Discursul preşedintelui României, Traian Băsescu, la Forumul Asociaţiilor Româneşti
„Domnule ministru,
Domnule primar,
Stimaţi participanţi la Forumul asociaţiilor româneşti din Europa,
Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră, la primul forum care reuneşte o parte dintre românii rezidenţi în străinătate, organizaţi în asociaţii ce susţin interesele românilor din Europa.
Aceste reuniuni ne oferă prilejul de a discuta deschis despre unele probleme cu care vă confruntaţi şi doresc să mulţumesc, cu această ocazie, guvernului regional al comunităţii din Madrid pentru susţinerea acordată în organizarea forumului.
Sunt convins că multe dintre temele pe care le veţi aborda sunt probleme cu care vă confruntaţi zi de zi, iar acestea nu sunt nici uşoare, şi nici simple.
Mă bucur, însă, că gazdele noastre de astăzi sunt românii din Alcala de Henares, iar faptul că începând de anul acest românii sunt cea mai numeroasă minoritate din Spania, obligă statul român cât şi pe dumneavoastră în parte să fim mult mai solidari unii cu alţii şi să întărim colaborarea pe cât mai multe domenii.
M-aş bucura, de asemenea, ca aceste întâlniri să aibă loc cât mai des şi să se desfăşoare în fiecare ţară unde v-aţi stabilit, pe întregul cuprins al Europei. Cu această ocazie, vă invit să vă organizaţi în asociaţii care să vă reprezinte interesele, atât la nivel local, cât şi regional, pentru că doar fiind solidari unii cu alţii, puteţi fi parteneri respectaţi în relaţia cu primăria, cu guvernul statului în care vă aflaţi şi inclusiv cu noi, autorităţile statului român.
Cred că mult mai mulţi români ar fi dorit să participe la această întâlnire, dar fiind prima ediţie a forumului, multe organizaţii poate n-au reuşit să-şi trimită reprezentanţii. De aceea, v-aş lansa propunerea să organizaţi cea de-a doua ediţie de anul viitor, în România, pentru că sunt sigur că mult mai mulţi români ar face efortul să participe la lucrările forumului şi totodată să-i revadă pe cei dragi.
Aş vrea să fac o precizare aici, care nu este scrisă în discurs: organizarea românilor implică acelaşi angajament pe care comunitatea din Madrid l-a avut pentru organizarea acestui forum, cu o susţinere deosebită din partea statului român.
Este minunat că aţi decis ca pentru această ediţie să vă reuniţi, în calitate de reprezentanţi ai românilor din Europa, în Spania, ţara care v-a primit cu mult respect şi v-a oferit un sprijin real, astfel încât să vă puteţi integra şi adapta uşor într-o societate cu totul nouă pentru dumneavoastră.
Astăzi, România se confruntă cu o nouă realitate. Peste două milioane de cetăţeni au plecat recent din ţară, iar statul român are obligaţia să găsească soluţii pentru facilitarea întoarcerii lor acasă, pentru cei care doresc, desigur. Pentru aceia dintre dumneavoastră care v-aţi hotărât să rămâneţi permanent în ţările Uniunii Europene şi nu numai, avem datoria de a vă oferi tot sprijinul pentru a simţi România mai aproape şi pentru a vă păstra specificul românesc.
Peste hotarele României locuiesc astăzi aproximativ 10 milioane de români. Românii din ţările vecine nouă reprezintă cea mai numeroasă comunitate. Aceasta se confruntă, însă, cu un alt gen de probleme, pentru că românii din vecinătate nu au plecat din ţară, ci locuiesc în acele comunităţi de când s-a format poporul român. O altă categorie este reprezentată de românii care au părăsit ţara în timpul regimului comunist. Cel mai regretabil îl constituie faptul că după 1989, clasa politică din România nu a putut garanta tuturor românilor prosperitatea acasă, iar majoritatea dintre dumneavoastră aţi plecat pe întreg cuprinsul spaţiului european, pentru a vă asigura un nou viitor.
Această situaţie impune abordarea problematicii românilor de peste hotare cu mult mai mult pragmatism şi seriozitate. Aşa cum v-am promis anul trecut, când am efectuat o vizită de stat în Regatul Spaniei, am revenit tocmai pentru că doresc să am un contact direct şi permanent cu dumneavoastră, astfel încât să putem găsi împreună soluţii la toate problemele cu care vă confruntaţi.
