Discuţii post-discuţii politice

---

Întâlnire consultativă a primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu

la finalul întrevederii cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare, pe tema salarizării personalului bugetar
Primul-ministru propune crearea unui grup de lucru din care să facă parte partenerii sociali, sindicate, patronate şi structuri asociative din administraţia locală
Am avut o întâlnire cu partidele parlamentare pentru o discuţie foarte sinceră şi deschisă în legătură cu problema salarizării personalului bugetar. Am să vă explic de ce am făcut acest demers.
La sfârşitul săptămânii trecute am avut o întâlnire cu confederaţiile sindicale din România în care am vorbit despre implicaţiile pe care le au majorările salariale care au urmau să fie decise de Parlament. Cu toţii am fost de acord că este firească această aşteptare, a celor care sunt angajaţi, către un câştig mai bun, către un salariu mai bun. Însă, în acelaşi timp, este obligaţia mea să spun de fiecare dată- şi nu voi ezita să fac acest lucru-că majorările salariale trebuie să fie sustenabile economic. Trebuie să înţelegem că dacă producem mai mult putem să dăm şi salarii mai mari, şi că salariile trebuie să fie corelate cu productivitatea muncii din România şi cu performanţa economică în general. Majorări de genul 50% de pe o zi pe alta nu sunt din punct de vedere economic viabile. Din contră, ele duc economia către o criză şi trebuie să fim extrem de prudenţi pentru că pe de o parte avem grija economiei noastre, dar în acelaşi timp sunt semne extrem de grave, ameninţătoare din cauza crizei financiare la nivel mondial care se transformă treptat într-o criză economică.
În discuţia cu confederaţiile sindicale cu toţii am fost de acord şi asupra altui element : că o majorare de 50% în sectorul educaţiei va întrena în mod automat, şi acest lucru confederaţiile l-au confirmat, solicitări similare din partea tuturor categoriilor de salariaţi bugetari. Ne vom trezi în faţa unei imense avalanşe de creşteri salariale care nu pot fi susţinute economic. Şi bineînţeles, urmează şi ca sectorul privat să aibă o problemă asemănătoare, pentru că deja există un dezechilibru între sectorul public şi cel privat. Acest lucru va duce la un dezastru economic. O spun fără nici o rezervă şi fără nici un fel de exagerare. Putem să facem majorări salariale şi anul acesta sectorul educaţiei a primit două tranşe de majorări salariale, în două etape. La 1 aprilie 6% şi 9% la 1 octombrie. O majorare salarială de 15 procente nu este o majorare mică. În intervalul ultimilor patru ani sectorul educaţiei, ca şi celelalte sectoare bugetare au primit majorări extrem de consistente care au variat de la 92% în sectorul educaţiei la 85% în alte sectoare. Această politică de majorare salarială a fost o politică pe care am avut-o permanent în vedere şi absolut firească. Trebuie să ţinem cont că majorările trebuie să ţină seama de performanţa economică şi că nu putem să consumăm mai mult decât producem. Dacă mergem pe o majorare de acest gen, este o regulă simplă, se vede de la distanţă, ajungem să consumăm mai mult decât să producem. Putem să ne referim şi la alte exemple. Ungaria este cel mai bun exemplu. În 2004 au decis astfel de majorări în domeniul bugetar şi economia ungară s-a prăbuşit. În momentul de faţă, dintre toate ţările europene, Ungaria este în incapacitate de a-şi onora obligaţiile bugetare. Şi au cerut sprijinul organismelor europene şi a Fondului Monetar Internaţional. Au intrat într-o criză din care nu şi-au mai putut reveni, şi astăzi, odată cu criza financiară globală este într-o situaţie extrem, extrem de proastă.
Este obligaţia şi responsabilitatea mea să spun lucrurilor pe nume, să spun ceea ce poate şi ceea ce nu se poate. Şi asemenea majorări nu se pot realiza. Decât dacă vreţi să aruncăm economia românească în haos. Aceste lucruri sindicatele le-au înţeles. Dar în acelaşi timp au spus : ştim că majorările salariale - şi am spus şi eu acest lucru - într-un sector agravează dezechilibrele în ceea ce înseamnă salarizarea personalului bugetar. Nu vor face numai să le exagereze, să le facă şi mai evident. Intrăm într-un proces în spirală din care nu putem să ieşim.
Concluzia care s-a conturat atunci a fost legată de necesitatea adoptării unei legi unitare a salarizării personalului bugetar. Acest lucru nu poate să fie făcut în două săptămâni sau o lună şi jumătate, până la terminarea alegerilor. O astfel de lege reflectă într-un fel viziunea politică a unei majorităţi şi a unui Guvern. Eu sunt un om onest în faţa cetăţenilor şi nu vreau să angajez viitoarea majoritate şi viitorul Guvernul, din care PNL s-ar putea să facă parte sau nu. Nu vom şti acest lucru decât după alegeri, în funcţie de votul cetăţenilor. Nu vreau să angajez viitorul Guvern. Pentru mine, din punct de vedere electoral, atât ca prim ministru, cât şi ca preşedinte de partid, cel mai uşor ar fi fost să spunem : dăm 50% majorarea decisă în Parlament. Şi nu numai atât. Facem acelaşi lucru pentru toată lumea, cunoscând consecinţele grave care urmează, cunoscând aceste consecinţe. Dar, din punct de vedere politic să spun că este în avantajul nostru. Nu fac acest lucru. S-ar putea ca această decizie să reprezinte un cost politic pentru PNL şi pentru mine, dar prefer o atitudine responsabilă în faţa populismului ieftin.
Cu confederaţiile sindicale am ajuns la concluzia că ceea ce este necesar este o lege a salarizării personalului bugetar. Sindicatele cer să primească o garanţie pentru această lege din partea partidelor politice, că va fi o prioritate şi că se va vota în viitorul Parlament într-un orizont de timp rezonabil. De aceea am chemat partidele pentru a încerca să obţin un acord, al tuturor, pentru a da confederaţiilor sindicale şi salariaţilor siguranţa că această lege va pune punct acestei situaţii nefireşti în care fiecare încearcă să obţină cât mai mult, cum este de altfel natural. Fiecare încearcă pentru domeniul lui profesional să obţină cel mai mult. Dar şi ceilalţi trebuie satisfăcuţi şi atunci vin şi ei cu cererile pe cale de consecinţă.
Făcând un tur de masă astăzi am constatat cu neplăcută surprindere că dintre toate partidele unul singur refuză un astfel de demers, care nu este nici în interesul Guvernului, nici al vreunui partid. Este în interesul partenerilor noştri sociali. Acest partid este PD-L care a refuzat să se ralieze unui demers care mi s-ar fi părut normal şi care ar avea darul, într-un fel, să calmeze şi să dea o perspectivă sindicatelor că acest lucru va fi în atenţia partidelor şi a clasei politice în perioada următoare.
Sigur că nu pot să iau decât notă de această situaţie. N-am înţeles nici exact poziţia PRM care s-a grăbit să plece, pentru că avea o conferinţă de presă.
Eu voi merge cu acest demers mai departe. Voi propune, printr-o scrisoare- ceea ce le-am spus astăzi şi verbal, dar voi materializa acest lucru printr-un document- crearea unui grup de lucru în care să fie reprezentate partidele politice parlamentare - cele care au fost de acord, evident - partenerii noştri sociali, sindicatele şi patronatele, structurile asociative din administraţia locală. Pentru că există un număr foarte mare de salariaţi în administraţia locală, care trebuie să intre şi să facă parte dintr-un sistem unitar de salarizare. Dacă vrem să avem un sistem de salarizare de calitate trebuie să îi avem în vedere şi în ceea ce înseamnă remunerarea lor ( specialiştii din ministerul Muncii şi ministerul de Finanţe).
Acest grup de lucru va avea sarcina ca, într-un interval de timp definit, până la începerea alegerilor- pentru a nu interveni prea mult factorul de presiune politică asupra acestui demers- să elaboreze un set minimal de principii pe care să construiască legea de salarizare a sectorului bugetar. Un alt element important este corelaţia între creşterea salarială şi performanţa economică, pentru că atât cât producem, atât consumăm. Nu putem mai mult pentru că ne ducem către inflaţie şi derapaje economice. Le voi propune ca săptămâna viitoare, miercuri, să aibă loc prima întâlnire. Obiectul acestui grup de lucru va fi să elaboreze un memorandum pe care să îl semneze partidele politice care au participat astăzi la reuniune.
PD-L, dacă va crede de cuviinţă o va face, dacă nu, treaba lor. Mie mi se pare că este o lipsă de responsabilitate faţă de partenerii sociali să aibă o astfel de atitudine.
Cu speranţa că acest lucru se va încheia până la începerea campaniei electorale vrem să dăm sindicatelor un mesaj foarte clar : că această problemă care este într-adevăr stringentă, spinoasă în acelaşi timp, va fi rezolvată cât se poate de repede de viitoarea majoritate indiferent de cum se va constitui ea. Viitoarea majoritate va rezulta oricum dintr-o formulă agregată a actualelor partide care sunt reprezentate în Parlament şi care vor fi reprezentate în Parlament. Iată, pe scurt dacă vreţi, nu foarte pe scurt, conţinutul discuţiilor şi esenţa demersului pe care l-am făcut astăzi.
Dacă aveţi întrebări, vă rog:

Reporter : Ce poziţie au partidele faţă de aplicarea legii majorării salariilor din Educaţie?

Călin Popescu Tăriceanu : Acest lucru nu mă interesează. L-au exprimat partidele în Parlament. Eu ştiu care este decizia din Parlament. Eu nu am vrut să conving partidele să renunţe pentru că eu, ca prim ministru, nu am un rol în acest sens. Fiecare partid are propria sa agendă şi propria sa responsabilitate. Nu vă ascund. Mie mi se pare că este şi o problemă de responsabilitate, dincolo de agenda politică. S-ar putea ca unii să facă un calcul foarte simplu şi să spună : lăsaţi că noi susţinem această măsură indiferent de consecinţe. Îi deplâng pe cei care vor fi nevoiţi să guverneze în condiţiile unor majorări salariale exagerate, de genul acesta, şi în contextul crizei economice mondiale care se profilează din ce în ce mai puternic. Nu va fi doar responsabilitatea lor. Este responsabilitatea tuturor. Dar, în principal, a celor care iau aceste decizii.

Reporter : Care este punctul dvs. de vedere vis-a-vis de contractul de achiziţie de la poliţia română? Trebuie stopat ?

Călin Popescu Tăriceanu : Eu am avut o discuţie cu ministrul de Interne. Sunt informat în această problemă. Nu este o descoperire pe care a făcut-o cumva preşedintele. Această problemă a contractului de achiziţie era cunoscută la nivelul conducerii ministerului şi a ministrului David. Şi ministrul David a procedat foarte corect. După ce a avertizat conducerea poliţiei că acest contract are probleme, şi totuşi cei de la poliţie au luat decizia, a cerut corpului de control o anchetă internă. Pe baza rezultatului anchetei corpului de control a făcut sesizarea DNA. Care era alternativa ? Cu toată consideraţi faţă de presă vă spun foarte clar. Eu nu am o problemă cu presa. Eu vorbesc de atitudinea oamenilor politici. Ce era să facă ministrul David? Să iasă la televizor şi să facă justiţie la televizor, acuzând înainte de a avea dovezi clare şi substituindu-se justiţiei ? NU. A procedat corect. Într-un stat de drept Justiţia este chemată să pedepsească pe cei vinovaţi care au încălcat legea. Nu ministrul. Ministrul ia măsurile administrative care le consideră atunci când are semnale serioase, că s-au produs nereguli şi încălcări ale legii. El a procedat corect. Justiţia nu se face la televizor anunţând : am prins vinovatul. Pentru că el nu ştie dacă persoana respectivă asupra căreia are bănuieli este vinovată sau nu. Poate să aibă bănuieli. Dacă are bănuieli are la dispoziţie instrumente. Corpul de control face o anchetă, îi prezintă un raport. Şi dacă raportul confirmă bănuielile, atunci el trebuie să se sesizeze organele în drept. Şi a procedat foarte corect. Chiar dacă este firesc ca presa să aibă nevoie de subiecte tari procedura corectă, chiar dacă eşti ministru şi ai nevoie de capital electoral este să procedezi în mod legal. Altfel, există riscul ca bănuielile să se transforme în acuzaţii puternice, distrugi cariera unor oameni şi după aceea constaţi că Justiţia spune că nu era vinovată persoana respectivă. Iar onoarea omului nu o mai repari cu nimic. Şi acest lucru trebuie bine înţeles. Din păcate, în România, nu o dată, s-au scurs informaţii în legătură cu persoane asupra cărora existau bănuieli, si din ceea ce a urmat s-a văzut că nu întotdeauna cei care au fost bănuiţi Justiţia a confirmat că sunt vinovaţi. Dacă avem încredere în Justiţie trebuie să înţelegem că aşa funcţionează mecanismul. În baza sesizării făcute de ministru - care a venit şi mi-a explicat care sunt bănuielile lui- şi din dorinţa de a putea lăsa Justiţia să-şi facă cursul, în momentul de faţă ancheta să se desfăşoare fără nici un fel de influenţe - am aprobat eliberarea din funcţie şi punerea la dispoziţia ministerului a Şefului Poliţiei. Este măsura corectă pe care ministrul mi-a propus-o aseară la venirea de la Bruxelles şi pe care am aprobat-o imediat cum am ajuns la birou.

Reporter : Contractul ?

Călin Popescu Tăriceanu : În privinţa contractului eu nu pot să spun ... Nu este nici un contract. Este o licitaţie unde s-a declarat o firmă câştigătoare. Nu s-a plătit nici un ban. Nu este un contract care se desfăşoară. Din informaţiile primite de la minister - vă rog să verificaţi şi dvs. şi o să verific şi eu pentru că nu vreau să fac vreo greşeală - este vorba despre o licitaţie la care s-a anunţat câştigătorul, fără ca contractul să fie dat în derulare. Nu este vorba de o pagubă propriu-zisă. Discutăm numai de un risc, de o ameninţare. Dar chiar şi aşa, eu cred că măsura pe care a luat-o este corectă.

Reporter : Aţi avut discuţii separate cu reprezentanţii PSD pentru că au plecat mai târziu de la Platul Victoria ?

Călin Popescu Tăriceanu : Nu. Au plecat toţi odată. În afară de reprezentanţii PRM care au plecat înainte. Eu m-am despărţit de toţi odată. Dacă au mai stat pe un culoar pe undeva ... Mă îndoiesc. Eu nu am mai stat de vorbă. Am strâns mâna tuturor şi am plecat.

Reporter : Declaraţia preşedintelui PRM. A spus că s-a discutat despre posibila amânare a alegerilor parlamentare.

Călin Popescu Tăriceanu : NU. A propus. A spus că dacă nu vreţi să le amânaţi în martie, măcar să le amânăm cu o săptămână, ca să nu se suprapună cu ziua naţională. Ziua Naţională este pe 1 decembrie, alegerile pe 30 noiembrie. Nu se întâmplă nimic. Sunt obligat să ascult fiecare punct de vedere, dar nu consideraţi că un punct de vedere exprimat este obligatoriu şi acceptat de ceilalţi. Nu aveţi emoţii. Nu se modifică ziua alegerilor dacă vă gândeaţi la acest lucru.

Reporter : Reprezentanţii PD-L au acuzat Guvernul că a acordat preferenţial sume foarte mari de bani, de ordinul miliardelor de euro, administraţiilor locale conduse de PNL şi PSD. În asemenea condiţii, dacă au existat astfel de acte normative nu se pot îndrepta astfel de sume şi către majorările salariale din învăţământ?

Călin Popescu Tăriceanu : Am adoptat o legislaţie şi mă refer în special la Ordonanţa de Guvern nr. 7 pentru dezvoltarea infrastructurii în mediul rural. Am dat într-adevăr bani la comunităţile locale cum nu a făcut nici un Guvern până acum. Comunităţile şi administraţiile locale sunt foarte mulţumite că s-au dat bani. Aceşti bani nu s-au dat pe criterii politice, ci pe criterii tehnice în funcţie de punctajul pe care fiecare proiect îl realizează. Acestea au fost criteriile. De exemplu au fost daţi bani şi pentru ceea ce înseamnă echilibrarea cheltuielilor la nivel local. Sunt foarte multe localităţi mici, comune la care veniturile proprii nu ajung pentru satisfacerea nevoilor de bază : plata personalului angajat, plata prestaţiilor sociale pe care ei trebuie să le facă. Şi am dat sume de echilibrat. Şi acest lucru îl fac guvernele permanent. Şi l-am făcut şi noi. Da, am decis cu ceva vreme în urmă să dăm pe baza performanţelor economice bani pentru administraţiile locale. Trebuie să faceţi o distincţie netă între banii care se duc către infrastructură, care sunt pentru dezvoltare şi creştere economică, şi banii care se duc către salarii şi care reprezintă consum. Consumul nu îl mai putem creşte pentru că deja au fost de multă vreme semnale că economia românească este prea mult stimulată de consum. Consumul este foarte bun, dar el trebuie să aibă în spate şi performanţă economică. Din păcate, la noi consumul a mers prea mult. În momentul de faţă suntem în situaţia să decidem, şi decid întotdeauna către investiţie, viitor, educaţie, sănătate, cercetare, mediu. Şi da, spun că acestea sunt domenii sănătoase în care putem să cheltuim banii şi în acest moment nu ne putem permite să dăm bani în plus pe consum, adică pe salarii. Mai ales în contextul crizei economice de care vorbeam. Cei care aţi fost la Bruxelles şi aţi asistat la dezbaterile care au avut loc acolo aţi văzut concluziile Consiliului European. Cred că sunteţi în măsură să vă daţi seama de amploarea acestei ameninţări. Nu este o poveste, o gogoriţă, o pisică cu care să speriem pe cineva. / ... / care ne va duce rapid în haos economic.

Reporter : Preşedintele Băsescu a propus astăzi la BNR un parteneriat între BNR şi Guvern. Ştiţi despre ce este vorba ?
Călin Popescu Tăriceanu : Nu sunt informat încă. Dar o să aflu.

Reporter : Ce se va întâmpla în aceste condiţii cu legea majorării salariilor cadrelor didactice ? Dl. Cezar Preda a spus că există deja în sertarele Guvernului de ceva timp o lege privind salarizarea uniformă a sectorului bugetar ? Cum comentaţi acest aspect ?

Călin Popescu Tăriceanu : Dl. Preda a venit la întâlnire să facă declaraţii politice şi un pic de campanie. Guvernul are un proiect pe care nu s-a reuşit să se obţină un acord. Dar nu de acum. De multă vreme. Nu s-a reuşit să se obţină un acord cu confederaţiile sindicale. Un proiect de salarizare unitar. Nu este foarte uşor să se obţină acest lucru. Dacă sunt sindicatele de acord nu sunt patronatele. Acesta este un lucru care a necesitat o gestaţie lungă, dar nu s-a ajuns la momentul final. Pentru că nu se realizează consensul, nu neapărat politic, dar mă refer la nivelul partenerilor sociali asupra unui proiect unitar. De ce ? E simplu. Pentru că profesorii spun : importanţa socială a meseriei noastre trebuie să ducă la un nivel de salarizare care să fie cel mai mare. Justiţia vine şi spune acelaşi lucru, Sănătatea acelaşi lucru. Şi toată lumea la un moment dat ajunge după aceste propuneri să fie la acelaşi nivel. Şi după care începem să ne dăm seama că nu putem să susţinem acest nivel şi trebuie să facem o scară a salarizării aşa cum se întâmplă peste tot.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 17.10.2008

Guvern - declaraţie Corneliu Vadim Tudor după întalnirea cu premierul Călin Popescu Tăriceanu - Vineri, 17 Octombrie 2008 13:32

Corneliu Vadim Tudor: ..Nu s-a terminat. Am cerut permisiunea colegilor şi premierului să plec mai devreme pentru că la 1 mă aşteaptă colegii voştri din restul presei la partid. Ce să fac? Este o conferinţă tradiţională. 15 ani ţine o conferinţă de presă acum. Să spuneţi când sunteţi pregătiţi. Putem începe, da? Am răspuns invitaţiei primului ministru Călin Popescu Tăriceanu pentru că este într-adevăr o situaţie dificilă şi a societăţii româneşti şi a economiei mondiale în general. Din păcate populaţia nu este deloc informată cu privire la criza internă şi la criza internaţională. I-am spus domnului prim ministru, i-am dat un citat dintr-un laureat al premiului Nobel, celebrul Ernest Hemingway, care spunea că sunt 2 soluţii provizorii pentru ieşirea dintr-o criză: inflaţia sau războiul.

Dar ele atrag dezastre sociale teribile. Fondul problemei este acesta. La dezechilibrele noastre interne se adaugă acum criza mondială. Am răspuns invitaţiei pentru că noi înţelegem la modul cel mai profund şi autentic ce înseamnă interesul naţional. Dincolo de problema banilor este problema stării de spirit a populaţiei care, din păcate, e învrăjbită şi asmuţită împotriva întregii clase politice. Ori PRM nu este vinovat de ceea ce se întâmplă în ţară. Am spus pe un plan mai subţire şi civilizat că ceea ce se întâmplă acum şi se va întâmpla în viitorul apropiat confirmă falimentul tuturor regimurilor instaurate după decembrie 1989. La situaţii excepţionale se impun măsuri excepţionale. Dacă aş fi un rău cetăţean al ţării mele şi un om vindicativ aş căuta să speculez politic ceea ce se petrece. Dar nu am să o fac fiindcă nu e timp de reproşuri. Însă i-am amintit primului ministru că PRM s-a opus tuturor privatizărilor frauduloase. Şi privatizarea Romtelecom, şi privatizarea Sidex, BCR, Rompetrol, Petrom. În paranteza, i-am spus... renaţionalizaţi Petromul. Într-o vreme în care în toată lumea, începând din America până în Marea Britanie şi Germania se fac naţionalizări, în special de bănci, de ce nu re-etatizăm noi această bijuterie a coroanei, care este Petromul, şi care s-a vândut acum câţiva ani cu circa 660 de milioane de euro, dar de fapt valoarea este de peste 17 miliarde de euro. El mi-a spus că nu are complexe, că s-a opus privatizării incorecte a CEC-ului. A fost un dialog viu, de altfel, şi mai mult decât civilizat, de oameni responsabili. I-am spus că a fost şi presiunea parlamentară a partidelor de opoziţie. Noi nu am vrut să se dea CEC-ul şi este bine că nu s-a dat. A spus că nu are complexe şi mi-a dat de înţeles că am mai putea discuta pe tema asta, a Petromului. Nu vreau să mai intru în amănunte, am vorbit mai mult. Am ajuns şi la problema salariilor cadrelor didactice. Am spus-o răspicat, am spus-o şi noi dar a spus-o şi PD-L. Nu vorbesc în numele lor. Probabil vor veni şi ei să susţină o declaraţie de presă. Este vorba de onoarea noastră ca Parlament. Am votat o lege. Cu orice preţ trebuie respectată această lege şi trebuie majorate salariile cadrelor didactice. Ea trebuie aplicată. Şi, de asemenea, i-am mai spus domnului prim ministru: „Ce să înţeleagă bugetarii când dumneavoastră de 2 ai aţi spus că economia duduie cu motoarele în plin, că este un ritm de creştere cum nu a avut nici Japonia după al doilea Război Mondial, de 9%." Au înţeles că pot să solicite pe bună dreptate, pentru că puterea de cumpărare este din ce în ce mai mică şi inflaţia este din ce în ce mai mare. De asemenea, am propus o Lege a salarizării şi a pensionării bugetarilor, care să prevadă un raport de 1 la 6 între minimum şi maximum. Dacă nu dăm o astfel de lege se va instaura haosul în acest domeniu. Eu am arătat şi lista cu agenţiile, oficiile naţionale. Unde? Aici. Uitaţi. Un cearşaf îngrozitor. I-am întrebat pe toţi cei prezenţi: Unde am fost noi când şi-au aprobat astfel de instituţii, cele mai multe bugetivore, un centru naţional al dansului? Există parcă şi un oficiu naţional, nu ţin minte denumirea pe de rost, un oficiu naţional pentru salvarea persoanelor pe apă, sau ceva de genul acesta. De ce nu şi un oficiu naţional sau o autoritate naţională de salvare a persoanelor care se îneacă în lacuri sau în râuri? Ş.a.m.d. Este teribil cum au putut să prolifereze asemenea escrocherii. Numai câteva minute vreau să vă mai reţin. Am propus, înainte de a pleca, un moratoriu al solidarităţii naţionale pentru depăşirea crizei interne şi internaţionale în care elementul central să fie instaurarea unui regim de austeritate de sus până jos, începând cu clasa politică. Dar înainte de asta i-am cerut primului ministru, înainte de elaborarea şi semnarea acestui moratoriu, cel puţin 2 lucruri: Să fie informată populaţia cu privire la nivelul la care a ajuns datoria publică externă şi pentru ce anume au venit şi s-au cheltuit aceşti bani. Şi să se pună capăt pomenilor electorale care nu numai că înfavorează un buget vlăguit, dar creează premizele validării alegerilor. Şi apropo de alegeri, în încheiere PRM a propus amânarea lor pentru martie 2009. Iarna este un sfetnic bun. Dacă facem alegeri acum acestea vor fi alegeri, vorba unui martir al luptei antifasciste, Iulius Fucic, alegeri cu ştreangul de gât. Dacă nu se poate să se amâne până în martie măcar să le amânăm acum până la o săptămână, până în 6 decembrie 2008, ca să nu dăm satisfacţie eredentismului unguresc, care ştiţi foarte bine că în 30 noiembrie va organiza referendumul pentru proclamarea autonomiei aşa-zisului Ţinut Secuiesc, şi a doua zi pe 1 decembrie, care e sărbătoarea naţională a României, dar nu este orice zi naţională ci marchează jubileul a 90 de ani de la unirea de la Alba Iulia, să proclame autonomia auto-intitulatului Ţinut Secuiesc. Erau şi reprezentanţii UDMR-ului acolo. Ei nu au zis nimic, puneau capul în pământ. Dar pentru numele lui Dumnezeu, este un pericol grav care ne pândeşte după precedentul Kosovo. Sper să-i dea Dumnezeu mintea de pe urmă şi să lumineze pe primul ministru Tăriceanu, dar şi pe ceilalţi membri ai cabinetului, şi să amânăm alegerile, dacă nu se poate până în martie 2009, repet, pe 6 decembrie 2008. Să nu dăm satisfacţie separatismului unguresc. Dacă aveţi întrebări vă stau la dispoziţie. S-a vorbit mult mai mult, dar nu vreau să vă reţin. Eu apreciez că a fost o discuţie constructivă şi am spus şi tuturor celor prezenţi: Dacă domnul Băsescu va dori să ne invite pe aceleaşi teme sau pe alte teme îi stăm şi lui la dispoziţie. Astăzi dacă ne cheamă pe aceste probleme şi la 12 noaptea pentru interesul naţional lăsăm totul deoparte şi ne ducem. Duminică dacă ne invită ne vom duce. Este un moment al unei obligatorii solidarităţi naţionale. Chiar după ce am terminat, eram în picioare, şi i-am spus lui Tăriceanu şi lui Vosganian că fiecare aduce în perimetrul activităţii politice reminiscenţe sau elemente din profesia sa. Şi le-am spus ca istoric o scenă petrecută la începutul lui septembrie 1940 cu o zi sau două înainte de abdicarea regelui Carol al 2-lea, la o şedinţă de consiliu de coroană, Nicolae Iorga, efectiv îl alerga pe suveran, pe Carol al 2-lea, în jurul mesei de consiliu şi îl întreba: „Maiestate, unde sunt banii de pe timbrul aviaţiei? Maiestate spuneţi unde sunt banii de pe timbrul aviaţiei." Pentru că armata era la pământ, înzestrarea oastei era deficitară şi venise un moment al adevărului. Şi le-am spus: Nu vreau să fiţi şi voi alergaţi în felul acesta de oameni care aşteaptă explicaţii. Unde s-au dus banii acestei ţări? Unde s-a dus economia naţională? Pentru că noi le-am dat economia naţională ca să ne dea aderarea, şi acum când trebuie să-şi achite obligaţiile sunt în plină recesiune mondială şi nu mai vin acele ajutoare. Mai aveţi întrebări? Deci nu mai trebuie acordul Cameliei Spătaru, da? Bine, vă mulţumesc. O zi bună, la revedere.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 12:31)

Guvern - declaraţie Bogdan Ciucă după întalnirea cu premierul Călin Popescu Tăriceanu - Vineri, 17 Octombrie 2008 14:03

Bogdan Ciucă: Neaşteptat de fructuoase, neaşteptat de consensual, având în vedere că toate partidele doresc acum să facă cât mai mult zgomot înainte de alegeri. Subiectul a fost unul foarte clar, cel anunţat, privind necesitatea adoptării unei legi care să vizeze salariaţii bugetari. După tot scandalul de presă, dumneavoastră ştiţi,după atâtea inechităţi şi salarii care nu se pot compara nici cu pensiile, nici cu salariile din alte domenii, s-a simţit nevoia unei legi care să vizeze şi să reglementeze salariile bugetarilor. Pentru asta s-a stat de vorbă cu toate partidele parlamentare pe un ton constructiv, calm. Deci nu au fost picanterii, nu s-a ridicat tonul, nu s-a bătut cu pumnul în masă. Toată lumea şi-a dat seama că trebuie făcut ceva în acest sens.

Vă pot spune că s-a propus înfiinţarea unui grup de lucru care să lucreze la principiile, măcar, acestei legi, pe care partidele parlamentare să şi-l asume, să-şi asume aceste principii şi chiar într-o viitoare formulă de Guvern sau parlamentare să ducă până la capăt un asemenea proiect, deci să ducă legea până la capăt şi ea să fie aprobată în Parlament şi ulterior promulgată. Din acest grup de lucru ar trebui să facă parte partidele parlamentare, să facă parte reprezentanţi ai Guvernului, ai societăţii civile, ai sindicatelor şi a venit o propunere din partea alianţei PSD-PC să facă parte şi structurile asociative ale administraţiei locale. Pentru că foarte mulţi din aceşti salariaţi bugetari sunt şi lucrează în administraţia locală, în consilii judeţene, în consilii locale, primării şi ce ţine de administraţia locală. Şi chiar au probleme serioase oamenii aceştia şi sunt mulţi. O opinie separată a avut PD-L-ul, care nu vrea să facă parte din acest colectiv de lucru. Vreau să vă spun, colectivul de lucru în mod cert nu are rolul de a lungi povestea, pentru că s-au dat termene foarte clare. Săptămâna viitoare se va întâlni până. Până la sfârşitul lunii va trebui deja să emită acest document. Colectivul de lucru are rolul, în primul rând, de a obliga partidele şi pe toţi cei care vor participa la acest colectiv să-şi asume public acest scop, de a emite legea privind salarizarea bugetară, şi pe de altă parte colectivul acesta de lucru va trebui să dea un semnal public, puternic, prin care noi să ne arătăm decizia de a emite o asemenea lege, repet, care să fie în primul rând echitabile şi în raport şi cu productivitatea şi competitivitatea economică.

Reporter: Şi care o să fie principiile de bază ale unei asemenea...

Bogdan Ciucă: Colectivul de lucru va trebui să le emită în termen de o săptămână. Săptămâna viitoare probabil că va fi prima şedinţă.

Reporter: S-a enunţat vreun punct...

Bogdan Ciucă: Există anumite principii în Legea salarizării. Premierul a solicitat ca unul din principii să fie corelarea cu competitivitatea muncii şi productivitatea economică.

Reporter: Rămâne ideea că se va mări cu 50% pentru toate cadrele didactice?
Bogdan Ciucă: Nu are legătură. Aceea este o lege care am susţinut-o, o susţinem în continuare. Noi vorbim de salariaţii bugetari care vor trebui reglementaţi de o asemenea lege de acum încolo. Salariile la profesori vor creşte.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:06)

Guvern - declaraţie Cezar Preda după întalnirea cu premierul Călin Popescu Tăriceanu -

Vineri, 17 Octombrie 2008 14:04

Cezar Preda: Primul ministru a solicitat o întâlnire cu partidele. Din punctul meu de vedere pur pentru un simplu exerciţiu de imagine. A abordat două teme. Prima temă, aceea a unui parteneriat şi a unui grup de lucru care să elaboreze împreună cu domnia sa Legea unică a salarizării. Şi punctul doi, acea referitoare la majorarea salariilor profesorilor. La primul punct i-am spus primului ministru următorul lucru: Că PD-L nu poate face vreo înţelegere cu Tăriceanu pentru că nu credibil. Tăriceanu a avut în programul de guvernare al alianţei DA să scoată această lege. Iar în 2007, când am plecat, legea era gata pregătită de noi să fie retuşată şi dusă în Parlament. Dânsul a blocat-o. Deci să vii în 2008 la sfârşitul mandatului să spui că ai vrea să faci cu partidele ceea ce trebuia să faci prin programul de guvernare este neserios. I-am spus că dorinţa domniei sale de a face grupuri de lucru tehnice cu partidele este o porcărie.

Pentru că voinţă politică pentru o Lege a salarizării unice există la toate partidele din România. PD-L doreşte această lege, vrea să o facă şi o va face imediat după alegeri. Domnia sa nu e în stare nici cu 10 grupuri de lucru să facă această lege. În ceea ce priveşte salarizarea personalului din învăţământ domnia sa a spus că nu poate să opereze această majorare. Şi am spus că poziţia PD-L este că trebuie să o facă pentru că Parlamentul României a decis şi noi ne angajăm să facem această majorare. Dacă domnia sa nu poate este problema domniei sale. Acestea au fost subiectele. Faptul că celelalte partide au convenit să participe la grupul de lucru tehnic este problema lor. Noi vrem această lege, am lucrat pe ea, i-am arătat proiectul de lege pe care îl cunoştea domnia sa şi domnia sa a rămas să o ducă în Parlamentul României, unde se va vedea voinţa politică care există. Noi asigurăm şi patronatele şi sindicatele că există voinţa politică a PD-L de a scoate această lege. Şi nu numai voinţa politică. O să o şi scoatem după alegerile din noiembrie.

Reporter: Înţeleg că dumneavoastră nu aveţi încredere în primul ministru al României şi nici în PNL, că va promova această lege. Vreţi să o faceţi singuri?

Cezar Preda: Nu. Nu e în stare să o facă. A avut 2 ani la dispoziţie şi a avut o voinţă politică totală. De ce nu a scos-o? Pentru a demonstra că el e preocupat de această lege pe care o avea în sertare. A aduce partidele toate din România, care bineînţeles că înţeleg toată situaţia care există în România, a spune că prin această întâlnire angajezi partidele politice este iarăşi un exerciţiu de imagine. Bineînţeles că toate partidele politice sunt angajate în problematica pe care o are România acum.

Reporter: V-a propus lansarea acestui proiect în această legislatură?

Cezar Preda: Nu. A propus grupul de lucru. Dacă înţelegeţi şi dumneavoastră ceva. A propus un grup de lucru care să lucreze ceva tehnic şi care să fie prezentat noului legislativ. Dacă înţelegeţi ceva.

Reporter: Dacă ştiţi că totul este un exerciţiu de imagine, de ce aţi mai venit?

Cezar Preda: Pentru că era obligatoriu să venim să spunem că dorim ca profesorii să-şi primească majorarea de salariu. Şi că legea este necesară şi să-i dea drumul şi să mărească salariile profesorilor.

Reporter: V-a spus cumva, are intenţia să emită vreo ordonanţă prin care să anuleze prevederile astea? Cum va rezolva problema.

Cezar Preda: Nu. Domnia sa s-a bucurat că are acceptul unor partide să facă grupul de lucru, s-a declarat mulţumit cu această problemă şi am încheiat. NU şi-a luat nici un angajament.

Reporter: A folosit la ceva întâlnirea de azi?

Cezar Preda: Pentru noi da, în sensul că i-am spus încă o dată că trebuie în primul rând să-şi respecte angajamentele politice şi i-am arătat că nu şi le-a respectat din 2004 până acum. În al doilea rând că trebuie să ducă la îndeplinire o hotărâre a Parlamentului României, o lege. Nu mai se discută şi trebuie să majoreze salariile.

Reporter: Şi va ţine cont de ce spuneţi dumneavoastră?

Cezar Preda: Faptul că va ţine cont sau nu veţi vedea.

Reporter: Şi dacă refuză ce faceţi?

Cezar Preda: Păi ce să facem noi? Va face electoratul peste 30 de zile şi profesorii vor vedea că nu vor să majoreze salariile. Noi ce să facem altceva? Vă mulţumesc.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:09

PSD - conferinţă de presă Mircea Geoană - Vineri, 17 Octombrie 2008 16:48

Mircea Geoană: Bună ziua. Vă salutăm de aici de la Braşov, unde împreună cu echipa de campanie, şi vreau să mulţumesc domnului Miron Mitrea pentru organizarea pregătirii candidaţilor din judeţele Braşov şi limitrofe. Pregătirea continuă în ritm accelerat. Tonusul este foarte bun şi aş dori să facem astăzi, alături de domnul preşedinte Niţă, de doamna Adriana Goe, de domnul deputat Adam, de domnul Mitrea, câteva comentarii legate de evoluţiile din ultimele ore în ţara noastră. În primul rând declaraţiile pe care şeful statului şi şeful Guvernului le-au făcut după participarea, cu avioane separate, la consiliul european de acum câteva zile, reprezintă o recunoaştere a faptului că România nu este la adăpost de o eventuală criză economică şi că triumfalismul pe care liderii puterii de dreapta l-au afişat în ultima perioadă, inclusiv în perioada când era clar că România nu poate să stea izolată de restul comunităţii financiare, bancare şi economice internaţionale, a fost de fapt o încercare de a evita recunoaşterea eşecului ... de dreapta din ultimii 4 ani de zile.

Adevărul adevărat este că în perioada în care economia mondială a funcţionat bine şi economia românească a înregistrat ritmuri de creştere, puterea de dreapta în ultimii 4 ani de zile nu a luat măsurile necesare, nu a construit, cum zice românul, vara sanie şi iarna car, ci pur şi simplu s-a lansat într-un val de cheltuieli nejustificate, cu creşterea aparatului guvernamental, şi, de asemenea, nu a reuşit să realizeze investiţii necesare ţării, fie că e vorba de infrastructuri, de sănătate, de educaţie. Şi, de asemenea, a expus din punct de vedere macroeconomic România acestui val pe plan extern. Cred că a venit clipa să spunem lucrurilor mai clar pe nume. Sunt câteva consecinţe sigure ale acestei situaţii dificile pe plan extern agravate de neîmplinirile şi incapacitatea de a guverna a puterii de dreapta din România pe plan intern. În mod clar vom avea o creştere a costului creditării. În acest moment băncile româneşti, băncile străine nu se mai împrumută între ele şi cu atât mai puţin firmele şi populaţia. De aceea vom avea credite mai scumpe şi această problemă va afecta în mod cert şi capacitatea de finanţare a economiei reale şi va avea efecte, inclusiv din ceea ce reprezintă ritmul de creştere economică în perioada următoare. De asemenea, vom avea, din păcate, inflaţie mai mare. Şi acest lucru este cu atât mai grav cu cât Guvernul actual ar fi putut să continue trendul de dezinflaţie pe care guvernarea PSD a adus România. Vă reamintesc faptul că am preluat de la CDR, strămoşii alianţei PD-PNL, o ţară care avea o inflaţie de 45% şi am condus-o până la 9%. Am avut o creştere economică de 8,7% în 2004, cu deficit bugetar de numai 1,5%, faţă de peste 3% acum. Cu deficit de cont curent de numai 8,7% faţă de 15% cât este acum. Deci de aceea efectele externe cumulate cu o inflaţie care deja a repornit în România riscă să aducă inflaţie mai mare şi deficite bugetare mai mari. Finanţarea mai scumpă, inflaţie mai ridicată, credite mai scumpe pentru populaţie şi pentru firme. Sunt consecinţe sigure ale actualei situaţii economice internaţionale. Evident, de modul în care România va răspunde şi mai ales viitorul Guvern va răspunde situaţiei create în plan intern după 4 ani de guvernare de dreapta şi în plan extern, va depinde dacă scenariul de evoluţie economică şi socială în România va fi unul relativ pozitiv sau unul negativ. De aceea nu putem să nu excludem posibilitatea ca recesiunea în SUA şi în zona euro să se aprofundeze. Şi, de asemenea, ca piaţa noastră de desfacere principală pentru exporturile româneşti, piaţa UE, să intre într-o fază de contracţie. De aceea noi suntem extrem de preocupaţi şi spunem un lucru foarte simplu: Cel mai bun lucru pentru România este să existe după 30 noiembrie un Guvern stabil, solid şi competent care să dea în primul rând un sentiment de încredere, de calm şi stabilitate pieţelor externe, populaţiei şi firmelor care operează în România. Este o alegere pe 30 noiembrie care reprezintă un moment de cotitură pentru România. România nu-şi mai poate permite încă 4 ani de guvernare de dreapta certăreaţă şi incompetentă. Şi de aceea trebuie să spunem cu foarte multă claritate că este nevoie de o nouă politică economică în România, că trebuie să punem investiţiile publice ca principal motor de creştere economică, că trebuie să investim în dezvoltarea energiei pentru a produce energie mai ieftină şi pentru populaţie, şi pentru firme. Că este nevoie de investiţii în agricultură pentru a produce alimente mai ieftine pentru populaţie şi mai mult export, şi nu import cum este cazul acum, că este un pachet de măsuri economice, financiare, fiscale şi legislative, inclusiv reformarea cheltuielilor bugetare pentru a putea să trecem cu bine o perioadă care se anunţă dificilă pentru România. Deci pe 30 noiembrie miza este colosală. Nu doar cine va guverna, ce culoare de partid, ce siglă de partid, ci competenţa Guvernului viitor şi capacitatea de a face faţă unor situaţii destul de complicate. De asemenea, vreau să fac un comentariu cu privire la reuniunea care a avut astăzi loc la Palatul Victoria. Noi suntem un partid al dialogului şi de aceea nu am respins ideea unei consultări pe o temă importantă şi care ar fi trebuit să facă parte din atenţia actualului Guvern încă din 2005. Această faimoasă lege a salarizării unice integrate a sistemului public de administraţie publică din România. Cred că ideea de a constitui un grup de lucru care să aşeze câteva principii pentru adoptarea de către viitorul Guvern şi viitorul Parlament a unei legi integrate de salarizare în sectorul public este un demers logic şi necesar. Vom participa la acest grup de lucru. Ar fi fost normal ca această lege să fi fost adoptată de Guvernul Tăriceanu 1, încă din 2005. Guvernul Tăriceanu 1 cu PNL şi PD împreună au abrogat legea PSD, în care limitam salariile mari din administraţia publică la nivel de secretar de stat în 2005, astfel încât să facă loc clientelei politice. Astăzi am avut în aceşti 4 ani de zile o creştere cu peste 30% a efectivelor din administraţia publică, şi nu acolo unde este nevoie, la sănătate, la educaţie, la infrastructură, la infrastructură, ci sus la vârf, la salarii mari, la clientelă politică. Şi din acest punct de vedere o reaşezare pe baze normale a sistemului de salarizare publică este necesară. Pentru noi este foarte important ca în perioada următoare, care nu va fi uşoară pentru România, să nu acceptăm, să nu permitem ca tot cetăţeanul obişnuit să fie cel care plăteşte factura nepriceperii Guvernului de dreapta. Pentru că riscul este, cu un astfel de Guvern care a privilegiat clientela sa politică şi a făcut ca această creştere economică să meargă în principal către acea categorie de sus a populaţiei, nu cumva factura acestei perioade mai grele să fie plătită tot de pensionari, tot de angajaţii cu salarii mici, tot ce cetăţean. Şi noi credem cu tărie că este nevoie de un sistem de salarizare în sistemul public care să introducă un principiu important: munca bine făcută trebuie să fie bine plătită în România. Vremea în care ne prefăceam că plăteam şi unii se prefăceau că muncesc în România trebuie să se încheie, inclusiv în sectorul public. De aceea noi considerăm că există resurse pentru creşterea salariilor celor care au salarii mici. Nu doar profesorii debutanţi cu 7-8 milioane de lei vechi pe lună au nevoie de bani mai mulţi ca să poată să se ocupe de creşterea şi educaţia copiilor noştri. Evident, trebuie să fim atenţi să nu mai permitem o creştere iraţională a salariilor foarte mari aşa cum sunt absolut convins că aceste inovaţii speculative ultraliberale de genul Fondul Proprietatea trebuie să înceteze. Pentru că avem în acest moment doar transferate către acest fond fictiv şi care este un proiect născut mort un transfer de active de la firme de stat extrem de interesante, Petrom, partea statului de la Petrom, de la Romgaz, de peste 4 miliarde de euro. Aşa cum considerăm în continuare că această suspectă grabă a Guvernului Tăriceanu de a înfiinţa compania de energie pe final de mandat nu se justifică, atâta vreme cât nu ştim care este impactul socio-economic asupra preţului energiei pentru populaţie şi a preţului energiei pentru economie. De aceea noi considerăm că actualul Guvern trebuie să fie limitat la minimum de măsuri necesare pregătirii alegerilor şi, evident, viitorul Parlament şi viitorul Guvern vor trebui să se aplece asupra problemelor cu adevărat importante şi să ia măsuri în consecinţă. Echipa noastră economică de la partid a finalizat în această perioadă şi vom avea o lectură la nivelul conducerii partidului a proiectului de buget PSD pentru perioada următoare. Este în premieră un buget care include prevederi de bugetare multianuală. Ca să nu mai păţim ruşinea pe care am păţit-o în aceşti 4 ani de zile, când s-au cheltuit de la buget miliarde de euro şi avem, inclusiv aici la Braşov, zero autostrăzi, zero centuri de ocolire, zero investiţii serioase. De aceea, în opinia noastră, obligaţia legală a Guvernului de a depune un proiect de buget la 15 octombrie trebuie respectată. Este clar că viitorul Guvern şi viitorul Parlament în prima sesiune după instalarea viitorului Guvern trebuie să se aplece asupra aprobării unui buget care să reflecte noile priorităţi de politică economică, adevăratele priorităţi sociale ale României şi să reflecte şi voinţa electoratului din punct de vedere componenţa politică şi ideologică a viitorului Guvern. De aceea am dorit să comunicăm aceste puncte importante. Vremea în care lideri politici de dreapta şi chiar şi economişti din turnul de fildeş spuneau că România va continua să crească economic cu procente importante la nesfârşit au fost infirmate în mod brutal. O parte de vină este în străinătate, dar partea cea mai importantă de vină se află aici, pentru că vremuri atât de bune folosite atât de prost nu a avut România niciodată. Vă mulţumim foarte mult şi dacă sunt întrebări din partea ziariştilor.

Reporter: ...

Mircea Geoană: Este o întâlnire zonală pe care echipa de campanie şi domnul Miron Mitrea, coordonatorul campaniei noastre naţionale, organizează în diverse locuri din ţară. Este a treia întâlnire, după cea de la Bistriţa şi Târgu Mureş. Astăzi am avut un număr de judeţe din zonă, inclusiv judeţul Vâlcea, Prahova, deci o zonă puţin mai largă decât zona strictă a zonei de centru, de dezvoltare. Este obişnuita pregătire a candidaţilor noştri pentru campanie. Şi evident este obişnuita pregătire a conducerii partidului cu candidaţii noştri la început de campanie. Domnul preşedinte Niţă a avut şi o prezentare importantă cu privire la susţinerea bugetară a proiectelor noastre în oferta noastră de guvernare viitoare. Şi, bineînţeles, vom continua acest efort duminică la Bacău. O întâlnire cu candidaţii noştri din zona Moldova.. Săptămâna viitoare probabil la Slatina ne vom întâlni cu colegii din zona Olteniei. Şi bineînţeles vom încheia acest tur de forţă la Bucureşti, cu zona Bucureşti - Ilfov şi zonele adiacente Capitalei.

Reporter: Aici aţi avut mai multe judeţe?:

Mircea Geoană: Deci aici am avut un număr de 6 judeţe. Judeţele Braşov, Sibiu, Argeş, Prahova, Vâlcea şi Dâmboviţa.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 15:16)

PD-L - conferinţă de presă Adriean Videanu - Vineri, 17 Octombrie 2008 16:55

Adriean Videanu: ...din păcate un dezastru pentru România. Acest lucru pentru că Guvernul nu mai are nici un fel de credibilitate. Nu mai este un partener pentru sindicate, nu mai este un partener pentru patronate, pentru societatea civilă, nu mai este un partener pentru societatea românească în ansamblu. Domnul Tăriceanu ne propune astăzi şezători pe timp de furtună. Cu alte cuvinte ne propune ca în momentul în care avem o problemă constituim o comisie sau un grup de lucru, astfel încât să închidem problema respectivă. Dorim să-i amintim domnului Tăriceanu că PD-L în beneficiul cetăţeanului a lucrat în mod serios.

În 2006, la sfârşitul anului 2006, domnul Tăriceanu avea pe masa domniei sale atât legea privind sistemul unic de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici pe care ministrul Blaga la acel moment a lăsat-o pe masa primului ministru, cât şi legea privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale personalului contractual din sectorul bugetar lăsată de ministrul Barbu în aceeaşi perioadă. Cu alte cuvinte, nu-i rămânea primului ministru decât să se uite în programul de guvernare pe care, din păcate, nu îl cunoaşte, şi să vadă că 2007 era anul în care prevăzusem să elaborăm sistemul unic de salarizare a funcţiei publice şi a personalului bugetar. Situaţia care îl înspăimântă pe domnul Tăriceanu, din păcate, a fost creată de domnul Tăriceanu. Pentru că vreau să mai spun încă un lucru: Până astăzi nu s-a dat un leu în plus la pensie, nu s-a dat un leu în plus la salariile profesorilor. Şi aprinderea inflaţiei s-a întâmplat datorită unei guvernări iresponsabile în ideea de a-şi satisface clientela politică. Şi vă reamintesc cum a găsit resurse domnul Tăriceanu înainte de alegerile locale să dea primarilor PNL şi PSD aproape 1,2 miliarde de euro. Cum a găsit domnul Tăriceanu resurse săptămâna trecută să mai dea aceleiaşi clientele politice aproape 1 miliard de euro şi nu găseşte resursele pentru a plăti salariile profesorilor? În final eu cred că Guvernul Tăriceanu susţinut de PSD ar trebui să răspundă în faţa cetăţenilor la următoarele întrebări. Unde sunt banii pe care Guvernul îi promite în campania din presă? Unde a dispărut creşterea economică pe care primul ministru o reclamă cu atâta bucurie zi de zi? Şi de ce există bani pentru clienţii politici şi nu există bani pentru cetăţenii de rând? Vă mulţumesc mult.

(Prin Monitoring Media: Realitatea Tv, Ora: 16:03)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro