01 October 2008

Viaţa la calende


Ce făceau romanii la calende (adică în prima zi a lunii)? La calende îşi luau banii, solda, salariul... De aceea a rămas vorba "îţi plătesc la calende!". Politicienii s-au hotărât să respecte latinitatea.

Salariul de bază minim brut pe ţară creşte de astăzi de la 500 la 540 de lei Miercuri, 01 Octombrie 2008 11:48

Salariul de bază minim brut pe ţară creşte de astăzi de la 500 la 540 de lei.

Decizia Guvernului a fost luată în urma acordului încheiat în luna iulie cu sindicatele şi patronatele. Următoarea majorare va avea loc la 1 ianuarie 2009, când salariul minim va atinge nivelul de 600 de lei. Şi punctul de pensie se majorează de astăzi cu 20%, iar punctul de amendă în trafic creşte la 54 de lei. Potrivit unei ordonanţe de Guvern privind circulaţia pe drumurile publice un punct de amendă reprezintă 10% din salariul minim brut pe ţară.

(Prin Monitoring Media: Europa FM, Ora: 08:00)

Şi mai ce? Poate o deschidere de an şcolar?

Declaraţie Traian Băsescu: Miercuri, 01 Octombrie 2008 12:51

Traian Băsescu: Dumneavoastră, studenţi, studente pentru invitaţia de a participa la deschiderea anului universitar la Constanţa, la mine acasă. Este un prilej bun să vorbim despre speranţe, dacă vreţi, despre speranţele pe care le avem fiecare. Dumneavoastră, studenţii, speraţi ca universitatea să vă dea o şansă în plus în viaţă. Noi, cei care am trecut de mult de vârsta studenţiei, sperăm ca promoţiile noi de absolvenţi ai universităţilor din România să aducă acel suflu nou de care avem nevoie şi în viaţa socială şi în viaţa economică.

Am venit cu mult respect la această universitate pentru că i-am observat dinamica de dezvoltare din 90 şi până acum. În 1990 printr-o hotărâre de Guvern s-a înfiinţat universitatea Ovidius cu 4 facultăţi. Astăzi sunt 16 şi spre bucuria mea au apărut în mod consistent în lista facultăţilor şi facultăţi tehnice. După anii 90, când impresia tuturor era că România mai are nevoie doar de umanişti şi avocaţi, iată că revine nevoia acută de ingineri pentru o ţară în plină dezvoltare. Mă bucur că universitatea Ovidius, alături de celelalte universităţi din ţară, începe să furnizeze din nou şi partea tehnică a unei economii care are nevoie de fiecare dintre specialiştii absolvenţi de studii superioare. Dar realitatea ne obligă să fim cu picioarele pe pământ în ceea ce priveşte sistemul de educaţie românesc. Şi am să repet ceea ce am spus şi la Braşov acum 2 ani, şi la Iaşi anul trecut, o spun şi la Constanţa în oraşul meu. Din păcate sistemul de educaţie românesc nu a reuşit să plaseze niciuna din universităţile sale în primele 500 din lume. Din păcate sistemul de educaţie românesc nu a reuşit să aibă cotată nici una din universităţile sale în primele 100 din Europa. În condiţiile în care ţări din jurul nostru cu care am pornit cândva de la acelaşi nivel au deja 2-3 universităţi în aceste clasamente. Aceasta face ca şi recunoaşterea diplomelor din învăţământul superior românesc să întâmpine oarecare dificultăţi. Până acum 3 ani marea problemă era subfinanţarea sistemului de educaţie. Nu mai putem vorbi de acest lucru şi am convingerea că în anii următori alocările bugetare pentru educaţie vor fi tot mai consistente. Am speranţa în acelaşi timp că efortul bugetar făcut în ultimii ani se va răsfrânge cât de curând în recunoaşterea calităţii sistemului de educaţie din România, în recunoaşterea calităţii specialiştilor produşi de universităţile româneşti. Ce trebuie să ştim în mod categoric: O Românie fără un sistem de educaţie performant este o Românie care se condamnă. Se condamnă la rămânere în urmă. Europa nu mai este nici Europa extracţiei de ţiţei, nici Europa extracţiei de gaze, nici Europa dezvoltărilor industriale masive. Europa este o Europă a educaţiei. Singura resursă naturală pe care Europa o are în momentul de faţă, dar şi România o are din belşug, este capacitatea oamenilor de a învăţa, de a studia, de a deveni buni specialişti. Este capacitatea noastră de a contribui la dezvoltare economică prin ştiinţă. Nimeni nu mai poate substitui în ziua de astăzi la nivelul competiţiei globale lipsa de performanţă a sistemelor de educaţie. Dacă din punct de vedere financiar putem spune că în ultimii ani lucrurile au intrat într-un proces de redresare, ceea ce încă nu a apărut, este saltul calitativ în sistemul de educaţie românesc. Saltul calitativ se poate realiza printr-un parteneriat student-profesor. Saltul calitativ se poate realiza prin concentrarea resurselor pe cercetare şi rezultate ale cercetării. Saltul calitativ se poate realiza dacă înţelegem că obligaţia profesorilor este să adapteze metodele de învăţământ la ceea ce studentul îşi doreşte, să facă din sistemul de educaţie un sistem pragmatic, un sistem care să ducă la o calificare bine definită şi să aibă ca rezultat un specialist de înaltă calitate. Am discutat foarte mult cu companiile străine. Problema calificării tinerilor absolvenţi din România este încă o problemă. Am convingerea că Universitatea Ovidius este cu un pas înainte în sistemul de educaţie românesc, având în vedere calitatea cadrelor, modul de selecţie al studenţilor, dar şi condiţiile care au început să fie create în ultimii ani.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:19)

Simt eu că nu vă este îndeajuns... poate v-ar mai trebuie, că e început de lună, hmmm... ceva după internet... ce spuneţi de "The world without Romania". Ştiu că le-aţi "fumat" de mult, dar nu toţi le fumează în acelaşi timp.

Declaraţie Mircea Geoană: Miercuri, 01 Octombrie 2008 12:50

Mircea Geoană: M-am uitat aseară pe internet şi am văzut un clip făcut de un tânăr român care lucrează la Microsoft. Se numea, era în engleză, era făcut în engleza foarte profesionist. Tipul era clar talentat. Se numea „The world without Romania" care încerca să spună, tânărul nostru care probabil că lucrează la Seattle în zona unde este sediul Microsoft şi unde românii sunt a doua naţionalitate după indieni, şi a încercat să spună cât de mult a dat România culturii şi ştiinţei universale.

Şi spunea, aşa cum vă puteţi imagina, o lume fără America sau fără Marea Britanie sau fără Franţa. Nu putem să imaginăm lumea modernă de astăzi fără Petrache Poenaru, cel care a inventat stiloul şi pixul aşa cum îl ştim astăzi, sau Ştefan Odobeja care este inventatorul ciberneticii, sau Henri Coandă care a inventat practic aviaţia modernă, sau, sau, sau, sau. Deci aici este de fapt provocarea pe care o avem şi pe care o aveţi şi voi ca generaţie. Pentru că sunteţi o generaţie care va trăi într-o lume fără frontieră. Sunteţi o generaţie care trăiţi într-o lume extrem de mobilă şi de fluidă. Şi sfatul meu este să folosiţi anii de facultate pentru a putea să vă realizaţi idealul şi visul pe care-l aveţi în viaţă. Este, cred, şi un fel de reparaţie morală pe care o avem faţă de ingineri care într-o perioadă erau consideraţi, datorită unor... de superindustrializare a României, ca un fel de educaţie de mase. Astăzi Politehnica, inginerii, cercetătorii, oamenii care lucrează în ştiinţă, că este fundamentală sau aplicată, devin cel mai important activ intelectual al unei naţiuni. Făceau bancuri cu ingineri acum câtăva vreme. Azi pot să vă spun că o naţiune care un produce ingineri de calitate şi matematicieni, fizicieni, chimişti, biologi sunt naţiuni care nu au o şansă de dezvoltare şi de realizare în viaţă. Vreau să vă mai spun ceva pentru că viaţa m-a dus în multe direcţii, de la ...am ajuns în alte zone şi în străinătate. Am ajuns şansa să văd multe sisteme şi multe şcoli, româneşti şi din străinătate. Am absolvit şi dreptul după aceea, cel de la Bucureşti, am şi un doctorat la ASE, am fost la şcoala de administraţie din Franţa, am fost la Harvard, am fost peste tot. Şi vreau să vă spun un singur lucru: nu avem nici un fel de motiv şi nu aveţi nici un fel de motiv dragi prieteni. Mă uit la bobocii din anul 1. Să vă consideraţi că sunteţi în vreun fel inferiori sau mai puţin pregătiţi din punct de vedere talent, ambiţie şi şanse de realizare cu nici unul dintre concurenţii voştri pe piaţa muncii, că sunt ei englezi, americani sau francezi. Nu există nici un fel de impediment ca un tânăr român dacă are acces la educaţie şi investeşte în propria sa carieră să nu ajungă să fie un om extrem de realizat şi extrem de mare succes, fie că este vorba de roca verde, pietricica roşie, lucruri mai mult sau mai puţin importante în viaţă. De aceea eu cred că ar trebui să facem un lucru suplimentar pentru şcoala românească. Şi aici cred că ceea ce au făcut şi alte ţări care au dorit să recupereze decalaje de dezvoltare este să încercăm să investim suplimentar nu numai în dotarea tehnică a universităţilor noastre. Pentru că este anormal să nu existe locuri suficiente la cămin pentru studenţii dintr-o ţară, inclusiv din România. Este anomal să fie mai scump căminul şi să nu poţi să-ţi permiţi dintr-o bursă de student să-ţi acoperi nevoile minime şi cele mai drăgăstoase de care vorbea domnul preşedinte Constantinescu, şi cele mai practice, de care încercăm să vorbim şi noi. Eu sunt convins că vom putea să investim resurse importante în dezvoltarea şcolii româneşti. Eu unul am văzut cum au făcut ţări care acum 30 de ani erau la fundul planetei din punct de vedere ierarhie mondială. Coreea de sud acum 30 de ani era la nivelul Tanzaniei ca nivel de dezvoltare.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:14)

Cum? Tot la şcoală vă gândiţi, este aşa de important că studenţii au unde să nu se ducă la cursuri? Offf...

Declaraţie Călin Popescu Tăriceanu: Miercuri, 01 Octombrie 2008 12:49

Călin Popescu Tăriceanu: Important pentru viitorul României este să avem în vedere cel puţin două direcţii strategice pentru dezvoltarea ei viitoare. Prima este legată de binomul educaţie-cercetare.

Fondurile pe care le alocăm educaţiei, fără îndoială că vor permite într-un timp relativ scurt să începem să culegem roade. Pe lângă cei 6% din PIB alocaţi educaţiei în ultimii 4 ani domeniul cercetării a cunoscut o alocare de fonduri într-o creştere spectaculoasă. Dacă în anul 2004 cercetarea primea mai puţin de 0,2% din PIB, la vremea respectivă aproximativ 120 de milioane de euro, anul acesta am ajuns cu fonduri alocate pentru cercetare la aproape 1 miliard de euro.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:00)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro

Sper că sunteţi mulţumiţi, mi s-a făcut atât de dor de şcoală încât m-a luat somnul.

No comments:

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.