Evenimentele din ultimii ani ne-au obligat să acţionăm mult mai ferm, astfel încât românii să se simtă în siguranţa şi să beneficieze de toate drepturile oferite unui cetăţean european. Nu putem tolera sub nici o formă ca oameni cinstiţi şi care respectă legile să fie discriminaţi sau incluşi, fără nici o justificare, în aceeaşi categorie cu infractorii. România va acţiona hotărât şi va insista prin toate mijloacele, astfel încât să protejeze cetăţenii români, ori de câte ori va fi necesar. Am promis, anul trecut, că veţi avea mai multe consulate. Iată că astăzi avem un nou consulat la Castellon şi vom mai deschide un consulat general la Bilbao, încă două consulate la Zaragoza şi Ciudad Real şi un viceconsulat la Almeria în Spania; trei consulate generale la Trieste, Cosenza şi Bologna şi opt birouri consulare la Bari, Cagliari, Genova, Padova, Rimini, Trento, Veneţia şi Verona, în Italia.
Este important, însă, să acordăm mai multă atenţie şi altor probleme cu care vă confruntaţi în activitatea pe care o desfăşuraţi în ţările de reşedinţă. Chiar dacă statutul de cetăţeni europeni vă conferă facilităţi mult mai mari decât cele de care vă bucuraţi înainte de 1 ianuarie 2007, nu înseamnă că nu trebuie să aveţi şanse egale şi în ceea ce priveşte pregătirea profesională de care dispuneţi. Şi aici vom insista să fiţi acceptaţi pe piaţa forţei de muncă din spaţiul european, conform calificărilor pe care le aveţi.
Drepturile dumneavoastră privind încadrarea pe piaţa forţei de muncă trebuie aplicate în conformitate cu legislaţia europeană, astfel încât contribuţiile şi asigurările sociale pe care le achitaţi să aibă o evidenţă clară, indiferent pe ce perioadă de timp vă aflaţi într-o ţară sau alta a Europei, pentru a nu fi afectaţi peste câţiva ani de rigorile legislative ce se impun în ceea ce priveşte pensia de care trebuie să beneficiaţi.
În prezent, România se confruntă cu un deficit serios de forţă de muncă în domenii importante din economie, iar în următorii ani vom avea o creştere economică consistentă, ceea ce sunt convins că vă va motiva şi mai mult să reveniţi acasă.
În majoritatea întâlnirilor pe care le am cu şefii de stat şi de guvern, dar şi cu oameni de afaceri din ţările europene, le propun ca odată ce investesc în România, să ofere locuri de muncă cetăţenilor români din spaţiul comunitar, iar salariile să fie similare cu cele din ţările de reşedinţă. Aceasta este o soluţie concretă, pe care o vom promova în continuare în mod special atunci când companiile europene câştigă licitaţii în construcţii sau în alte domenii.
Având în vedere că printre activităţile asociaţiilor pe care le reprezentaţi se numără şi cele prin care promovaţi cultura şi identitatea românilor, dar şi integrarea românilor în societatea în care vă aflaţi, consider important să vă uniţi eforturile pentru ca aceste obiective să poată fi atinse cât mai repede. Este necesar, totodată, să vă mobilizaţi toate forţele şi resursele pentru că doar astfel veţi reuşi să vă promovaţi interesele şi să deveniţi parteneri respectaţi în relaţia cu autorităţile statului în care locuiţi şi în relaţia cu autorităţile statului român.
Statul român nu poate răspunde tuturor necesităţilor cu care vă confruntaţi, din cauza faptului că la nivel guvernamental avem mai multe structuri care se ocupă de relaţia cu românii de pretutindeni, iar uneori lipsa de resurse şi comunicarea defectuoasă dintre acestea generează o stare de neîncredere şi neînţelegere între autorităţile române şi comunitate.
Având în vedere această situaţie, voi lansa spre dezbatere elaborarea unei strategii care să traseze câteva direcţii clare de acţiune privind consolidarea relaţiilor cu românii de peste hotare.
Doresc să vă asigur că situaţia dumneavoastră rămâne una dintre priorităţile Preşedintelui României şi voi solicita clar viitorului Guvern să vină cu soluţii concrete pe care să le implementeze imediat ce se va instala. Reorganizarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, prin comasarea tuturor structurilor guvernamentale responsabile de relaţia cu comunităţile româneşti va elimina birocraţia existentă şi va putea funcţiona la standarde calitative. De asemenea, Guvernul va trebui să ofere fonduri mult mai mari pentru proiectele desfăşurate în comunitate, având în vedere că şi numărul românilor aflaţi peste hotare a crescut semnificativ.
Mă bucur că, pe parcursul anului 2008, în Spania, Acordul privind introducerea orelor de limbă şi civilizaţie românească în şcolile unde studiază elevii români s-a extins şi în alte regiuni faţă de anul 2007. Precizez, însă, că o soluţie pentru un viitor mai sigur al copiilor românilor din străinătate, în plan profesional, este să-i aduceţi în ţară pentru a-şi continua studiile superioare. Voi insista ca Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului să suplimenteze numărul de burse acordate tinerilor cetăţeni români care au absolvit o instituţie de învăţământ preuniversitar în ţările Uniunii Europene, astfel încât să le acordăm cât mai multor tineri şansa de a se împlini profesional.
Anul acesta, odată cu introducerea votului uninominal, românii de peste hotare vor fi reprezentaţi în Parlamentul României, pentru prima dată, de doi senatori şi patru deputaţi. Acest fapt vă obligă să solicitaţi celor care candidează să fie solidari cu nevoile pe care le aveţi, iar o soluţie pentru ca situaţia în relaţia cu românii de peste hotare să se îmbunătăţească este crearea de noi legi care să ofere cadrul juridic privind elaborarea de noi politici în sprijinul dumneavoastră.
Dacă în timpul dictaturii comuniste, pentru românii de peste hotare idealul care i-a unit era lupta pentru a readuce democraţia şi libertatea în ţară, sper ca scopul care ne reuneşte astăzi este să aducem prosperitatea europeană în sânul fiecărei familii din România.
(Alcala de Henares, Spania, 05 octombrie 2008)
Declaraţia de presă a preşedintelui României
Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut duminică, 5 octombrie a.c., la Aeroportul Internaţional Henri Coandă, o declaraţie de presă, la întoarcerea în ţară din vizita pe care a efectuat-o în Regatul Spaniei.Va prezentăm integral textul declaraţiei de presă :
“Bună seara,
Bine v-am regăsit. Mi s-a părut important ca la încheierea acestei vizite în Spania să trag eu, personal, concluziile pentru a exista şi punctul de vedere al Preşedintelui şi nu numai al unor comentatori care au văzut din acest demers o acţiune politică partizană. Obiectivele vizitei au fost trei. Principalul obiectiv a fost să contribui la coagularea organizaţiilor româneşti din străinătate la nivelul Europei şi, dacă este posibil, la nivel mondial, având în vedere participarea multor organizaţii de pe alte continente. Încă nu am un rezultat, rezoluţiile Forumului se dau probabil al această oră. Vreau să cred că mesajul pe care l-am transmis participabţilor, celor peste 300 de participanţi, a fost unul care a ajutat la realizarea unei coagulări a organizaţiilor românilor din străinătate.
Un al doilea obiectiv a fost să constat evoluţiile în relaţiile statului român cu propriii cetăţeni care lucrează în Spania. Am constatat că, în raport cu solicitările pe care le-au făcut la vizitele anterioare din Spania, inclusiv la vizita de stat de anul trecut, există îmbunătăţiri în activitatea consulară, dar şi în efortul de a sprijini familii le de români, copiii în mod deosebit, să continue să înveţe la şcoală în limba română. Aici vă pot da un exemplu, dacă în anul şcolar trecut erau 22 de profesori români care predau copiilor limba română, acum sunt 106 profesori în acest an şcolar, care predau limba română, toţi selectaţi dintre românii care se aflau deja în Spania, deci, profesori care se ocupau cu alte activităţi.
De asemenea, un alt obiectiv a fost consolidarea legăturilor cu administraţiile locale, unde sunt concentraţi români. În acest sens, am avut avut întâlniri cu primarul oraşului Alcala de Henares, un oraş de 200.000 de locuitori, din care 20.000 sunt români. De asemenea, am avut o întâlnire cu preşedinta comunităţii Madrid, doamna Esperanza Aguirre, în regiunea Madrid trăind circa 400.000 de români. Am constatat o îmbunătăţire a relaţiilor acestora şi a instituţiilor pe care le conduc cu organizaţiile românilor din regiunile unde ei activează. De asemenea, am constatat că administraţiile locale au fost în măsură să pună la dispoziţia comunităţilor de români terenuri pentru construcţie de biserici. Nu în ultimul rând, am constatat că administraţiile locale şi-au asumat costurile materiale cu funcţionarea şcolilor în limba română în şcoli din administrarea lor.
În sfârşit, o altă constatare pe care am făcut-o este că bisericile rămân cel mai puternic factor de coagulare a comunităţilor de români. Ca şi în Italia, şi în Spania am constatat uşurinţa cu care românii se concentrează în jurul bisericilor, în parohiile pe care acestea le au în responsabilitate, fie că sunt biserici ortodoxe, biserici adventiste sau biserici penticostale, lucru valabil şi pentru bisericile greco-catolice. Un lucru care ar trebui semnalat este constatarea că şi în Spania Biserica Catolică îşi menţine generozitatea faţă de români, cedând un mare număr de biserici catolice pentru a se sluji în ele, pentru a se face slujbele ortodoxe. O constatare neplăcută şi chiar aş dori să aveţi curiozitatea să citiţi Legea 299/2007, lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Este vorba de sprijinul pe care prin lege Parlamentul României şi Guvernul României sunt obligate să îl acorde românilor din afara ţării.
O să vă dau un singur exemplu: dacă în 2007 bugetul pentru Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a fost de 20 de milioane de lei, bugetul pentru anul acesta a fost de 10 milioane de lei, din care cinci milioane au trebuit plătiţi în contul datoriilor de anul trecut. Practic, pentru anul acesta Guvernul şi Parlamentul au alocat pentru românii de pretutindeni 5 milioane de lei, ceea ce înseamnă circa 1,4 - 1,5 milioane de euro, în condiţiile în care aceşti oameni trimit acasă anual 7 miliarde de euro, care echilibrează balanţa de plăţi externe a României şi evită în acest fel împrumuturi de 7 miliarde de lei pentru a ne acoperii deficitul de cont curent. Atât merită românii de pretutindeni, după factorul politic din România, în condiţiile în care ei asigură sistemului bancar românesc 7 miliarde de euro, doar 1,3 milioane de euro destinat sprijinirii lor.
Ca să înţelegeţi cât de meschină este abordarea celor care propun şi adoptă bugetul, o să vă spun că pentru forumul organizat la Madrid, acum, administraţia comunităţii locale din Madrid a alocat o sumă care depăşeşte tot bugetul Departamentului pentru Românii din Străinătate. Pentru ca manifestarea să poată avea loc cu cei circa trei sute de reprezentanţi, administraţia locală din Madrid a alocat costul de transport pentru participanţi, costul de cazare a participanţilor, costul pentru spectacolul pe care artiştii români l-au dat ieri în piaţa publică, şi artişti destul de scumpi. Asta este diferenţa dintre ceea ce declarăm când este vorba de respectul pentru românii de pretutindeni şi ceea ce facem când este vorba despre ei. V-aş ruga să aveţi curiozitatea totuşi să vă uitaţi în Legea 299/2007, să vedeţi ce atribuţiuni revin prin lege Parlamentului şi Guvernului şi să constataţi cât de mare este diferenţa între ce este de făcut şi ce fac în mod real.
Am convingerea că pentru aceşti oameni, cei care au decis diminuarea bugetului pentru românii din afara frontierelor, şi ei sunt circa zece milioane în total, circa zece milioane de români care trăiesc în afara frontierelor, sigur, nu mă refer numai la cei plecaţi după Revoluţie, sunt şi cei dinainte de Revoluţie care au deja generaţii de când locuiesc acolo, dar îşi menţin cetăţenia română şi naţionalitatea română şi-o revendică, deci aceşti oameni care trimit în ţară 7 miliarde de euro anual, atât merită din punct de vedere al instituţiilor noastre: 1,3 milioane de euro alocate efectiv anul acesta. Cred că statul român trebuie să reununţe la a mai batjocori românii de pretutindeni prin neimplicarea în sprijinirea acţiunilor lor, fie că sunt acţiuni culturale, acţiuni economice, acţiuni de promovare a României, acţiuni de consolidare a vieţii interne a comunităţilor de români.
A nu îi sprijini acum, când au mai mare nevoie de noi, înseamnă a-i abandona şi a confirma că pentru unii politicieni, românii din afara frontierelor au rămas tot la starea la care au fost etichetaţi multă vreme de presă, nişte căpşunari. Ei sunt cei care au făcut posibil ca România să aibă un deficit al balanţei comerţului exterior echilibrat, prin contribuţiile lor, şi pentru aceasta trebuie să le fim recunoscători. Aş încheia, exprimând public regretul că s-au găsit politicieni care, dacă ar fi citit Legea 299 constatau că aveau mari responsabilităţi faţă de românii din străinătate, dar s-au găsit politicieni să încerce să politizeze acest forum, pe care statul român nu a fost în stare, deşi avea obligaţia să organizeze un congres anual al românilor de pretutindeni, dar statul român nu a fost în stare să îl organizeze, şi atunci cel mai uşor lucru lucru este să încerci să depreciezi sau să politizezi un asemenea eveniment.
Eu nu spun că acolo nu au fost partide care, în mod neinspirat, sau organizaţii care în mod neinspirat, au afişat însemnele vreunui partid, însemnele înregistrate ale vreunui partid, sau nu au fost partide care şi-au afişat, de asemenea, însemnele culturale manifestate prin fluierături sau huiduieli - sunt însemnele lor - sau nu au fost impostori care, în calitate de candidaţi pentru românii din diaspora, s-au prezentat sub titlul de înalţi reprezentanţi ai Guvernului pentru românii din străinătate. Sigur, impostura funcţionează în toate palierele ei, dar noi avem obligaţia să luăm gestul românilor care încearcă să organizeze, din păcate, fără sprijinul statului român, pe care l-au cerut în ultimă instanţă, învitând să participe la acest forum pe preşedintele României, văzând că instituţiile abilitate pur şi simplu nu respectă legea şi nu respectă obligaţiile pe care le au, prin lege, faţă de românii din străinătate. Acesta este comentariul meu.
Voi rămâne profund angajat până la capătul mandatului faţă de problemele românilor din străinătate. Am făcut acest lucru din 2005, n-am pierdut ocazia întâlnirilor cu aceşti oameni şi a discuţiilor cu ei, n-am pierdut ocazia să încerc să-i sprijin în solicitările lor ori de câte ori am revenit în ţară şi în continuare voi rămâne ataşat faţă de ei, pentru că a-i neglija înseamnă a neglija o populaţie de români cât jumătate din populaţia actuală a României. Repet, circa zece milioane de români trăiesc în străinătate şi dincolo de intervenţiile oficiale pe care le voi face, dacă mai este nevoie, ministrul de externe şi şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni m-au însoţit, deci ar trebui să nu mai fie nevoie de nici o altă intervenţie, guvernul ştie ce am constatat acolo, dar fac şi un apel public la instituţiile statului român, în mod deosebit Parlament şi Guvern, să-şi facă datoria faţă de cei circa zece milioane de români aflaţi în străinătate, oameni care nu contenesc să gândească şi să simtă româneşte şi să-şi iubească ţara de origine.
Vă mulţumesc mult, vă doresc o seară plăcută!”
Dar cel mai interesat punct de vedere prezidenţial este următorul:
Referitor la declaraţiile doamnei Lidia Bărbulescu, preşedintele CSM, privind asigurarea publicităţii declaraţiilor de avere şi de interese pentru judecători şi procurori
Preşedintele României, Traian Băsescu, a luat act de declaraţiile doamnei Lidia Bărbulescu, preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii, referitoare la acţiunile acestei instituţii privind intenţia de a solicita Curţii Constituţionale declararea ca neconstituţionale a textelor din Legea nr. 144/2007 referitoare la publicitatea declaraţiilor de avere şi de interese pentru judecători şi procurori.Conform ultimului Raport al Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare „Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să întreprindă demersuri în vederea unei mai mari transparenţe şi eficienţe a sistemului judiciar, precum şi în vederea îmbunătăţirii propriei răspunderi”.
Ţinând cont de aceste recomandări, preşedintele Traian Băsescu constată cu regret că, în ciuda lipsei de progrese consistente înregistrate de CSM în mandatul doamnei Bărbulescu, în raport cu nevoile reale ale României, CSM este interesat mai degrabă de modul în care să blocheze activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate în controlul averilor magistraţilor, decât să pună în aplicare recomandările Comisiei Europene.
No comments:
Post a Comment