atacând într-o manieră pe care o consider lipsită de orice fundament, doi dintre miniştrii cabinetului.

La rândul lui, ministrul Internelor, Cristian David, susţine că atunci când a văzut preţurile din contract a sesizat corpul de control al MIRA, care a făcut un raport. David a adăugat că a sesizat deja DNA.

(Prin Monitoring Media: Radio Guerrilla, Ora: 09:00)

IGPR - conferinţă de presă Gheorghe Popa - Miercuri, 15 Octombrie 2008 12:11

Gheorghe Popa: ...necesare pentru realizarea acestui contract. Colegii sunt cei care au lucrat la specificaţiile tehnice şi sunt în măsură să furnizeze informaţii detaliate cu privire la aceste specificaţii. Dar să intrăm în datele problemei, cu privire la istoricul acestui contract. În baza unei note raport din 22.06.2006 direcţia financiară din Ministerul Administraţiei şi Internelor s-a aprobat potrivit dispoziţiei conducerii ministerului achiziţionarea prin leasing financiar a 2000 de autoturisme pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române, urmând ca direcţia management logistic să întocmească proiectul de hotărâre de Guvern. Apoi, ca urmare a acestei note raport Inspectoratul General al Poliţiei a întocmit nota privind necesarul de maşini prin care s-au stabilit principalele tipuri de autospeciale de care poliţia avea nevoie, precum şi valoarea estimată a contractului, aceste documente fiind transmise către MIRA.

Pasul următor a fost elaborarea hotărârii de Guvern numărul 1852 / 21.01.2007 prin care MIRA a fost autorizat să atribuie contracte multianuale de furnizare pe bază de leasing financiar pe o perioadă de 3 ani pentru achiziţia de mijloace de transport din categoria, şi vă rog să fiţi foarte atenţi la acest lucru, autospeciale, microbuze, autobuze şi ambulanţe în vederea asigurării mobilităţii terestre necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii ministerului cu o valoare totală de achiziţie de peste 765 de milioane de lei. Conform repartiţiei stabilite la nivel central Inspectoratului General al Poliţiei Române i s-a alocat suma de 487 de milioane în vederea achiziţionării în final a 2136 de autospeciale. Cum era normal şi firesc trebuia respectată legislaţia privind achiziţiile şi au început să se deruleze procedura de achiziţie. Astfel, în prima fază s-a declanşat achiziţia prin licitaţie deschisă, iar de elaborare a documentaţiei de atribuire, vă rog să reţineţi şi acest lucru, au fost consultate toate structurile operative beneficiare. Şi anume Asociaţia Societăţilor de Leasing din România, Asociaţia de Leasing şi Servicii Financiare Nebancare în vederea realizării unui schimb de informaţii în domeniul reglementărilor privind operaţiunile de leasing. Precizăm că toate specificaţiile tehnice au fost avizate de către structurile centrale ale MIRA, respectiv Direcţia Generală Management Logistic Administrativ şi Direcţia Generală Comunicaţii, Tehnologie şi Informaţii. Conform ordinului ministrului numărul 520 privind competenţele de realizare a achiziţiilor publice în Ministerul de Interne cu modificările şi completările ulterioare. Acest contract, şi precizez acest lucru, a fost elaborat la data de 24.04.2007. După finalizarea şi aprobarea documentaţiei de atribuire. Aici aş face o precizare: Documentaţia de atribuire se referă la caietul de sarcini şi specificaţiile tehnice. Caiet de sarcini care s-a întocmit pe vremea când la conducerea Poliţiei Române era altcineva, specificaţiile tehnice de asemenea, specificaţii tehnice aşa cum am mai precizat, fiind trimise la MIRA la momentul respectiv, care nu a formulat nici un punct de vedere negativ cu privire la aceste specificaţii tehnice. După finalizarea şi aprobarea documentaţiei de atribuire, anunţul de participare a fost publicat în data de 10.05.2007 în sistemul electronic de achiziţii publice. Iar în data de 11.05.2007 în suplimentul Jurnalului Oficial al UE şi în Monitorul Oficial al României, partea a 4-a, achiziţii publice. Deci transparenţa a existat din toate punctele de vedere. Mai mult decât atât, deşi noi nu aveam această obligaţie, la data iniţierii procedurii am anunţat şi unitatea pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor pentru a formula un punct de vedere cu privire la această achiziţie. Această instituţie nu a dat curs invitaţiei şi nici nu puteam să o obligăm să formuleze neapărat un punct de vedere. Din momentul publicării anunţului de participare şi până la data limită de depunere a ofertelor documentaţia de atribuire a fost solicitată şi ridicată de operatori care au fost supuşi procedurii de achiziţie. Vreau să ştiţi că au fost făcute două contestaţii, una de către Unicredit Leasing Corporation s.a. şi una de către S.C Raiffeisen Leasing IFN S.A., contestaţii care au fost respinse de către consiliul naţional de soluţionare a contestaţiilor ca fiind nefondate. Urmare a acestei proceduri, eram obligaţi să dăm curs acestei licitaţii, acestei achiziţii. Astfel că până pentru această achiziţie şi-au depus ofertele S.C. Ager Leasing IFN S.A., S.C. Raiffeisen Leasing IFN S.A., S.C Midocar S.R.L şi S.C. Ţiriac Leasing IF S.A. Trebuie făcută o precizare aici: că Ager Leasing a depus ofertă pentru toate cele 31 de loturi care vizau mijloacele de transport din documentaţia de atribuire. S.C. Raiffeisen Leasing pentru 1 singur loc şi S.C. Ţiriac Leasing a ofertat doar 2 loturi. În urma analizării cerinţelor minime de calificare a propunerilor tehnice şi financiare din ofertele depuse, precum şi a răspunsurilor la solicitările de clarificări transmise de către operatorii economici menţionaţi, în data de 22.02.2008 comisia de evaluare, comisie care a fost stabilită încă din momentul în care s-a declanşat această procedură, am stabilit ofertele câştigătoare astfel: S.C: Ager Leasing a fost declarată câştigătoare pentru 28 de loturi, S.C. Ţiriac Leasing a fost declarată pentru un singur lot, iar pentru 2 loturi procedura a fost anulată întrucât nu au fost îndeplinite în totalitate cerinţele prevăzute în caietul de sarcini. Oferta comună a S.C. Raiffeisen Leasing şi S.C. Midocar S.R.L. a fost respinsă şi inacceptabilă conform prevederilor art. 36 din hotărârea de Guvern 925. Vreau să ştiţi un lucru: Eu am preluat acest contract dintr-o anumită fază. În momentul în care s-au derulat în mare parte procedurile pentru că domnul ministru al Internelor şi Reformei Administrative într-una din zile mi-a spus că există oarece suspiciuni cu privire la acest contract, cu privire la modul în care s-a derulat procedura până în momentul preluării de către mine, atunci eu am procedat în felul următor. Pentru a mă asigura dacă avem sau nu avem probleme cu această achiziţie. Ce am făcut concret şi pe probe? Am solicitat direcţiei generale anticorupţie prin adresa 892.426 să ne spună dacă există suspiciuni, dacă există informaţii cu privire la aspecte care exced legalităţii acestei achiziţii. Răspunsul: „În referire la adresa dumneavoastră vă comunicăm că nu deţinem date privind implicarea personalului MIRA în derularea unor acte de achiziţii publice prin intermediul S.C. Ager Leasing IFN S.A., S.C. Raiffeisen Leasing IFN S.A. sau S.C Ţiriac Leasing IFN S.A. în care să nu fie respectate prevederile legale privind achiziţiile publice". Mai mult decât atât. Am cerut la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă care mi-a răspuns în felul următor: „La adresa dumneavoastră vă comunicăm că nu deţinem date sau informaţii privind încălcarea dispoziţiilor legale în derularea procedurilor de achiziţie prin leasing financiar a mijloacelor de transport autorizate prin hotărârea de Guvern numărul 1852 din 21.01.2007". Am cerut mai departe la Direcţia de Investigare a Fraudelor mine, să văd dacă există informaţii sau există vreo sesizare cu privire la unele neregularităţi care vizau acest contract de leasing. Răspunsul: „Vă comunicăm faptul că unitatea noastră nu deţine date sau informaţii cu privire la nerespectarea principiilor achiziţiilor publice sau cu privire la alte ilegalităţi în legătură cu derularea acestei proceduri". Am cerut acest lucru şi SRI care mi-a dat acelaşi răspuns. În condiţiile acestea eu, dacă am preluat într-un anumit stadiu contractul, această procedură, a trebuit să-i dau curs pentru că nu aveam temeiul legal să nu dau curs acestei proceduri. Şi s-a ajuns în situaţia actuală pe care dumneavoastră o ştiţi într-o oarecare măsură, iar eu acum am venit aici cu colegii mei să vă spunem exact care este situaţia, pentru că nu avem absolut nimic de ascuns. Iar eu personal şi colegii mei nu avem de ce să plecăm capul, nu am de ce să am emoţii pentru că nu am încălcat cu absolut nimic legea. Dacă dumneavoastră aveţi de formulat întrebări cu privire la acest contract colegii mei care sunt aici şi vă pot furniza în detaliu, pentru că ei au lucrat la specificaţiile tehnice, la caietul de sarcini care nu este semnat de către conducerea actuală a Poliţiei Române.

Reporter: ...

Gheorghe Popa: Abia acum, când veneam, abia acum când am plecat către dumneavoastră am înţeles că urma să fie la cabinet ...

Reporter: ...

Gheorghe Popa: Normal trebuia să vină să ceară un punct de vedere cu privire la concluziile pe care corpul de control le-a formulat, pentru că vin şi eu merg în control, formulez un punct...

Reporter: ...

Gheorghe Popa: Nu le ştiu. Deci a sosit aici, urmează ca să merg să-l studiez în detaliu şi să văd care este situaţia.

Reporter: ...

Gheorghe Popa: Îl rog pe colegul meu de la juridic, care a făcut parte şi din comisie, să răspundă la această întrebare. Dar vreau să fac o precizare înainte ca, colegul meu să răspundă la întrebarea dumneavoastră. Trebuie să reţinem un lucru foarte important: Că până acum nu s-a efectuat nici un fel de plată. Până acum, de-abia acum urmează să se realizeze prototipurile şi după verificarea specificaţiilor tehnice se va declanşa procedura de producţie în serie. Deci prima plată urmând să se facă la 6 luni de zile după ce s-a făcut livrarea.

Reporter: ...

Dinescu...: Dacă îmi permiteţi, inspector.. consilier juridic, membru desemnat pe probleme de natură juridică în comisia de evaluare. E cazul să repet? Deci inspector Dinescu, consilier juridic, membru desemnat în comisia de achiziţie ca expert pe probleme de natură juridică. Referitor la întrebarea dumneavoastră aş vrea să precizez faptul că în conformitate cu prevederile ordonanţei 34 care reglementează achiziţiile publice, negocierea preţului contractului nu se poate face pentru toate tipurile de procedură aleasă pentru desfăşurarea achiziţiei respective. Negocierea contractului, dacă îmi permiteţi, se face numai pentru, negocierea preţului contractului se face numai pentru două proceduri: negocierea cu publicarea unui anunţ de participare sau fără publicarea unui anunţ de participare. Această procedură de achiziţie publică a fost desfăşurată pe o licitaţie deschisă, unde preţul ofertat poate fi modificat, cel care este depus cu oferta, doar într-un singur caz: corectarea erorilor aritmetice. Vă rugăm să analizaţi toate prevederile ordonanţei 34. Dacă nu aveţi studii juridice să consultaţi eventual cine poate să vă clarifice aceste aspecte, iar...

Reporter: ...

Dinescu...: Să negociem preţul contractului. Deci aceasta este părerea mea juridică, care intră în contradicţie cu a dumneavoastră. Răspunsul acesta este un răspuns final şi acesta este răspunsul meu şi eu vă mulţumesc.

Ion Peligrad: Dacă îmi daţi voie, comisar şef Peligrad, şeful direcţiei de logistică. O să vă citez din ordonanţa 34, art. 204 pe care dumneavoastră l-aţi invocat spunând că putem negocia. Deci art. 204 spune aşa: „Autoritatea contractantă are obligaţia...

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 10:57)

Senat - conferinţă de presă Doru Ioan Tărăcilă - Miercuri, 15 Octombrie 2008 13:54

Doru Ioan Tărăcilă: Biroul Permanent luând act de această cerere a înscris-o în ordinea de zi pentru şedinţa de luni. Atunci când domnia sa va fi prezent şi când în conformitate cu prevederile regulamentului va trebui să o prezinte în plen. Pot să vă spun că în legătură cu cererea domniei sale au intervenit reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare, au intervenit colegii din Biroul Permanent, care au adus mulţumiri domnului preşedinte, având în vedere activitatea desfăşurată în această legislatură, dar şi în legislatura precedentă. Practic pentru noi şi pentru mine domnia sa a reprezentat un factor de echilibru, o competenţă în conducerea Biroului Permanent şi în conducerea Senatului, un exemplu de urmat pentru toţi cei care am rămas în continuare şi ne-am exprimat speranţa că în aceste 2 luni de mandat Senatul îşi va păstra prestigiul, cel pe care noi îl considerăm câştigat în această perioadă.

Trecând la ordinea de zi am avut chestiuni multiple, problemele de legislaţie, de legiferare. Avem o serie de legi, proiecte de lege, propuneri legislative primite fie de la Guvern, fie de la colegii parlamentari. La toate aceste propuneri am dat termen pentru raport 5 noiembrie şi termen pentru avize şi amendamente 4 noiembrie. Am primit decizia Curţii Constituţionale numărul. 990 / 2008, dea prin care un articol din regulamentul Senatului era considerat neconstituţional. Am înaintat-o comisiei juridice şi comisiei pentru regulament, care va trebui să ţină cont de această decizie, întrucât hotărârile Senatului, cu excepţia celor prin care se aprobă regulamentul, se adoptă cu votul majorităţii simple a senatorilor prezenţi. Au existat solicitări din partea grupului parlamentar de includere în ordinea de zi a unor propuneri legislative. În legătură cu programul de lucru am hotărât pentru săptămâna viitoare să avem 2 şedinţe de plen, luni şi marţi dimineaţa. Marţi după-amiaza să avem şedinţă efectivă în comisiile permanente, iar pentru zilele de miercuri, joi, vineri şi sâmbătă să decidem în mod transparent că avem activităţi în circumscripţiile electorale. Să nu spunem că lucrăm în Senat, dar în realitate să fim plecaţi în ţară. În ordinea de zi am mai avut o serie de rapoarte care sunt incluse în programul săptămânii viitoare. Am aprobat acţiunile de politică externă propuse de departament. Am avut o serie de chestiuni organizatorico-administrative. Importantă este solicitarea venită din partea domnului senator Şerban Nicolae, care după şedinţa de plen am înţeles că a avut un incident cu un grup de vizitatori. Doresc să fac două precizări. Prima precizare: Şedinţele de plen ale Senatului sunt publice, iar la acestea poate participa orice cetăţean cu condiţia respectării regulamentului senatului în sensul de a intra şi de a avea o atitudine civilizată pe tot traseul. Sigur că vom face verificări. Dacă ei au pătruns în Senat cu aprobarea secretarului general sau al înlocuitorului acestuia, dacă acest grup de vizitatori a fost însoţit pe tot traseul din Senat şi care a fost incidentul la final cu domnul senator Şerban Nicolae. Am amânat şi am respins două chestiuni. Am amânat acel memorandum intern privind unele măsuri financiare propuse a se lua la schimbarea legislaturii pentru a fi studiat de către toţi senatorii şi de către membrii Biroului Permanent pentru a nu încălca legea, având în vedere drepturile de care se bucură personalul de la birourile senatoriale. AM solicitat date suplimentare în legătură cu memorandumul intern privind acordarea primei de vacanţă suspendată pe anul 2006, apreciind că nu este momentul acum să discutăm de prime de vacanţă, e adevărat pentru staff, în condiţiile în care pe stradă, dacă privim, sunt destui grevişti care apreciază că în mod eronat până la această dată salariile lor sau pensiile nu sunt încă introduse în plată, şi că este indecent ca să aprobăm un astfel de memorandum. Sigur că cei 4 chestori au obligaţia ca până săptămâna viitoare să aibă un punct de vedere unitar legat de bugetul Senatului pe anul viitor. Pentru că bugetul aprobat de noi va fi o componentă în cadrul bugetului naţional. Cam acestea sunt chestiunile care aş dori să vi le transmit.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:26)

PD-L - declaraţie de presă Liviu Negoiţă - Miercuri, 15 Octombrie 2008 14:22

Liviu Negoiţă: PD-L cere demisia ministrului de Interne, Cristian David, pentru minciună şi fugă de răspundere. Un ministru de interne nu are voie să mintă. Într-o ţară în care ministrul de Interne minte nu e de mirare că interlopii au pus stăpânire pe străzile Craiovei şi ale altor oraşe. Cea mai importantă instituţie din subordinea Ministerului de Interne, Inspectoratul General al Poliţiei Române, a încheiat un contract în care o Dacie costă 70 de mii de euro. Aceeaşi maşină costa 12 mii de euro în contractul semnat când ministrul de Interne era Vasile Blaga. Ministrul de Interne, David, s-a încurcat în propriile minciuni.

El a spus că a trimis o sesizare la DNA, apoi a spus că e pe drum, apoi a spus că nu a trimis-o. El era primul dator să rezolve situaţia din subordinea lui, dar ministrul de Interne a fugit de răspundere. El a dat vina pe poliţie pentru încheierea contractului. Dacă mass-media şi preşedintele României nu ar fi pus problema acestui contract ministrul de Interne ar fi îngropat totul. Toate deciziile majore din Ministerul de Interne se află în răspunderea ministrului de Interne, iar acest contract încheiat pe bani publici este o decizie majoră. Cristian David este ministru, dar nu se simte răspunzător pentru ce se întâmplă în minister şi pentru irosirea banului public. Acest Guvern PNL susţinut din plin de PSD se plânge că nu are bani pentru mărirea salariilor profesorilor, dar în acelaşi timp în Ministerul de Interne care ar trebui să fie un exemplu de corectitudine, se petrece un jaf al banilor publici. Jaful banilor publici este programul de guvernare al coaliţiei PNL-PSD.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:07)

Vot final pentru indemnizaţiile pentru creşterea copilului Miercuri, 15 Octombrie 2008 14:57

De anul viitor, cresc indemnizaţiile pentru creşterea copilului până când micuţii împlinesc vârsta de 2 ani. Deputaţii au dat votul final la legea mamelor, iar pentru a intra în vigoare mai este un pas - promulgarea actului de către preşedintele Traian Băsescu. Potrivit documentului, viitoarele mame urmează să primească 85% din media veniturilor din ultimul an, dar nu mai puţin de 600 de lei, cât este în prezent nivelul indemnizaţiei. Aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul în care tatăl are grijă de copil. Unul dintre iniţiatorii legii, deputatul independent Lavinia Şandru, este convinsă că legea va fi promulgată de către preşedinte.

Lavinia Şandru: Sunt convinsă că preşedintele Traian Băsescu va promulga legea. În momentul în care ea va intra în vigoare, la 1 ianuarie 2009, toate mamele care se vor afla în concediu de maternitate vor primi indemnizaţia potrivit noii legi, adică fie 6 milioane, fie 85% din media veniturilor de pe ultimele 12 luni. Asta înseamnă că la 1 ianuarie 2009 se recalculează, chiar dacă, spre exemplu, mama este în concediu de maternitate de 3 luni de zile, în primele trei luni primeşte indemnizaţia potrivit vechii legi, iar de la 1 ianuarie 2009 potrivit noii legi.

Lavinia Şandru crede că Ministerul Muncii va elabora rapid normele de aplicare, astfel încât toate mamele să poată beneficia de prevederile legii.

(Prin Monitoring Media: Europa FM, Ora: 14:00)

Legea creşterii salariilor profesorilor a fost declarată constituţională - Miercuri, 15 Octombrie 2008 15:14

Realizator: Vorbim despre Legea creşterii salariilor profesorilor. Aşteptam de la Curtea Constituţională un răspuns pe această temă, după ce ştim că Executivul a contestat decizia luată chiar de Parlament pe această temă. Se pare că judecătorii de la Curtea Constituţională au decis: Legea creşterii salariilor profesorilor este constituţională. Încercăm să aflăm mai multe amănunte despre această a Curţii Constituţionale de la Mihaela Topliceanu, corespondentul nostru care a urmărit desfăşurarea acestei şedinţe. Bună ziua.

Reporter: Bună ziua. Judecătorii Curţii Constituţionale au decis în urmă cu câteva momente că legea de majorare a salariilor profesorilor cu aproximativ 50% este constituţională. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. Ea este definitivă şi în general obligatorie. Ea va intra în vigoare odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial. De asemenea, vreau să vă spun că judecătorii Curţii Constituţionale au mai decis şi că sesizarea făcută de Executiv privind majorarea pensiilor nu este în acord cu Constituţia. Mai exact ei spun că prevederile din această modificare adusă legii de majorare a pensiilor este constituţională. Aşadar avem şi pensii majorate pentru Grupul 1 şi 2 de muncă. Totodată, vreau să vă spun că şi sesizarea preşedintelui Traian Băsescu a fost respinsă astăzi cu majoritate de voturi. Practic judecătorii au decis că modificările aduse legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi sunt constituţionale. Acestea au fost informaţiile.

Realizator: Mihaela explică-ne ce se întâmplă după această decizie de la Curtea Constituţională, şi ne referim la subiectul cel mai important, şi anume cel referitor la creşterea salariilor profesorilor. Ce se întâmplă concret?

Reporter: Concret decizia fiind definitivă şi ... la un moment dat în Monitorul Oficial, ea va intra în vigoare, astfel încât nu mai există practici nici un impediment pentru ca salariile profesorilor să fie majorate cu 50%.

Realizator: Când ar trebui să intre în vigoare această decizie? Cu alte cuvinte când vor avea profesorii salarii mai mari cu 50%, dacă această lege va urma traiectoria legală?

Reporter: Aşa cum spuneai şi tu, dacă această lege va urma traiectoria legală odată cu ce va fi publicat în Monitorul Oficial ea va intra în vigoare. Astfel încât această publicare se face cel mai probabil mâine.

Realizator: Îţi mulţumesc foarte mult Mihaela Topliceanu pentru aceste informaţii. Stăm de vorbă acum cu domnul Gheorghe Izvoranu, reprezentant al sindicatelor din învăţământ. Bună ziua.

Gheorghe Izvoranu: Bună ziua.

Realizator: Cum comentaţi această decizie? Iată Curtea Constituţională este de partea profesorilor.

Gheorghe Izvoranu: Deci sigur, acesta este verdictul?

Realizator: Acesta este verdictul. Informaţia vine chiar de la Curtea Constituţională.

Gheorghe Izvoranu: Este o bucurie fără margini şi este încununarea unui drept al nostru pe care l-am obţinut după multă muncă.

Realizator: Dumneavoastră sunteţi în continuare în acel protest în Capitală, sunteţi undeva în Piaţa Victoriei.

Gheorghe Izvoranu: Suntem în faţa Guvernului. Vrem să depunem o carte de dezonoare pentru acest Guvern care şi-a bătut joc de slujitorii învăţământului românesc. Am contestat o lege votată în plenul Parlamentului în bătaie de joc faţă de cei care slujesc instrucţia şi educaţia acestei naţii şi care în conformitate şi cu Constituţia României constituie o prioritate naţională. Este de ruşine. Şi cerem demisia acestui Guvern.

Realizator: ce se întâmplă acum cu protestul dumneavoastră? Cum au primit colegii dumneavoastră această decizie de la Curtea Constituţională?

Gheorghe Izvoranu: Puteţi auzi urale aici de bucurie şi cred că mulţi au lacrimi în ochi.

Realizator: Ce se va întâmpla în continuare? Continuaţi acest protest? Practic nu mai aveţi un motiv pentru a rămâne în stradă.

Gheorghe Izvoranu: Acţiunile noastre vor fi şi în funcţie de acţiunile Guvernului. Pentru că acest premier Tăriceanu a declarat în iresponsabilitatea sa că şi dacă verdictul Curţii Constituţional este favorabil nouă el tot nu va aplica legea. Ceea ce este un lucru fără precedent. Ar însemna că de fapt Guvernul este deasupra Parlamentului, deasupra Curţii Constituţionale, deasupra Constituţiei, deasupra la tot şi înseamnă că de fapt suntem o republică bananieră, iar atunci va trebui să acţionăm în consecinţă.

Realizator: Şi totuşi ştim că Guvernul are pârghii legale să blocheze la un moment dat aplicarea acestei legi printr-o altă hotărâre de Guvern. Ce faceţi în acest context?

Gheorghe Izvoranu: Eu nu cred că va merge până acolo. Pentru că în această situaţie vă daţi seama că protestul colegilor noştri poate merge absolut până la capăt.

Realizator: Ce înseamnă până la capăt?

Gheorghe Izvoranu: Păi până la capăt vă daţi seama că şi dacă acum verdictul Curţii Constituţionale este adevărat şi a respins contestaţia Guvernului înseamnă că greva generală ar fi un punct foarte clar în care ar merge absolut toată suflarea din învăţământul românesc.

Realizator: Dar haideţi să ne gândim acum pe termen lung, să spunem că această lege care, iată, a fost declarată constituţională chiar de către Curtea Constituţională intră în vigoare, este aplicată, salariile profesorilor sunt majorate cu 50%.

Gheorghe Izvoranu: Nu, aproape 50, nu este 50.

Realizator: Spuneţi-mi din punctul dumneavoastră de vedere care va fi destinul educaţiei, învăţământului din România? Vor mai fi fonduri şi pentru investiţii?

Gheorghe Izvoranu: Bineînţeles că sunt fonduri pentru investiţii. Aici au făcut declaraţii mincinoase cei din Guvern, de la Ministerul Finanţelor. Pentru că există fonduri şi pentru această majorare salarială care nu reprezintă de fapt sute de mii de lei pentru fiecare om, ci reprezintă doar câteva sute de lei. Motiv pentru care există şi pentru investiţii, există şi pentru resursa materială. Şi ar fi un gest normal pentru că avem nevoie de o investiţie în resursa umană. Ne-au plecat oameni, ne pleacă oameni şi avem posturi descoperite care nu sunt în momentul de faţă încadrate nici măcar cu personal necalificat. Nu se poate face instrucţie şi educaţie numai cu şcoli şi calculatoare. Resursa umană este absolut esenţială. Cine nu înţelege acest lucru înseamnă că nu înţelege ce înseamnă învăţământul într-o ţară.

Realizator: Domnule Izovranu v-aş ruga să rămâneţi în continuare alături de noi pentru că în acest moment stăm de vorbă şi cu domnul Vasile Marica. Este preşedintele sindicatului Sed Lex. Bună ziua.

Vasile Marica: Sărut mâna.

Realizator: Aţi aflat aşadar de decizia Curţii Constituţionale. Ştim intenţia dumneavoastră de a declanşa un protest în legătură cu dorinţa dumneavoastră ca şi salariile funcţionarilor să fie majorate. Care sunt urmările decizie de astăzi din punctul dumneavoastră de vedere, al sindicatului Sed Lex?

Vasile Marica: Era previzibilă decizia Curţii Constituţionale. Era foarte clar că o lege votată de Parlament nu putea fi atacată. Doar a fost un paliativ din partea Guvernului. Eu cred că Guvernul trebuie să ia în calcul ce s-a întâmplat, să dea salariile profesorilor, să echilibreze şi să facă echitate socială pe toate palierele bugetare. Cu alte cuvinte noi ne vedem de treaba noastră şi domnii profesori. E foarte bine că Curtea Constituţională a respins punctul de vedere al Guvernului care era total anapoda.

Realizator: Şi domnule Marica vă întreb ce înseamnă „vă vedeţi de treaba dumneavoastră". Vă referiţi, cu siguranţă, la protestele care încep de mâine, nu?

Vasile Marica: Nu. Noi acum am avut un consiliu... Nu am fost în stare să mobilizăm toate sindicatele să fie pregătite pentru greva de mâine şi de aceea trebuie să o amânăm. Am încercat să o facem foarte repede şi nu am reuşit să mobilizăm...

Realizator: Este o informaţie nouă. Nu ştiam acest lucru. Aşadar...

Vasile Marica: Am amânat-o pentru data de 13 noiembrie. Între timp noi ne facem treaba de lideri de sindicat cu sprijinul pe care-l avem din partea membrilor de sindicat, să ne batem în continuare pentru aceeaşi creştere.

Realizator: Cu alte cuvinte informaţia pe care o aveam până acum, că funcţionarii afiliaţi Sed Lex vor întrerupe de mâine lucrul pe termen nelimitat nu mai este una valabilă?

Vasile Marica: Nu este valabilă pentru că nu am avut capacitatea să mobilizăm toate sindicatele şi asta ar fi însemnat că numai 62% dintre sindicatele noastre puteau să participe la acţiunea grevistă, ceea ce nu era în regulă.

Realizator: Data amânării ar fi 13 noiembrie să înţeleg?

Vasile Marica: 13 noiembrie.

Realizator: Între timp presupun că veţi continua şi negocierile cu Executivul în încercarea de a obţine pe o cale amiabilă această creştere de salarii.

Vasile Marica: Asta este foarte clar şi Executivul sunt convins că va trebui să facă lucrul acesta pentru că o decizie de altă natură . Până pe 13 chiar avem timp să ne mobilizăm foarte bine. Noi am încercat să facem acţiunile foarte repede. Nu am reuşit să ne mobilizăm. Este vina noastră ca lideri de sindicate nu am reuşit să mobilizăm toţi oamenii. Dar o asemenea decizie de echilibrare şi de echitate socială trebuie să ia Guvernul neapărat.

Realizator: Mulţumesc domnule Marica. Rămâneţi şi dumneavoastră alături de noi. Revenim la domnul Izvoranu. Dacă mă auziţi?

Gheorghe Izvoranu: Da, vă aud.

Realizator: Am ascultat punctul de vedere al celor de la Sed Lex. Vă aşteptaţi ca după această victorie a dumneavoastră. Iată, dumneavoastră aţi obţinut salarii mai mari cu aproape 50%, cum bine precizaţi. Să urmeze un val de proteste? Pentru că şi ceilalţi bugetari vor dori salarii mai mari. Care sunt previziunile dumneavoastră, ca lider sindical?

Gheorghe Izvoranu: În primul rând vreau să spun că nu este o concurenţă aici între sindicate sau domenii de activitate, cine obţine la un moment dat mai mult, mai puţin, şi la ce dată. Eforturile noastre pentru a obţine această majorare salarială împlinesc acum aproape 11 luni de când de fapt au început tratativele. Deci nu este chiar atât de uşor să obţii în câteva zile ceea ce noi încercăm de 11 luni. Şi iată că, vedeţi şi dumneavoastră tot felul de ... Mai mult, avem un element mai curios la noi în sensul că noi nu am cerut sub nici o formă bani de la alte domenii bugetare sau din alte domenii, ci banii din interiorul sistemului. Iar în al treilea rând, şi acest lucru trebuie într-adevăr să fie pe agenda Guvernului dacă ... este că el trebuie să gestioneze o ţară, trebuie să fie atent la populaţie, nu la o mână de îmbuibaţi îmbogăţiţi de parveniţi ai tranziţiei care la un loc câteva sute de oameni o treime din avuţia naţională, care îşi permit salarii de 10 mii sau chiar sute de mii de euro şi ceilalţi se luptă pentru un câştig de câteva zeci de euro sau sute de euro.

Realizator: Domnule Izvoranu vă rog din nou să rămâneţi alături de noi. Mergem acum alături de corespondentul nostru, Corina Crăciun. Corina se află în mijlocul protestatarilor. Cum a fost primită această decizie de la Curtea Constituţională? Iată, favorabilă profesorilor.

Reporter: Bună ziua. Ei bine, da. Profesorii sunt încântaţi de această decizie. Numai să se pună în practică şi asta pentru că, după cum ştim, premierul Tăriceanu spunea că indiferent dacă va fi favorabilă această decizie salariile nu se vor mări. Aşv rea să întreb chiar cadrele didactice. Spuneţi-ne, s-a dat aviz favorabil la Curtea Constituţională. Asta înseamnă că sunteţi în câştig de cauză. Veţi avea majorări salariale. Ce veţi face zilele astea?

...Vom continua protestele. Dacă nu se va aproba legea şi probabil...

Reporter: S-a aprobat.

....

Reporter: Aşadar sunt încântaţi profesorii de această decizie. Sunt şi puţin sceptici pentru că există posibilitatea să fie contestată această decizie. Însă vom vedea la final care vor fi rezultatele. Deocamdată toţi aceşti protestatari au depus o carte de onoare pe care au pus semnături prin care cer demisia Guvernului.

Realizator: Corina dacă mă mai auzi. Te-aş întreba ce se întâmplă acum. Ştim că oricum acest protest era la final. Se aflau în Piaţa Victoriei, loc în care nu aveau autorizaţie să protesteze. Din câte văd în imagini profesorii pleacă. Pleacă pentru că se încheie acest protest sau pleacă pentru că au primit această decizie de la Curtea Constituţională?

Reporter: Pleacă pentru că aşa a fost programul. Deja reprezentanţii sindicatelor i-a avertiza, pentru că o parte dintre ei s-au oprit chiar în faţa Guvernului huiduind şi fluierând pe reprezentanţii acestuia nemulţumiţi de aceste rezultate. Însă pe rând, pe rând trebuie să plece pentru că în caz contrar ar încălca legea şi ar risca amenzi. Ei, după cum puteţi vedea se urcă în autocare şi pleacă de unde a venit fiecare ,cu speranţa că această decizie va fi pusă în aplicare.

Realizator: Îţi mulţumesc foarte mult Corina pentru toate aceste detalii din Piaţa Victoriei. De altfel, ultimul loc în care au ajuns profesorii în cadrul acestui protest organizat pe parcursul întregii zile. Au plecat profesorii de la acest protest şi pentru că programul era pe final dar şi pentru că, iată, au primit această decizie favorabilă de la Curtea Constituţională. Vă reamintesc, legea care prevede majorarea salariilor cu 50% este constituţională. Chiar judecătorii Curţii Constituţionale au decis acest lucru. Totul în urma contestaţiei depuse chiar de Executiv după ce Parlamentul a votat cu majoritate de voturi această lege, iniţiativă legislativă de majorare a salariilor profesorilor cu 50%. Ştim care este punctul de vedere în continuare al Guvernului pe acest subiect. Îl ascultam zilele trecute pe premierul Călin Popescu Tăriceanu anunţând că chiar şi în contextul în care Curtea Constituţională va declara că legea este una constituţională Guvernul trebuie să facă ceva în aşa fel încât salariile să nu fie majorate cu acest protest atât de mare, de aproape 50%, pentru că nu există capacitate bugetară pentru ca această decizie să fie pusă în practică. O decizie care, iată, i-a mulţumit pe profesori, dar nu sunt încă sigură că vor primi aceşti bani pentru că, după cum vă spuneam, intenţia Guvernului este de a face ceva în aşa fel încât această lege să nu fie aplicată. Oricum legea trebuie să ajungă şi la preşedintele Traian Băsescu pentru promulgare. Vom vedea şi care va fi punctul de vedere al lui Traian Băsescu pe această temă. Deocamdată ştim că legea este pe traiectoria sa obişnuită, adică ar trebui să intre în vigoare pentru că a fost declarată constituţională de către judecătorii de la Curtea Constituţională. De altfel, mai multe decizii luate astăzi de către judecătorii de la Curtea Constituţională, decizii referitoare şi la pensiile majorate. Vor fi acestea majorate pentru grupele 1 şi 2? Între timp a fost respinsă şi contestaţia preşedintelui Traian Băsescu referitoare la legea de funcţionare a Curţii de Conturi. Revenim însă la acest subiect important, şi anume destinul salariilor profesorilor. Revenim la domnul Vasile Marica, preşedintele federaţiei sindicale Sed Lex. O informaţie importantă pe care ne-aţi dat-o dumneavoastră, şi anume faptul că amânaţi protestele. Motivul este doar pentru că nu aţi reuşit să vă organizaţi sau dimpotrivă, s-au purtat ceva discuţii între timp cu reprezentanţii Guvernului? Aţi fost convinşi să amânaţi acest protest, această grevă generală pe care o anunţai iniţial pentru mâine chiar?

Vasile Marica: Nu. Nu am reuşit. Sindicatele din ţară, noi am convocat toate sindicatele din ţară la un consiliu unional, organul decizional al nostru. Am constatat că doar 62% dintre noi eram pregătiţi să facem această acţiune şi am fost obligaţi ca să amânăm acţiunea, neputând să o ducem la capăt. Este foarte clar că atunci când nu ai instrumentul bine pregătit este bine să nu intri în război. ...decât să-l pierdem preferăm să amânăm.

Realizator: Şi cum aţi stabilit această dată de 13 noiembrie? Este o amânare consistentă.

Vasile Marica: Aşa s-a hotărât în consiliul unional. Pentru că dacă ne-am fi pus mai devreme probabil că ceilalţi nu ar fi avut timp să-şi organizeze foarte bine treaba. Sunt comune, sunt sate, sunt oraşe. Unele sindicate sunt prinse în mai multe comune şi localităţi pe raze mai mari de 30 km şi nu au reuşit să se mobilizeze. A trebuit să ţinem cont de lucrul acesta. Am ţinut cont. Noi ne-am fi dorit să organizăm foarte bine acţiunea. Nu am reuşit, asta este o bilă neagră pentru noi ca lideri de sindicat.

Realizator: Domnule Vasile Marica vă mulţumesc pentru aceste precizări, dar vă rog în continuare să rămâneţi alături de noi pentru că vor mai fi cu siguranţă şi alte puncte de vedere pe care le dorim de la dumneavoastră. Dar acum vorbim cu domnul Aurel Cornea, preşedintele FSLI. Bună ziua.

Aurel Cornea: Sărut mâna.

Realizator: Sunteţi mulţumit de această decizie a Curţii Constituţionale?

Aurel Cornea: Da, este o decizie firească. Nici nu ne aşteptam să fie o altfel de decizie atâta timp cât legea a fost votată în unanimitate. Şi cât, în permanenţă primul ministru al Guvernului şi ministrul de Finanţe au afirmat că în interiorul sistemului nostru, deci în bugetul alocat învăţământului sunt fonduri şi resurse suficiente pentru a acoperi această majorare. Deci chiar prin declaraţia domniilor lor au dat un atu în plus Curţii Constituţionale să decidă că această lege este perfect constituţională.

Realizator: Domnule Cornea nu vreau să fiu eu negativistă, dar vă întreb care credeţi că va fi reacţia Guvernului? Pentru că ştim care a fost punctul de vedere al premierului Călin Popescu Tăriceanu până în acest moment.

Aurel Cornea: Păi premierul Tăriceanu are în permanenţă o atitudine,mă rog, în opinia mea în funcţie de situaţia de moment, să nu spun mai rău. Deci atâta timp, repet, cât domnia sa recunoaşte că sunt fonduri în interiorul sistemului la ora actuală mi se pare, cât această lege şi Curtea Constituţională a declarat-o perfect legală, şi va fi promulgată, nu are încotro şi va trebui, vrând, nevrând să o aplice.

Realizator: Sunt fonduri, aşa cum spuneţi dumneavoastră, dar credeţi că în viitor vor mai exista fonduri şi pentru altfel de investiţii în învăţământ, pentru infrastructură? Pentru că tocmai aceasta era problema, că dacă primiţi astfel de salarii altfel de investiţii în educaţie nu mai pot fi făcute.

Aurel Cornea: Nu este adevărat. S-a indus de către Guvern o idee falsă în rândul opiniei publice tocmai pentru a dezinforma opinia publică. Sunt fonduri suficiente şi pentru investiţii. Vă reamintesc că numai datorită unei greve de peste 3 săptămâni a noastră în 2006 s-au alocat fonduri pentru infrastructură şi de atunci şi datorită iniţiativei FSLI-ului de a strânge 200 de mii de semnături s-a aprobat ca Legea bugetului de stat pentru învăţământ să primească 6% din PIB. Deci din aceşti bani, 6% din PIB, fondurile de salarii majorate acum nu vor reprezenta decât 42-43%. Deci restul banilor sunt şi pot fi alocaţi, cu multă chibzuinţă, este adevărat, nu pentru contracte oneroase, pentru infrastructura în învăţământ şi asigurarea de mijloace moderne de predare.

Realizator: Şi acum privind un pic spre viitor vă întreb ce credeţi că se va întâmpla în sistemul de educaţie din România? Vor fi aceste salarii mai mari încurajatoare pentru cadrele didactice să rămână în sistem? Pentru că ştim care este problema din acest punct de vedere.

Aurel Cornea: ...avem 3 probleme. Avem o problemă legată de resursa umană, de motivare a ei şi aceste salarii se constituie într-un suport serios pentru motivarea cadrelor didactice să intre, să rămână în sistem. Avem nevoie de o infrastructură şi de mijloace moderne de învăţământ şi iată că avem resurse. ŞI iată că avem nevoie, şi nu în ultimul rând, ca politicienii o dată, după 18 ani, să treacă şi să realizeze reforma sistemului naţional de educaţie. Deci este cel de-al treilea element pentru care Federaţia noastră a susţinut în continuare că trebuie să se realizeze în timp optim. Acum, în opinia noastră, două din elemente ar fi definite. Rămâne cel de-al treilea, referitor la această reformă a sistemului naţional de educaţie. Dacă şi acest lucru se îndeplineşte, şi dorim din tot sufletul, categoric învăţământul românesc va ajunge să fie la standardele europene.

Realizator: Mulţumesc foarte mult domnule Aurel Cornea pentru aceste comentarii şi revenim la domnul Vasile Marica, preşedintele Federaţiei Sed Lex. Am ascultat explicaţiile şi cumva tonul optimist al celor din învăţământ. Este şi justificabil acest lucru. Vă întreb, funcţionarii ce vor face? Continuă protestele? Îşi doresc salarii tot cu 50% mai mari. Este posibil, din punctul dumneavoastră de vedere, aşa ceva? Nu este o creştere prea mare? Credeţi că bugetul poate să asigure o astfel de creştere atât de mare?

Vasile Marica: Toate ministerele au bani în bugete pentru a acoperi aceste cheltuieli. Cum zicea şi colegul, cu chibzuinţă pentru investiţii, în clipa aia ar putea să mărească salariile. În continuare mie îmi pare rău şi sunt un pic dezamăgit că în ţară nu am avut sprijin ca să declanşăm greva generală în data de 16 şi asta este o dezamăgire de-a mea personală. Dar va trebui să ...în continuare ca să ne atingem şi noi aceste scopuri. Bani sunt la buget. Problema este să fie chibzuiţi la fel de bine pentru investiţii, cât şi pentru salarii. În resursa umană trebuie investit peste tot. Şi trebuie neapărat să facem o structură salarială în care să vedem care sunt priorităţile la nivel naţional. Pentru că dacă nu va fi echitate şi echilibru social înseamnă că mari probleme vom avea cu toate categoriile de sectoare bugetare şi din toate categoriile ale economiei. Că vor pleca oameni într-o zonă care nu va produce, spre noi sau spre alte zone, ceea ce înseamnă că nu mai produce România, nu mai merge decât pe consum.

Realizator: Şi o ultimă întrebare domnule Marica. Credeţi, din punctul dumneavoastră de vedere, că este posibil ca în acest interval, până pe 13 noiembrie, să rezolvaţi ceva cu Guvernul să nu se mai ajungă la această grevă generală pe care o anunţaţi?

Vasile Marica: Guvernul are responsabilitatea asta, conform Constituţiei, să creeze echitate socială. Este foarte clar că Guvernul în clipa asta are pârghia şi este la el în curte tot instrumentul pentru a rezolva această problemă. Şi din acest motiv eu nu-mi fac nici o problemă că ar trebui să intru la discuţii. Repet, ceea ce îmi pare rău, că nu am reuşit să ducem la capăt această grevă de mâine, când probabil că Guvernul ar fi fost scuturat mult mai bine şi ar fi înţeles că nu mai este de joacă cu noi.

Realizator: Mulţumim foarte mult domnule Vasile Marica pentru toate aceste comentarii. Şi acum revenim la reacţiile din cadrul sindicaliştilor din învăţământ. Domnul Răzvan Bobulescu, reprezentant, lider al sindicatului Alma Mater este în legătură telefonică cu noi. Bună ziua.

Răzvan Bobulescu: Bună ziua.

Realizator: Câteva comentarii despre această decizie a Curţii Constituţionale şi ce vă aşteptaţi să se întâmple mai încolo?

Răzvan Bobulescu: Simplu să vă spun, nu am ce comenta. ... avut nici un pic de emoţii. Această instanţă supremă o să dea dreptate Guvernului. Când proiectul respectiv de lege a fost votat în unanimitate de Parlamentul României şi nu s-a pus nici un moment problema că nu ar exista bani şi că ar trebui să-i. luăm din alte sectoare, ş.a.m.d. Încă o dată vă spun, mi se pare o decizie foarte normală. Nici nu mă aşteptam la altceva.

Realizator: Dar în condiţiile în care, vă întreb şi pe dumneavoastră, în condiţiile în care totuşi se va întâmpla ceva, Guvernul va lua o măsură în aşa fel încât această lege să fie contracarată printr-o altă iniţiativă legislativă, ce veţi face?

Răzvan Bobulescu: Ar însemna că îşi taie craca de sub picioare singuri. Nu mai au ce face, trebuie să dea banul.

Realizator: Mulţumim foarte mult domnule Bobulescu. Vă rog să rămâneţi şi dumneavoastră alături de noi în continuare. Între timp stăm de vorbă cu domnul Cătălin Croitoru, preşedintele federaţiei FEN. Bună ziua.

Cătălin Croitoru: Sărut mâna, bună ziua.

Realizator: Sunteţi bucuroşi de această victorie? Este o victorie? Vă aşteptaţi ca într-adevăr salariile să fie cu atât mai mari în viitorul foarte apropiat, după promulgarea legii evident?

Cătălin Croitoru: Ne aşteptam să fie aşa salariile şi am luptat 18 ani pentru asta. Nu sunt chiar atât de mari precum îşi închipuie unii sau încearcă să creeze unii impresia. Este un prim pas spre aducerea lor într-o poziţie meritată pentru meseria de profesor în rândul celor care primesc bani de la bugetul de stat. Mai sunt şi alţi paşi de făcut înainte. Este vorba şi de salariaţii care nu sunt personal didactic, dar care servesc şcolii şi învăţământului românesc şi a căror salarii în continuare sunt printre cele mai mici din domeniile bugetare. În orice caz decizia Curţii Constituţionale era de aşteptat. Este o decizie în conformitate cu Constituţia României şi cu legile acestei ţări. Este un moment de satisfacţie pentru noi. Aşteptăm promulgarea legii şi punerea ei în aplicare. Dacă guvernanţii vor încerca să continue această luptă împotriva, practic, a instituţiilor fundamentale ale statului, pentru că este o luptă pe care Executivul o duce cu Legislativul, sigur că sancţiunea noastră se va manifesta într-o manieră corespunzătoare. Noi mâine întrunim consiliul naţional extraordinar în care probabil că vom decide declanşarea procedurilor de pregătire a grevei generale în situaţia în care Guvernul doreşte să sfideze voinţa reprezentanţilor naţiunii regăsită în votul unanim dat în Camera Deputaţilor.

Realizator: Continuaţi aşadar cu orice preţ protestele în cazul în care ceea ce vă doriţi nu va fi pus în practică.

Cătălin Croitoru: Nu este vorba de un simplu protest. Este vorba de o acţiune sindicală extrem de serioasă, grevă generală pe termen nelimitat în situaţia în care Guvernul vrea să ne dovedească până la ultima secundă că este un Guvern iresponsabil şi îndreptat împotriva interesului naţional. O şcoală de calitate înseamnă interes naţional, şi nu o şcoală batjocorită şi furată prin tot felul de metode, prin aşa-zişii bani pentru infrastructură.

Realizator: Mulţumim foarte mult domnule Cătălin Croitoru pentru toate aceste comentarii .Şi dacă tot vorbea domnul Croitoru despre Guvern haideţi să aflăm şi cum au primit reprezentanţii Executivului această veste de la Curtea Constituţională. Stăm de vorbă cu domnul Gabriel Berca. Este secretar general al Guvernului. Bună ziua.

Gabriel Berca: Sărut mâna.

Realizator: Sunteţi un Guvern iresponsabil dacă încercaţi să faceţi ceva în aşa fel încât profesorii să nu primească 50% mai mult la salariu?

Gabriel Berca: Ca să înţeleagă oamenii mult mai bine despre ce este vorba eu voi candida din partea PNL. Domnul Croitoru va candida din partea Partidului Democrat din câte sunt eu informat în acest moment. Şi atunci putem înţelege astfel de poziţii. Numai că sistemul economiei este un sistem de tip matematic. Dacă ai sursă de finanţare poţi să finanţezi orice. Dacă nu o ai nu poţi face acest lucru.

Realizator: Şi să înţelegem că Guvernul nu are această sursă de finanţare?

Gabriel Berca: Păi bineînţeles. Din acest motiv am şi prezentat Curţii Constituţionale punctul nostru de vedere. Dacă Curtea a luat această decizie, decizia în acest moment mai departe îi aparţine preşedintelui României, care poate să promulge sau nu această lege.

Realizator: Şi dacă promulgă această lege iar dumneavoastră nu aveţi bani la buget ce veţi face?

Gabriel Berca: Noi vom analiza foarte bine motivarea Curţii prin care s-a luat această decizie şi vom decide la momentul oportun ce este de făcut. Oricum poziţia noastră rămâne cea care a fost ... şi în faţa Curţii, aceea că nu există posibilităţi financiare.

Realizator: Bine domnule Berca, dar nu prea aveţi prea multe lucruri de analizat în această decizie, pentru că este o decizie definitivă. Ea oricum nu poate fi contestată.

Gabriel Berca: Bineînţeles, ea îţi produce efectele. Decizia în acest moment este la preşedinţie. Rămâne de văzut preşedintele dacă va promulga sau nu.

Realizator: Dar şi în punctul de vedere al preşedintelui, am aflat că este de acord cu această creştere a salariilor, aşadar este destul de uşor ce se va întâmpla în momentul în care legea va ajunge la preşedinte.

Gabriel Berca: ...având în vedere că preşedintele României ar fi cerut la un moment dat echilibru şi responsabilitate. Este exact ceea ce ceruse iniţial primul ministru. Rămâne de văzut ceea ce este în continuare. Analizăm orice posibilitate.

Realizator: Ce înseamnă orice posibilitate? Vă rugăm să ne spuneţi concret ce va face Guvernul.

Gabriel Berca: Posibilitatea apariţiei oricărui act normativ care să poată să creeze în continuare acest echilibru şi acest climat de stabilitate economică în România. Pentru că nu avem nici un interes, nici unul dintre noi, nici noi, nici sindicatele, nici profesorii să intrăm pe o spirală inflaţionistă.

Realizator: Domnule Berca alături de noi este în continuare şi domnul Cătălin Croitoru. Auziţi domnule Croitoru ce vrea să facă Guvernul. Ceea ce vă întrebam ceva mai devreme, o iniţiativă legislativă prin care să nu primiţi până la urmă aceşti bani. Cum îi răspundeţi?

Gabriel Berca: Nu, nu ,nu aţi înţeles foarte clar ce am vrut să spun. Analizăm orice oportunitate în măsura în care putem să păstrăm această stabilitate economică. Despre asta este vorba.

Realizator: Bine, astea sunt deja explicaţii pur teoretice. Vă întreb concret ce faceţi? O iniţiativă legislativă prin care să faceţi ce?

Gabriel Berca: Iertaţi-mă, Guvernul nu a luat încă o decizie şi trebuie să analizăm posibilităţile respective. Decizia curţii este foarte clară, este definitivă. Deci aici nu avem ce discuta.

Realizator: Domnule Croitoru mă auziţi?

Cătălin Croitoru: Este foarte interesant faptul că reprezentanţii Guvernului continuă să sfideze instituţii fundamentale ale statului. Există un vot al Parlamentului. Acum există o decizie clară a Curţii Constituţionale. Două organisme de mare importanţă în statul român. Această propagandă absolut falsă cum că economia naţională ar avea de suferit din cauza acestor majorări trebuie să înceteze. Ea ne aduce aminte doar de vremurile de dinainte de 89. Vreau să vă spun că banii necesari acestei majorări se află în însuşi bugetul educaţiei aprobat pentru anul acesta. Nu se iau bani din alte zone bugetare, deci nu există un efort suplimentar. Mai mult, teoria conform căreia s-ar lua de la gura copiilor şi alte expresii de genul acesta, înduioşătoare, este absolut falsă. În momentul de faţă există peste 700 de milioane de euro necheltuiţi la infrastructură. Nu au reuşit să le termine aşa de repede cum s-a întâmplat şi anul trecut, când 200 de milioane s-au returnat la bugetul statului, iar pentru majorarea pe cele 3 luni ... 300 de milioane. În bugetul anului viitor, când tot 6% din PIB trebuie dat, pentru că e lege şi nu mai poate fi comentată şi disputată de nici un Guvern, va fi 6% dintr-un PIB mai mare decât anul acesta, deci încă o dată vor fi bani suficienţi pentru ca salariile să fie plătite la nivelul stabilit de organul suprem de conducere a statului care se numeşte Parlamentul României. Este deplorabilă atitudinea acestui Guvern, care pe ultimii 10 metri se arată încă o dată şi incompetent, şi rău intenţionat şi dezinformează în mod repetat şi deliberat opinia publică, creează tensiuni între diverse categorii sociale, deci o atitudine care intră inclusiv în zona penalului.

Realizator: Cum răspundeţi domnule Berca la toate aceste acuzaţii?

Gabriel Berca: Vreau să mulţumesc domnului Croitoru pentru eleganţa cu care caracterizează acest Guvern. Cert este că noi va trebui să găsim soluţii de stabilitate economică în continuare şi...

Cătălin Croitoru: Domnule Berca adevărul este întotdeauna elegant, îmi cer scuze că vă întrerup. Să ştiţi că adevărul este întotdeauna elegant.

Gabriel Berca: Eu am avut ocazia să stau de vorbă cu dumneavoastră dar credeţi-mă că... există o îngrijorare din acest punct de vedere la nivelul Guvernului şi cred că orice Guvern care va veni în continuare va trebui să ia în calcul foarte în serios această decizie a Curţii Constituţionale. Pentru că de mâine probabil că această decizie va inflama lucrurile şi în cazul funcţionarilor publici, şi a poliţiştilor, ş.a.m.d. Şi bine...

Cătălin Croitoru: Domnule Berca vine rândul fiecăruia. Toate astea se programează, este clar că nu se pot mări salariile în toată România deodată. Există nişte priorităţi, există decizii politice care stabilesc priorităţi. România este prioritate naţională de mult, dar în fapt niciodată. Este momentul să înţelegem că fără un învăţământ de calitate nu o să avem specialiştii care să pună economia pe picioare. O să condamnăm generaţii de copii una după alta să fie cetăţeni de mâna a treia în lumea europeană. Nu vă supăraţi.

Gabriel Berca: Avem...calitate, de creşteri de salarii, dar susţinute economic. Credeţi-mă că astea sunt mecanismele în toată lumea.

Cătălin Croitoru: Economia românească îi susţine domne. Vorbim tot de 6% din PIB. Nu cerem alţi bani la anul.

Gabriel Berca: Să nu credeţi că ... dorit o creştere salarială acum înainte de alegeri. Dar mă rog, sunt foarte multe de discutat, asta este o altă discuţie, nu are legătură cu...

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult domnilor pentru acest dialog şi pentru explicaţiile pe care aţi încercat să ni le daţi. Evident fiecare parte îşi susţine în continuare punctul de vedere. Va fi, într-adevăr, în continuare un subiect de discutat, acesta al salariilor profesorilor. Dar iată şi al salariilor celorlalţi bugetari, care îşi doresc mai mult decât înainte, acum o creştere salarială după ce, iată, Curtea Constituţională a dat câştig de cauză profesorilor şi a decis legea de creştere a salariilor cu 50% este una constituţională.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:10)

Reacţia premierului Călin Popescu Tăriceanu la decizia Curţii Constituţionale cu privire la Legea creşterii salariilor profesorilor Miercuri, 15 Octombrie 2008 16:21

Călin Popescu Tăriceanu (prin videotelefon): Nu vă ascund că am primit cu cu reală surprindere decizia Curţii Constituţionale, întrucât într-un caz similar Curtea Constituţională a constatat că astfel de decizii ale Parlamentului sunt neconstituţionale. Situaţia era identică şi prevederile Constituţiei la articolul 138 ultimul alineat sunt extrem de clare. Nici o cheltuială nu poate fi aprobată dacă nu există sursele de finanţare. Ceea ce este cazul nostru. Da, sigur că respect întotdeauna deciziile justiţiei. Ce este de făcut în continuare, cum va trebui procedat? În primul rând, că trebuie să ştiţi că suntem în cursul unei proceduri. Va trebui de văzut, va trebui aşteptat dacă legea va fi promulgată. Cred însă că dincolo de aspectele juridice, ceea ce este important de discutat, pentru că fondul problemei nu rezidă în componenţa juridică, ci în cea economică.

Deci, din punct de vedere economic, aşa cum am spus, sunt obligat să spun încă o dată: sunt pentru majorarea veniturilor salariale, dar aceste majorări trebuie să fie făcute gradual şi trebuie să fie făcute astfel încât economia să le poată susţine. Creşterea economică de excepţie pe care o avem a permis în ultimii patru ani majorări consistente şi sectorul educaţiei a fost unul din cele care a beneficiat de cea mai mare creştere dintre toate categoriile salariale - peste 93%. Spun aceste lucruri ca să se înţeleagă bine că nu sunt de principiu împotriva majorării salariilor salariaţilor bugetari sau ai celor din sectorul educaţiei, dar trebuie să repet că aceste măsuri trebuie să fie concordante cu performanţa economică, cu creşterea de productivitate, cu creşterea PIB, şi într-o astfel de situaţie, o majorare de 50% nu poate fi susţinută economic, din contră, ar duce economia românească într-o situaţie de criză care ar afecta nu numai categoriile de salariaţi din educaţie, ci toate categoriile salariale. Vă daţi seama că o astfel de majorare nu ar putea să rămână exclusiv cantonată la domeniul educaţiei, ea ar fi urmată de cereri legitime, aş spune într-un fel, din partea celorlalte categorii socio-profesionale şi am intra într-o criză pe care cred că cu toţi dorim să o evităm. Şi vă spun aceste lucruri cu o îngrijorare crescută, pentru că astăzi, în discuţiile pe care le-am avut cu unii dintre liderii, mă refer la prim-miniştrii din ţările Uniunii Europene, am văzut preocuparea lor care trece dincolo de zona normală către zona de temere legată de efectele crizei financiare globale. Trebuie să ne dăm seama că efectele crizei financiare globale vor duce la o recesiune economică pe scară largă în Europa şi, sigur, interesul nostru este să ferim România cât mai mult de efectele acestei crize. O astfel de măsură însă, vă garantez, nu vom face decât să plonjăm cu capul înainte într-o criză majoră care va distruge, va nărui toate eforturile şi performanţele pe care economia românească le înregistrat în ultimii 9 ani. De aceea, mă simt obligat să vă spun că voi considera cu toată responsabilitatea aceste măsuri decise de Parlament şi nu voi lua în calcul decât ceea ce este în folosul economiei României, chiar dacă - şi nu numai economiei, ci al cetăţenilor - şi chiar dacă o astfel de chiar dacă o astfel de atitudine este din punct de vedere politic penalizantă, pentru că probabil vor fi categorii profesionale, precum cei din educaţie, care vor considera că la proximele alegeri trebuie să penalizeze Guvernul şi partidul meu pentru o astfel de decizie, cred că în interesul României şi pe termen mediu şi lung este ca astfel de decizii să nu fie puse în practică, pentru că ele nu răspund interesului general, vor crea o senzaţie de bunăstare pentru o lună-două şi după aceea toată lumea va trage ponoasele după urma unei inflaţii galopante şi a unei crize economice în care eu nu vreau să las ca România să se îndrepte.

Reporter: Care ar fi soluţia, atunci? Ce poate să facă guvernul?

Călin Popescu Tăriceanu: Soluţiile se găsesc întotdeauna, dar nu vreau să anticipez. Aşa cum vă spuneam, pentru că procedura încă nu este complet încheiată din punct de vedere juridic, până legea nu este promulgată, ea nu este în vigoare.

Reporter: Vă aşteptaţi ca preşedintele să facă un gest de responsabilitate şi să nu promulge legea?

Călin Popescu Tăriceanu: Dacă aveţi alte întrebări...

Reporter: Curtea a decis că şi pensiile pot creşte cu 50% pentru grupa I şi 25% pentru grupa II.

Călin Popescu Tăriceanu: Ştiu, sunt două decizii care merg în acelaşi sens şi care au aceleaşi consecinţe. Nu vreau să comentez în plus, vreau numai să spun că în momentul de faţă Guvernul, după cum ştiţi, este cu o procedură în curs de derulare, de recalculare a pensiilor pentru grupele I şi II de muncă, care prevede o majorare, dar o majorare care este sustenabilă, o majorare care este, aş spune, realistă, care ţine cont de capacitatea şi de performanţa economiei şi a bugetului. Acestea sunt lucrurile care vi le pot spune. Sigur că, repet, regret că şi constat cu surprindere decizia care a fost luată astăzi la nivelul Curţii Constituţionale.

Reporter: Colegii dvs. liberali au emis două ipoteze, că ar fi două posibilităţi: 1. să vă asumaţi răspunderea în Parlament şi, 2. să daţi o ordonanţă de urgenţă pentru îngheţarea salariilor bugetarilor. Vă gândiţi la aceste lucruri?

Călin Popescu Tăriceanu: Cred că fiecare în momentul de faţă este capabil să facă tot felul de speculaţii şi îi trece fiecăruia prin cap o idee, ca să nu o calific altfel. Lăsaţi-mă pe mine să decid în final şi aşa voi face şi o să le spun şi colegilor mei ceea ce este corect şi util, în aşa fel încât să arătăm şi responsabilitate şi solidaritate, aşa cum este, dacă vreţi, cum funcţionează modelul social european. Acest model este bazat pe solidaritate, este bazat pe responsabilitate şi nu voi acţiona altfel decât în acest sens.

Reporter: Mulţumim.

Realizator: Aţi urmărit în direct de la Bruxelles, Călin Popescu Tăriceanu comentând decizia Curţii Constituţionale.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, ora 15:13)

Hotărâri peste hotărâri astăzi la Curtea Constituţională - Miercuri, 15 Octombrie 2008 16:32

Hotărâri peste hotărâri astăzi la Curtea Constituţională. Magistraţii acesteia au respins contestaţiile Guvernului pe tema salariilor pentru profesori şi pensii, dar şi sesizarea şefului statului legată de Curtea de Conturi. Aşadar, legea prin care parlamentarii le acordă profesorilor lefuri cu 50% mai mari a fost declarată constituţională. Guvernul pierde, aşadar, în lupta cu dascălii. Premierul Călin Popescu Tăriceanu spunea că economia ţării nu poate susţine aceste majorări salariale, indiferent de decizia Curţii. Secretarul general al Guvernului, Gabriel Berca, spune că decizia finală aparţine acum şefului statului.

Gabriel Berca: În acest moment, decizia ţine de preşedintele României, oportunitatea promulgării sau nu aparţine Preşedinţiei. Guvernul va analiza cu foarte multă atenţie motivele prin care această decizie a fost respinsă, practic solicitarea Guvernului, şi vom vedea ce este de făcut în continuare, pentru că până la urmă legile economiei capitaliste trebuie să funcţioneze şi în România şi mecanismele ei sunt foarte clare.

Legea va ajunge, aşadar, la Cotroceni pentru promulgare. Preşedintele Traian Băsescu a făcut apel la prudenţă şi responsabilitate în problema salariilor săptămâna trecută. O primă reacţie a venit de la liderul Federaţiei Alma Mater, Răzvan Bobulescu.

Răzvan Bobulescu: O decizie normală şi firească. Sincer vă spun că nu am avut nici o emoţie, cum că Curtea o să dea cumva dreptate Guvernului, pentru că o lege votată de întregul Parlament, argumentată, se ştia era clar că nu se cer bani din altă parte, că totul rămâne în bugetul ministerului, nu avea cum să fie neconstituţională. Nu ştiu ce l-a găsit pe domnul Tăriceanu, îmi pare rău. Eu acuma chiar nu doresc să îşi dea demisia, ca să îl obligăm să pună în aplicare exact legea asta pe care nu şi-a dorit-o. Ca o pedeapsă.

Majorările salariale promise de parlamentari profesorilor a atras un val de solicitări şi din partea altor bugetari.

Tot la Curtea Constituţională s-a hotărât că şi decizia Parlamentului privind majorarea pensiilor pentru grupele I şi II de muncă este constituţională. Guvernul contesta şi în acest caz faptul că aleşii nu spun de unde să vină banii pentru aceste majorări.

În fine, Curtea Constituţională i-a respins o sesizare a şefului statului legată de noua lege a Curţii de Conturi. Preşedintele Traian Băsescu contesta un articol pe care îl considera discriminatoriu referitor la dreptul persoanelor care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi. Aceştia ar urma să primească la data pensionării pensie de serviciu.

(Prin Monitoring Media: Europa FM, Ora: 15:00)

Avionul care a ieşit astăzi de pe pistă la aterizarea pe aeroportul din Istanbul era condus de Florea Geică, director al Autorităţii Aeronautice - Miercuri, 15 Octombrie 2008 16:37

Scandal la Tarom. Avionul care a ieşit astăzi de pe pistă la aterizarea pe aeroportul din Istanbul era condus de Florea Geică, director al Autorităţii Aeronautice, deşi prin contract acesta nu are voie să piloteze. Afirmaţia a fost făcută de liderul Sindicatului Liber din Autoritatea Aeronautică, Adrian Ioan. În opinia acestuia, incidentul în care a fost implicată aeronava Tarom pe Aeroportul Ataturk din Istanbul s-a produs dintr-o eroare de pilotaj.

Purtătorul de cuvânt al companiei, Mădălin Tudor, a spus anterior că avionul a ieşit de pe pistă din cauza vremii extrem de nefavorabilă. Totuşi, aparatul nu a depăşit pista la aterizare decât cu un metru şi nimeni nu a fost rănit, spune acesta. În altă ordine de idei, Florea Geică este implicat şi într-un alt scandal. Agenţia Naţională de Integritate îi verifică veniturile şefului Autorităţii Aeronautice Civile, care ar avea o pensie de peste 30.000 de lei. Săptămâna trecută, colegii săi au cerut verificarea dosarului de pensie al managerului Florea Geică. Ei au spus că acesta ar fi introdus ilegal în document veniturile de director general, consilier al directorului general şi prima pentru criteriile de performanţă.

(Prin Monitoring Media: Info Pro, Ora 15:00)

PSD - conferinţă de presă Mircea Geoană - Miercuri, 15 Octombrie 2008 17:33

Mircea Geoană: ...şi sentimentul de victorie şi de succes pe care îl simţim cu toţii se va materializa, suntem convinşi, şi la 30 noiembrie. Vreau să facem câteva comentarii în numele partidului nostru cu privire la acest episod fără precedent pe care l-am înregistrat în cadrul întâlnirii CSAT în timpul zilei de ieri. În aproape 20 de ani de democraţie în condiţii de multe ori dificile au existat momente de tensiune şi au existat momente de contrare în funcţionarea acestei instituţii fundamentale pentru siguranţa şi securitatea statului român. Dar nu am crezut că o să trăiesc vreodată clipa în care să văd această instituţie demonetizată, aruncată în ridicol de furia şi orbirea de putere a celor doi protagonişti care ieri au discreditat cea mai importantă instituţie a sistemului naţional de securitate al României.

Este regretabil că în mai puţin de câteva ore cei doi lideri care reprezintă sau ar trebui să reprezinte România în cele mai importante funcţii executive ale statului român au reuşit să arunce în aer credibilitatea acestei instituţii importante şi pe lângă criza economică care riscă să ajungă şi în ţara noastră, pe lângă criza socială severă pe care o traversăm la final de mandat de putere de dreapta, iată acest trist record a 4 ani de vrajbă şi ură şi patimă fără limite au distrus şi CSAT. Este obligaţia celor doi lideri în faţa opiniei publice şi în faţa cetăţenilor României să explice neîntârziat afirmaţiile de o gravitate fără deosebit pe care le-au făcut în cadrul acestei şedinţe şi în spaţiul public, atât cu privire la aceste contracte de achiziţii la MIRA, cât şi declaraţiile extrem de severe cu privire la o aşa-zisă acţiune în favoarea intereselor unei puteri străine pe care preşedintele României a făcut-o la adresa primului ministru al României. Este o dovadă în plus că România are nevoie imediat după alegerile din 30 noiembrie de o nouă putere, de stabilitate, de o forţă politică responsabilă, capabilă să pună interesul general al ţării, interesul economic şi social şi interesul de securitate naţională în centrul acţiunii noastre politice. Cred că este ultima zvâcnire a acestei puteri de dreapta care s-a născut nelegitim acum 4 ani de zile şi care termină de o manieră nedemnă de o instituţie a unei Românii care se doreşte a fi Românie europeană. Este o perioadă complicată pentru ţară, este o perioadă în care dimensiunea externă şi internă intră într-o perioadă de potenţare reciprocă. Cred că cel mai bun lucru pe care-l putem aştepta acum este data de 30 noiembrie. Sunt convins că românii vor da girul şi încrederea lor acelor formaţiuni politice care au demonstrat în momente de cumpănă echilibru, stabilitate şi devotament pentru interesul naţional. De asemenea, aş dori să salut decizia Curţii Constituţionale a României cu privire la sesizarea pe care Guvernul României a făcut-o faţă de Legea de majorare a salariilor profesorilor. A fost un gest oricum nefiresc din partea Guvernului. Nu la Curtea Constituţională se tranşează o problemă de tensiune între Executiv şi Legislativ. Dar din punctul nostru de vedere această lege este necesară, aşa cum este necesară majorarea salariilor celor care lucrează în zonele vitale pentru societate, a celor care au salarii mici şi care trebuie să fie stimulaţi printr-o recompensare salarială corespunzătoare. De aceea noi vom continua să milităm pentru creşterea de salarii pentru cei care lucrează în funcţiunea publică şi în sectorul privat cu salarii foarte mici. Considerăm că în zona sănătăţii, după educaţie sănătatea este al doilea domeniu de interes strategic pentru societate şi cred că este normal pentru o societate care doreşte să fie şi competitivă, şi educată şi mai sănătoasă să investim în cei care sunt chemaţi să ne educe copiii sau să asigure condiţii de sănătate şi de acces la servicii medicale de bună calitate pentru noi toţi. De aceea este absolut clar că trebuie continuat în mod energic şi guvernarea PSD va interveni încă din primele zile ale guvernării noastre pentru crearea unui echilibru şi unei mai mari echităţi în interiorul sistemului de salarizare actual. Este inacceptabil să existe salarii indecent de mari în cadrul regiilor şi societăţilor naţionale. Este un fel de spirală a clientelei politice, pentru că pe lângă cei care conduc aceste instituţii există şi reprezentanţi tot de clientelă politică în consiliul de administraţie al acestora. Ei primesc 20% din salariul şefului, şi atunci nu avem doar salariul mare al şefului, ci avem de fapt ...

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 16:44)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro