Politica dezechilibrată de alegeri

---

Se întâmplă ceva ciudat numit precampanie. Au apărut deja afişe non-electorale, adică care nu promovează votul, ci doar candidatului. Nimeni nu pierde timpul să explice cum se face redistribuirea voturilor, nimeni nu afişează ce zonă cuprinde fiecare dintre cele 453 de colegii. În schimb politica joacă un război al nervilor.

Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu la întoarcerea din Siria - Marţi, 21 Octombrie 2008 17:08

Traian Băsescu: După cum ştiţi am efectuat o vizită oficială de două zile în Siria la invitaţia preşedintelui Siriei. Obiectivul principal al acestei vizite se înscrie în coordonatele de politică externă ale României legate de refacerea legăturilor tradiţionale cu statele arabe. V-aş reaminti că în perioada anterioară am făcut vizite de stat în Iordania, în Libia, în Qatar, în Kuwait, în Egipt şi vizita din Siria se înscrie în linia refacerii şi reconsolidării relaţiilor cu ţările arabe. Dăm atenţie acestei politici pentru că ea consolidează şi poziţia României în interiorul UE în calitate de stat care are acces, are capacitatea de a ...nostru şi în interes politic şi în interes economic reluarea unor relaţii consolidate cu Siria.

Din punct de vedere politic Siria este una din ţările cele mai importante din Orientul Mijlociu prin potenţialul pe care îl are de a fi furnizor de stabilitate în regiune. V-aş aminti că Siria se învecinează cu Irak-ul, Siria se învecinează cu Libanul, Siria se învecinează cu Palestina. Şi, de asemenea, Siria are o relaţie de excepţie cu Iranul. În această vizită am avut întâlniri cu preşedintele Sirie, cu domnul Bashar Al-Assad, am avut convorbiri cu primul ministru, cu preşedintele Parlamentului, cu comunitatea de afaceri din Siria, cu reprezentanţii comunităţii de afaceri şi cu românii stabiliţi în Siria. Un lucru deosebit de important a fost că am stabilit reluarea activităţii comisiei mixte guvernamentale româno-siriene şi am stabilit ca lucrările acestei comisii să se desfăşoare la Bucureşti în primul trimestru al anului viitor. În discuţiile pe care le-am avut până la desfăşurarea comisiei mixte, care din partea siriană va fi condusă de ministrul de Finanţe, deci până la data desfăşurării comisiei mixte guvernamentale va trebui să se lucreze la nivelul instituţiilor din cele două ţări pentru definitivarea acordului privind readmisia cetăţenilor, a cetăţenilor proprii şi a cetăţenilor străini. De asemenea, trebuie definitivat acordul privind lupta împotriva criminalităţii şi a terorismului. De asemenea, alte două acorduri care vizează acordurile. Acordul privind transporturile rutiere şi acordul cadru privind transporturile navale vor trebui definitivate. În momentul de faţă sunt deja parafate acordurile pentru evitarea dublei impuneri şi acordul de garantare reciprocă a investiţiilor. În afara tematicii bilaterale au fost abordate şi subiecte de interes regional. S-a făcut un schimb de informaţii pe tema negocierilor dintre Siria şi Israel, negocieri mediate de Turcia şi cu această ocazie toţi demnitarii au menţionat voinţa de a trece la stadiul negocierilor directe între Siria şi Israel pentru definitivarea problemelor contencioase legate de înălţimile Golan şi pentru stabilizarea relaţiilor dintre cele două ţări. De asemenea, a fost abordat dosarul nuclear iranian în discuţiile bilaterale, România manifestând un interes deosebit că începând de luna trecută deţine pentru doi ani un post de vicepreşedinte al guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. Situaţie în care avem obligaţia să privim cu atenţie dosarul nuclear iranian. Am făcut împreună o analiză a situaţiei stabilităţii în Liban şi am constatat o îmbunătăţire consistentă a situaţiei din Liban. Nu în ultimul rând în discuţie a fost un subiect în continuarea discuţiilor pe care le-am avut cu preşedintele Mubarak. Vă este cunoscut probabil faptul că se apropie de finalizare proiectul conductei panarabe care aduce gaze din Egipt trecând prin Siria în Turcia. Şi unul din subiecte a fost ca şi în discuţiile cu preşedintele Mubarak în ce măsură există resurse de gaze care să poată aproviziona conducta Nabuco, parte din gazele necesare a fi transportate prin proiectul Nabuco. România fiind una din ţările care susţine că sursele de aprovizionare pentru Nabuco sunt zona caspică, Adzerbaijan, Iran, Egipt. În întâlnirea cu preşedintele sirian am abordat şi problema stabilizării Irakului, având în vedere că adesea efortul de stabilizare al forţelor multinaţionale este zădărnicit de grupurile de insurgenţi care acţionează pe teritoriul Irakului, Siria având o frontieră consistentă cu Irakul, fiind una din ţările care pot contribui la diminuarea accesului insurgenţilor pe teritoriul irakian. Din punctul nostru de vedere subiectul prezintă interes şi prin prisma contribuţiei cu trupe pe care România o are în Irak. În ceea ce priveşte cooperarea economică, atât la nivel politic, cât şi în întâlnirea cu reprezentanţii comunităţii de afaceri, s-a subliniat aportul important al României în dezvoltarea Sirie în perioada anilor 70-80, dar concluzia discuţiilor a fost că trebuie să îndreptăm eforturile pentru viitor, având în vedere că Siria este o ţară în plină dezvoltare. Siria se află după un număr mare de ani de creştere continuă a PIB cu 4-6%. România, de asemenea, este o ţară care s-a dezvoltat consistent în ultimii 8 ani. Deci există potenţial de cooperare, mai ales că România oferă o piaţă care este şi o piaţă a UE. Am constatat cu prilejul discuţiilor pe care le-am avut simpatia care există pentru români şi pentru România pe toate palierele. De altfel faptul că ministrul de Finanţe şi ministrul Educaţiei din actualul guverna al Siriei sunt oameni care au făcut studiile în România, cinci secretari de stat al Guvernului Sirian sunt, de asemenea, oameni care au făcut studii în România, arată nivelul de încredere de care se bucură cei care au făcut şcoala în România, dar şi aprecierea pregătirilor profesionale. Prezenţa atâtor demnitari care au făcut şcoală în România la nivelul Guvernului sirian este, de asemenea, o nişă pe care România are obligaţia să o valorifice. Cam acestea sunt cele ce aveam de spus despre...

Reporter: ...aţi discutat cu preşedintele sirian..

Traian Băsescu: Şi aveţi vreun dubiu? Bună seara.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 16:48)

PSD - conferinţă de presă Mircea Geoană - Marţi, 21 Octombrie 2008 16:16

Mircea Geoană: Bună ziua. Vreau să salut prezenţa la această dezbatere organizată de alianţa PSD-PC a reprezentanţilor şi a conducerii consiliului naţional al întreprinderilor private mici şi mijlocii din România. Această adevărată coloană vertebrală a economiei româneşti. Întreprinderile mici şi mijlocii din România contribuie cu peste 50% din formarea PIB şi reprezintă într-o perioadă mult mai complexă din punct de vedere economic şi financiar, în plan intern şi internaţional, un domeniu strategic pentru păstrarea unui ritm de creştere economică pozitivă în România şi pentru păstrarea unui nivel de competitivitate şi dinamism economic în România. Alianţa PSD-PC a introdus un număr important din sugestiile şi contribuţiile pe care domnul preşedinte Ovidiu Nicolăescu şi reprezentanţii consiliului naţional le-au făcut în dezbaterile publice pe baza cărora ne-am inspirat în oferta de guvernare.

Dar am dorit astăzi să discutăm într-un moment mult mai complex, într-un moment mult mai dificil şi în care trebuie să facem tot ce depinde de noi, şi Guvernul viitor va face tot ce depinde de noi pentru a evita ca factura unor evenimente economice şi financiare mai complexe să fie plătită de către cei care sunt undeva mai la baza piramidei, fie că este vorba de cetăţeanul obişnuit, fie că este vorba de întreprinderea de dimensiune mică sau mijlocie. Pentru că suntem cu toţii atenţi la modul în care şi în străinătate, dar şi în România, există o anumită grijă pentru marii jucători de pe piaţă, este firesc. Sistemul bancar este important, este firesc să păstrăm prezenţa marilor companii internaţionale în România. Dar cred că în acelaşi timp trebuie să ne aplecăm asupra posibilităţilor de a face ca cei care reprezintă cu adevărat baza societăţii în economic şi în social, cetăţeanul obişnuit şi întreprinderea obişnuită, să primească garanţiile şi stimulentele necesare pentru a putea să-şi continue activitatea într-o perioadă mai complexă decât până acum. Alianţa PSD-PC consideră că cu un mediu de afaceri stabil şi predictibil reprezintă o precondiţie pentru păstrarea unei creşteri economie importante în anii următori. Considerăm că acest mediu de multe ori ostil pe care democraţia statului o exercită faţă de întreprinderi trebuie să înceteze. Şi suntem extrem de hotărâţi ca în prima zi a guvernării noastre să venim cu o nouă abordare. Ne interesează ca aceste infernale şi interminabile controale pe care o firmă mică şi mijlocie din România le primeşte cu o frecvenţă inacceptabilă să se transforme într-un singur act de control anual şi preventiv. Suntem interesaţi să reducem numărul uriaş de taxe, impozite, inclusiv în zona parafiscalităţii. Astăzi România deţine recordul mondial absolut cu peste 500 de taxe, impozite fiscale şi parafiscale. Este intenţia guvernării viitoare să reducem în mod dramatic acest număr de dări pe care, până la urmă, cetăţeanul şi firma obişnuită sunt chemate să le plătească. Suntem, de asemenea, interesaţi ca în dezbaterea cu privire la Codul Fiscal să putem să avem o dezbatere prealabilă serioasă şi transparentă. Aşa cum suntem extrem de interesaţi să creăm un scut fiscal, aşa cum se întâmplă în Europa. Întreprinderile mici şi mijlocii nu plătesc ca taxe şi impozite mai mult de 30% din profitul pe care îl înregistrează. În România această cotă este mult mai mare, aproape de 50% şi dorim să venim cu un scut fiscal care să permită întreprinderilor mici şi mijlocii să plătească taxe şi impozite pe măsura potenţei economice şi nu neapărat după scripte sau după alte criterii. De asemenea, suntem interesaţi şi în proiectul nostru de buget, inclusiv bugetul multianual pe care l-am redactat în urmă cu câteva zile, să readucem la normalitate investiţia pe care bugetul de stat o aduce sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Suntem interesaţi să avem o valoare minimă de 0,5% din PIB, astfel încât pe 4 ani de zile să avem 2% alocaţi acestui important sector. Din păcate actuala guvernare nu respectă criteriile legale care prevăd 0,2% din PIB pentru acest sector. Astăzi guvernarea de dreapta alocă IMM-urilor decât practic 0,02% din PIB, şi de 40 de ori mai puţin decât promisiunea din campania din 2004 cu care au fost şi la dumneavoastră şi au spus că o să investească şi o să sprijine acest sector. De asemenea suntem interesaţi să venim cu un proiect inspirat din directiva 54 a UE cu privire la definirea consumatorului vulnerabil din punct de vedere al costului la energie. Aşa cum cetăţeanul obişnuit cu venituri modeste primeşte un tarif social conform directivei europene, considerăm că şi IMM-urile, mai ales cele care sunt într-o anumită precaritate a finanţării trebuie înglobate în conceptul de consumator vulnerabil din punct de vedere economic, să primească un tarif preferenţial pentru a putea să îi încurajăm să îşi dezvolte activităţile şi să păstreze şi creeze locuri de muncă în continuare. Suntem, de asemenea, extrem de interesaţi în crearea posibilităţilor ca o întreprindere mică şi mijlocie din România să aibă acces la fondurile europene. În estimarea noastră şi din fondurile europene în următorii 4 ani de zile fondurile structurale şi de coeziune, împreună cu fondul alocat de către bugetul de stat pentru IMM-uri se ridică la 2,18 miliarde de euro. Asta va însemna că va trebui să găsim împreună, Guvern şi sectorul privat şi întreprinderile mici şi mijlocii, modalităţi de asigurare a accesului la cofinanţare. De asemenea, suntem interesaţi în capitalizarea fondului de garantare pentru IMM-uri. Astăzi decât 1,97% din IMM-uri au accesat acest fond de garantare. Credem că este o nevoie acută de capitalizare acestui fond, în paralel cu crearea unui fond de garantare de risc, mai ales în acest moment mai delicat în care într-adevăr o firmă mică şi mijlocie să se poată îndrepta, în condiţii mai dificile, pentru a-şi crea o expunere mai mică la riscurile care din păcate apar tot mai frecvent. Închei această prezentare spunând că pentru noi, pentru alianţa PSD-PC mai ales în acest context în care sistemul balcanic internaţional se află sub o imensă presiune, devine tot mai acută necesitatea ca singura bancă românească care a rămas încă în patrimoniul statului, vorbesc de CEC, să fie transformată cu capitalizarea necesară într-o bancă de dezvoltare cu accent pe IMM-uri, cu accentul pe IMM-urile din industrii, dar şi din agroindustrie şi să încercăm să facem şi noi cum a făcut şi Franţa, modelul de la care ne-am inspirat cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni care a transformat de fapt CEC-ul franţuzesc într-o bancă de dezvoltare în special pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii care au nevoie şi avem nevoie să-l sprijinim, inclusiv prin credite preferenţiale într-o perioadă în care creditarea va fi foarte scumpă şi în care efectul crizei financiare internaţionale şi creşterea dobânzii în mod spectaculos în ultimele zile ne arată că avem nevoie să putem să asigurăm lichiditate şi linii de creditare preferenţiale pentru IMM-uri şi pentru economia reală pentru a nu suferi un impact negativ faţă de ritmul de dezvoltare economică în condiţii de creditare mult mai dificilă decât a fost cazul până acum. Suntem deschişi, de asemenea, să răspundem sugestiilor partenerilor şi colegilor, indiferent de culoarea politică pe care o reprezintă. Aici este o discuţie între profesionişti, între un viitor Guvern şi o asociaţie extrem de influentă. Cu privire la cadrul legislativ pe care va trebui să îl corectăm în perioada următoare. Suntem interesaţi în păstrarea şi dezvoltarea grupului parlamentar de sprijin pentru IMM-uri, care este un grup parlamentar transpartinic. Vreau să vă asigur că în viitorul Parlament masivul grupul parlamentar al alianţei PSD-PC va dedica oameni foarte competenţi acestui grup împreună cu alte partide politice. Considerăm că modificarea ordonanţei de urgenţă 85/2008 privind stimularea investiţiilor trebuie făcută urgent pentru a crea un grad de concreteţe suplimentar cu privire la stimulentele pe care le primeşte o întreprindere pentru a-şi dezvolta o afacere în România. De asemenea, suntem interesaţi în finalizarea Legii patronatelor. Şi aşa cum am spus şi înainte, reducerea parafiscalităţii. Este inadmisibil ca în România o firmă sau un cetăţean obişnuit să plătească 500 şi, 549 de taxe, impozite şi dări fiscale şi parafiscale. Este un coşmar în care şi statul şi birocraţia înfloresc, şi uneori şi mica producţie înfloreşte. Trebuie să creăm un sistem simplificat, un sistem care să fie mult mai prietenos cu mediul de afaceri. Închei spunând că pentru România starea de sănătate şi păstrarea sectorului IMM-urilor în dispozitiv de luptă pentru anii următori reprezintă, în opinia noastră, o cheie indispensabilă pentru păstrarea dinamismului economic necesar progresului socio-economic al României. Este sectorul care produce cele mai multe locuri de muncă, produce cel mai mult ca şi contribuţie la PIB şi este sectorul care, din păcate, de multe ori plăteşte factura fie nepriceperii guvernanţilor, fie indiferenţei guvernanţilor, fie modificărilor de context economic şi financiar din ţara noastră. Este nedrept. Considerăm că IMM-urile au o contribuţie importantă la crearea clasei mijlocii în România. Suntem interesaţi să putem să stimulăm acest sector vital pentru economia României. Şi de aceea sunt extrem de mulţumit că împreună cu colegii mei, cu domnul Codruţ Şereş, cu domnul Marian Sârbu, cu domnul Mircea Ursache, cu domnul Vasile Puşcaş, dar şi cu un număr de tineri economişti cu care ne sfătuim, domnul Liviu Voinea, domnul Cristi Socol, să putem să fim la un dialog în care sper să avem, poate, şi contribuţii adaptate noii situaţii pe care o traversăm, pentru guvernarea care o să înceapă după 30 noiembrie. Domnule preşedinte Nicolăescu vreau să vă mulţumesc pentru activitatea perseverentă pe care o aveţi în fruntea acestui important consiliu naţional şi vă invit să intrăm în acest dialog.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:21)

Szeged - Ungaria - şedinţă de guvern comună româno - maghiară - Marţi, 21 Octombrie 2008 14:29

Ferenc Gyurcsany: ...este atât de strânsă, cât se poate. Nu este un secret că în ultimii 4 ani. Aici cineva a schimbat canalul. Mă auziţi acum?

Călin Popescu Tăriceanu: Vă aud, pe 1. Dar acolo scrie 2.

Ferenc Gyurcsany: ...prea extremă, dar cu toate acestea în ultimii 4 ani în relaţiile româno-ungare s-a produs o dezvoltare semnificativă. Astăzi deja nu vorbim despre probleme, despre conflicte pe termen scurt, ci am intrat în faza construcţiilor. Eu consider că acesta este un lucru norocos, o situaţie bine venită. Nu este un secret faptul că noi am putut colabora excelent cu acest Guvern din România. Este o colaborare exemplară, este un exemplu al faptului că politica unui guvern nu este bazată pe radicalismul naţional, pe preconcepţii naţionale, ci pe o muncă şi o iniţiativă de construcţie, ceea ce are efect şi asupra ţării pentru că numărul conflictelor s-a redus. Nu între Guverne, nu la nivel guvernamental, ci între comunităţile române şi maghiare pe ambele părţi ale frontierei noastre comune.

Acest lucru este de importanţă primordială. Iar în ceea ce priveşte şedinţa de Guvern ne-am deplasat pe o scară destul de largă în privinţa subiectelor pe care le-am atins. Cele mai importante subiecte, şi nu în ordine de importanţă: construcţii. Între construcţii vorbim despre tronsonul de cale ferată. Considerăm că după lucrurile de pregătire la mijlocul următorului deceniu se va rezolva acest tronson între ...şi Timişoara. Este nevoie de un tronson cu totul nou. Am vorbit îndelung despre unde şi în ce fel să unim programele noastre de construcţie ale autostrăzilor. Din partea română s-a solicitat să construim autostrăzi între ... şi Nădlac, iar noi am fost deschişi acestei solicitări. Drumuri secundare, conducte de gaze naturale între Seghedin şi Oradea, conducte electrice între Arad şi Oradea. Să vă mai menţionez câteva lucruri simbolice. Este foarte important că există o şansă pentru renovarea statuii regelui Matei Corvin din Cluj. Lucrările pot fi continuate. Noi sperăm ca în anul următor să putem finaliza şi în cadrul ceremonial să putem preda grupul de statui reînnoită comunităţii din Cluj. Pe de altă parte s-a menţionat faptul că nu demult am finalizat o şcoală în limba românească la Bătania, în jurul a 1 milion de euro. Şi Bucureştiul şi-a adus aportul la aceste lucrări de reconstrucţie, ceea ce este un lucru foarte important. Pentru noi a fost liniştitor faptul că în cazul Roşia Montană procesul este în continuare în faţa instanţei. Investiţia nu se va continua, în pofida faptului că există relaţii nemaipomenite în procesul de autorizare între autorităţile competente. Dar putem spune că nici în viitor nu vom fi de acord cu aceste investiţii. Dar ca să închei cu ceva în care suntem pe deplin în acord mulţumim cuvintele de îmbărbătare. Amândoi considerăm că este o problemă cheie pentru Europa politica comună energetică şi climaterică. Este foarte important să construim în cadrul proiectului Nabuco. România a semnalat că doreşte să participe la conferinţa Nabuco organizată în Ungaria în Ianuarie. Şi trebuie să facem nişte eforturi extreme pentru ca aceste planuri să devină realitate, dar şi România şi Ungaria sunt gata să facă toate aceste pregătiri. Călin?

Călin Popescu Tăriceanu: Mă gândeam care ar fi cele mai potrivite cuvinte de spus în legătură cu această a patra şedinţă de Guvern comună româno-maghiară. Şi daţi-mi voie să fac o referire istorică pentru ca să înţelegem mai bine cum au evoluat relaţiile dintre ţările noastre. Cine şi-ar fi imaginat în 1990 că vom ajunge după ani şi ani de zile de relaţii tensionate, conflictuale, să facem şedinţe de Guvern comune? Şi nu una singulară, ci suntem astăzi la a 4-a şedinţă pe care o ţinem în comun. Colegul meu, primul ministru maghiar Gyurcsany şi cu mine. Şi sunt convins că această tradiţie deja va continua pentru că ea are în mod clar drept rezultat consolidarea relaţiilor noastre, relaţii care s-au văzut şi astăzi în şedinţa de Guvern cum funcţionează. Ştiţi că limbajul diplomatic de lemn se spune a fost o întâlnire cordială. Vreau să vă spun că nu a fost o întâlnire cordială. A fost o întâlnire prietenească, o întâlnire amicală bazată pe un sentiment de colegialitate, pe un sentiment de încredere. Este elementul care astăzi guvernează de cele mai multe ori relaţiile bune între state şi între Guvern. Am convingerea că astăzi am făcut un nou pas important. Aşa cum spuneam, în dezvoltarea acestui parteneriat strategic între ţările noastre şi a prieteniei dintre noi. Voi enumera câteva din temele concrete pe care le-am discutat astăzi. În primul rând subiectul securităţii energetice, proiectul Nabuco, conducta de gaze Nabuco. Vreau să felicit partea maghiară pentru iniţiativa de a organiza o conferinţă la Budapesta, dacă nu mă înşel pe 26-27 ianuarie anul viitor. România este foarte interesată de acest proiect, să-l promovăm. Pentru că el va servi securităţii energetice, în primul rând a ţărilor noastre, dar şi a ansamblului UE prin găsirea unor soluţii alternative la cele existente. În acest context însă vreau să vă spun că noi facem paşi concreţi la nivel de proiecte regionale. Proiectul de care am vorbit, cred că prima dată în 2005, de interconectare a sistemelor noastre de transport şi distribuţie de gaze a avansat. În momentul de faţă proiectul este, aş spune, se apropie de finalizare. Conducta între Arad şi Szeged de interconectare a reţelelor de gaze între ţările noastre. E un exemplu foarte important, precum şi interconectarea reţelelor electrice între Arad-Oradea şi ... În domeniul infrastructurii, proiectele de infrastructură, în primul rând rutieră, dar şi feroviară şi fluvială, au stat pe agenda discuţiilor noastre. Au ocupat un loc foarte important şi sigur că interesul comun este să ne coordonăm ca cele două autostrăzi din România, mă refer la coridorul 4 paneuropean, să aibă corespondenţă în partea maghiară, precum şi autostrada Braşov - Oradea - Borş, de asemenea, în zona de frontieră în partea maghiară. Am discutat despre proiectul drumului rapid Vaia - Petea - Satu Mare - Baia Mare. La noi licitaţia va avea loc în această toamnă şi lucrările vor începe deci în curând. Şi dorim, de asemenea, ca acest proiect să fie inclus în planul de proiecte pe care partea maghiară îl va dezvolta în continuare. Am discutat, sigur, de un alt proiect important. După cum ştiţi România doreşte prelungirea liniei de tren de mare viteză, TGV, de la Budapesta până la Constanţa. Şi acest lucru sigur că este util ambelor ţări pentru că va reprezenta o facilitate importantă pentru transportul călătorilor dintre est şi vest. În fine, vreau să menţionez dezvoltarea coridorului european 7 şi a dezvoltării integrate a bazinului Dunării ne va permite să obţinem avantaje importante de natură economică, dacă vreţi de natură în planul turismului, în planul consolidării relaţiilor dintre ţările dunărene. Noi dorim să includem aici şi Serbia pentru a da un exemplu de proiect concret partenerilor noştri din Serbia în ceea ce înseamnă proiectele UE. Şi nu în ultimul rând am să menţionez obiectivul pe care România îl care şi pe care dorim să-l atingem împreună cu partenerii noştri maghiari: aderarea României la spaţiul Schengen în anul 2011, când Ungaria va deţine preşedinţia CE. În ceea ce priveşte celelalte subiecte, sigur că am avut o arie extrem de largă de subiecte pe care le-am abordat. S-a discutat despre criza financiară şi economică la nivel mondial, precum şi despre cooperarea între ţările noastre în ceea ce înseamnă agenda europeană. Agenda europeană, mă refer aici în special la pachetul energie - schimbări climatice care a reprezentat un punct esenţial în discuţiile de săptămâna trecută de la CE şi unde, după cum ştiţi, va trebui să se ajungă la un acord final la reuniunea din 13 decembrie. România şi Ungaria fac parte din grupul celor 8 ţări care au stabilit o poziţie comună în urma consultărilor care au avut loc la Varşovia în luna octombrie şi ulterior am avut consultări înaintea reuniunii de săptămâna trecută de la Bruxelles. Dorim să continuăm aceste consultări şi negocieri între noi în aşa fel încât până la 13 decembrie să avem definită o poziţie comună care este, după părerea mea, clară în interesul ţărilor noastre. Şi anume, ca aceste eforturi pe care ţările noastre le-au făcut în privinţa diminuării poluării cu gaze cu efect de seră în perioada 1990-2005 să fie recunoscute. Aceste diminuări nu s-au făcut pe cale naturală. Economiile noastre au cunoscut o perioadă de restructurare, de contracţii cu costuri importante şi, aş spune, chiar dureroase în plan social. Am avut mii de întreprinderi care s-au închis, producţia industrială a scăzut dramatic. Puterea de cumpărare a cetăţenilor a scăzut foarte mult, am cunoscut un şomaj extrem de ridicat ca urmare a acestor transformări economice care au dus la o reducere de nu mai puţin de 6% din totalul de 20% cât este obiectivul UE până în anul 2020. Şi sigur că dorim ca aceste contribuţii să fie recunoscute în aşa fel încât ţările noastre să poată continua dezvoltarea economică pe tendinţa care s-a înregistrat în ultimii ani. Vreau să-i mulţumesc premierului maghiar pentru modul în care a organizat această reuniune, pentru modul foarte prietenos în care s-au desfăşurat discuţiile şi nu în ultimul rând, primarului oraşului Szeged pentru că a fost gazda noastră. Dacă ne aflăm în sala de căsătorii astăzi nu ştiu dacă putem să spunem că ne-am însurat, dar spuneam că măcar este logodna. Avem timp şi pentru căsătorie în anii următori.

Reporter: Am întrebări pentru ambii domni miniştri în legătură cu legea minorităţilor din România. Mai întâi de la domnul prim ministru, întreb dacă se va elabora până la alegeri sau dacă se va amâna după momentul alegerilor în România. Iar pentru noi am întrebarea mea este: Care este situaţia în legătură cu autonomia culturală? Dacă va susţine Ungaria această problemă.

Călin Popescu Tăriceanu: Legea privind statutul minorităţilor este la Parlament de o lungă bucată de vreme. Cred că o serie de alte subiecte au primat în faţa acestui proiect şi este evident că în momentul de faţă mai avem aproximativ 40 de zile până la momentul alegerilor, iar Parlamentul şi-a întrerupt practic activitatea. Nu mai există în mod rezonabil nici o speranţă ca ea să fie adoptată în actuala sesiune parlamentară. Însă cred că acesta este un obiectiv pe care viitorul Guvern va trebui să şi-l ducă la îndeplinire.

Ferenc Gyurcsany: Ungaria, intenţia şi ideea autonomiei conform normelor valorilor şi principiilor europene, deci are o viziune conformă cu aceste norme şi principii. Ungaria consideră că avem nevoie de linişte şi pace într-o Europă multiculturală. Totodată trebuie să ducem o muncă de construcţie împreună, iar în vederea acestei munci este binevenită dacă există anumite forme ale autonomiei. În regiunea noastră, în Europa centrală, relaţia faţă de autonomie este destul de colorată şi destul de controversată. În mai multe ţări autonomia este etichetată ca o intenţie pentru separatism, pentru segregare. Se crede că autonomia este calea spre dezintegrare. Eu văd aici nişte temeri exagerate legate de autonomie. Eu cred că minorităţile etnice naţionale au drepturi la acele îndreptăţiri care le permit să îşi trăiască propria identitate, să îşi ocrotească propria limbă, să şi-o dezvolte. Care sunt formele de autonomie care se pot realiza în anumite ţări? Există ţări vecine Ungariei în care să pronunţi cuvântul „autonomie" este aproape o blasfemie. În alte ţări este o flexibilitate şi o colaborare mult mai mare în acest domeniu. În România există o înţelegere mult mai mare decât acum câţiva ani faţă de acest fenomen al autonomiei. Eu consider că dacă o minoritate etnică încearcă să îşi valideze diferite forme şi instituţii ale autonomiei culturale, să aibă şcoli, să aibă ziare, acest lucru poate fi susţinut pentru că acest lucru nu ia de la o ţară, ci adaugă la valorile unei ţări. Adaugă prin colorit, prin capacitatea de cooperare, prin complementaritatea culturilor. Însă trebuie să adăugăm că despre aceste lucruri trebuie să cădem la o învoială, să se cadă la o învoială în România. Cine poate să ştie mai bine prin ce cale şi prin ce moduri se pot ajunge la obiectivele maghiarilor din România decât cei care au fost aleşi ani la rândul de comunitatea maghiară din România şi care au răspundere în guvernarea din România? Iar în acest sens eu consider ca direcţionale cuvintele domnului Marko Bela, pentru că factorii din Ungaria nu au sarcina de a da sfaturi UDMR-ului şi nu au sarcina de a încerca să îndeplinească munca pe care şi-au asumat-o ei ca reprezentanţi ai minorităţii etnice maghiare din România. Vă mulţumesc.

Reporter: Domnule prim ministru aş vrea să vă întreb ce conţine această declaraţie privind energia mai exact. Şi dacă puteţi adăuga ceva în plus faţă de ce aţi spus în legătură cu proiectul Nabuco. Dacă consideraţi că e ceva de adăugat. Adică ce înseamnă alternativele în care aţi declarat că am fi interesaţi? Şi dacă nu vi se pare destul de consistent, aţi spus dumneavoastră că aţi discutat despre evoluţia crizei economice. Aş vrea să vă întreb ce părere, adică dacă aţi discutat în şedinţa comună, cam ce credeţi, cum văd colegii dumneavoastră ungari dezvoltarea acestei crize economice.

Călin Popescu Tăriceanu: La primele două întrebări vă răspund cu plăcere. Dar la a treia ar fi mai bine să-i întrebaţi pe ei. Cooperarea noastră în domeniul energiei vizează câteva elemente comune la care am făcut deja referire. Este fie vorba de proiectele importante, gen Nabuco, unde dorim să strângem colaborarea şi să împingem înainte acest proiect în aşa fel încât el să ia contur. Avem, în al doilea rând, problemele legate de interconectarea reţelelor noastre de transport gaze şi energie electrică la care am făcut, de asemenea, referire. Şi nu în ultimul rând interesul comun de a defini o poziţie similară în raport cu Comisia Europeană şi cu UE privind pachetul energie-schimbări climatice, unde ar fi firesc ca ţările noastre să obţină o formulă de compensare care să ţină cont de această contribuţie pe care am avut-o în diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Şi sigur că aici sunt mai multe propuneri pe care va trebui să le discutăm şi în final să mergem, cele 8 ţări, acesta ar fi obiectivul, cu o singură propunere la nivelul UE. În ceea ce înseamnă proiectul Nabuco cred că am vorbit de foarte multe ori despre acest proiect. Însă, sigur că, merită probabil câteva sublinieri şi acum. Atât România, cât şi Ungaria, în ceea ce priveşte importul de gaze sunt dependente de importurile de gaze din Rusia. România într-adevăr, într-o măsură mult mai mică, pentru că 60% din consumul intern este acoperit de resursele interne. Dar pentru restul avem un singur furnizor. Ungaria la fel, are un singur furnizor de gaze. Şi în privinţa securităţii energetice, subiect care astăzi este la ordinea zilei, în cadrul UE, ar fi de dorit în primul rând ca UE să adopte o atitudine comună în ceea ce priveşte relaţia pe domeniul energiei cu Rusia, şi în al doilea rând să existe posibilitatea unor proiecte de aprovizionare alternativă cu gaze din alte zone. Proiectul Nabuco dă posibilitatea ţărilor din zona Mării Caspice, din zona Caucazului, să devină furnizoare de gaze şi conducta pe care s-ar face transportul ar fi acest proiect Nabuco. Deci cred că nimic mai firesc ca să fim şi unii şi alţii foarte interesaţi ca acest proiect să devină un proiect concret şi să se materializeze în aşa fel încât în următorii ani să avem şi o sursă alternativă care va contribui nu numai la securitatea energetică suplimentară, dar va reprezenta şi o contribuţie la ceea ce ar însemna competiţia între doi furnizori, deci cu efecte benefice în plan economic direct. Cu alte cuvinte preţul ar trebui să scadă atunci când ai doi concurenţi decât atunci când ai un singur furnizor. Nu ştiu dacă v-am răspuns aşteptărilor dumneavoastră. Dacă nu este complet puteţi să mai îmi puneţi o întrebare suplimentară. Cu plăcere.

Ferenc Gyurcsany: În ceea ce priveşte situaţia economică şi criza financiară săptămâna trecută cu domnul prim ministru împreună am fost la Bruxelles şi la începutul şedinţei consiliului am ascultat spusele preşedintelui Parlamentului. Domnul Pottering şi-a început cuvântarea spunând că în perioada scursă de la cel de-al doilea Război Mondial aceasta este cea mai mare criză financiară. Deocamdată această criză este de natură financiară în primul rând din motiv că anumite instituţii americane, britanice, irlandeze, bănci din Islanda şi în mai puţină măsură din Germania au ajuns la o situaţie cu deficite majore. O asemenea criză bancară nu planează asupra Ungariei. Totodată, există un climat general de neîncredere, de lipsă a resurselor de credit. Creşterea dobânzilor, reducerea investiţiilor, toate acestea pot să se manifeste asupra economiei reale în ritm rapid. Conform estimărilor UE în anul viitor creşterea va fi 0,2% în ceea ce priveşte statele membre ale Uniunii Economice şi Monetare. Marea Britanie trăieşte cea mai severă recesiune din ultimii 60 de ani. 40% din PIB-ul acestei ţări a fost...

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:54

PC - conferinţă de presă Marius Marinescu şi Sergiu Andon - Marţi, 21 Octombrie 2008 14:13

Marius Marinescu: ...imobiliari în goana lor după înavuţire nu respectă Legea urbanismului, încălcând autorizaţiile de construcţii şi ridicând monştrii de beton. Aceste clădiri mastodont favorizează, afectează viaţa comunităţii, centrul istoric al Bucureştiului, lăcaşele de cult şi distrug parcurile. Drept consecinţă gradul de poluare a aerului creşte permanent. Capitala s-a supraaglomerat din cauza monştrilor de beton, iar densitatea populaţiei a ajuns la nivelul record de 9 mii de locuitori pe km pătrat, în timp ce în celelalte capitale europene media densităţii este de 3 mii de persoane pe km pătrat. Şmecherii imobiliari au distrus parcurile bucureştene, rămânându-ne doar câte 8 m pătraţi de verdeaţă pentru fiecare locuitor, comparativ cu norma europeană de minim 26 de m.

În curtea casei Americii latine vestitul Constanda a pus mâna pe terenul aferent şi acolo s-a ridicat o clădire mamut de 7 nivele cu nerespectarea autorizaţiei de construcţie. Autorităţile locale au înaintat o plângere penală, dar în lipsa unei legi care să oblige la demolarea unei asemenea construcţii blocul rămâne bine mersi pe poziţie. Până şi în grădina lui Dumnezeu dezvoltatorii imobiliari îşi fac de cap. Lângă catedrala romano-catolică Sfântul Iosif un anume investitor, mai degrabă se pare distrugător, a spulberat un parc construind un mastodont de 18 nivele. Pentru a opri abuzul asupra lăcaşului de cult şi pentru a readuce terenul la starea iniţială de parc s-au făcut următoarele demersuri: 1. S-au strâns peste 150 de mii de semnături. 2. Senatul României în noiembrie 2006 a adoptat o hotărâre prin care cere Guvernului exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenului respectiv. 3. În septembrie 2007 424 de europarlamentari au semnat o declaraţie scrisă, solicitând autorităţilor române să adopte măsuri pentru protejarea catedralei Sfântul Iosif. Având în vedere faptul că Guvernul a rămas surd la aceste apeluri PC a depus o iniţiativă legislativă care răspunde solicitărilor prezentate. Urmărim declararea de utilitate publică a terenului în suprafaţă de 2 mii de m pătraţi de lângă catedrala Sfântul Iosif în scopul aducerii la starea iniţială, adică de parc. În centrul viitorului parc recuperat va fi amplasat un bust în memoria regretatului Papa Ioan Paul al II-lea. Am fost bucuros să văd că atât biserica catolică, cât şi organizaţiile de mediu susţin iniţiativa noastră. Pentru a pune capăt haosului în construcţii şi armoniza legislaţia română cu cea europeană PC a mai depus astăzi o propunere legislativă prin care primăriile vor fi obligate să demoleze construcţiile neautorizate pe banii investitorilor. Vă asigur că vom lupta pentru salvarea catedralei Sfântul Iosif şi pentru redobândirea parcului de lângă aceasta aşa cum am salvat şi Parcul Bordei. Îi aşteptăm pe oamenii de bine să ni se alăture într-o cauză nobilă. Vă mulţumesc. Rog pe domnul preşedinte Sergiu Andon să vă prezinte punctul dânsului de vedere.

Sergiu Andon: Bună ziua. Tema mea e puţin diferită. Este bine diferite şi încep prin a aminti ceea ce ştie toată lumea, că mai sunt câteva zile şi începe campania electorală. Din păcate sunt semne şi multă lume se teme că va fi din nou o campanie electorală murdară. Şi având în vedere această perspectivă într-o încercare finală de apel la bun simţ şi la responsabilitate faţă de electorat şi faţă de ţară, aş aminti că până la începerea campaniei electorale, mai exact în ziua de 25 octombrie, în săptămâna aceasta, se vor împlini 150 de ani de la naşterea marelui politician conservator Tache Ionescu. Unul dintre piscurile politicii româneşti de dinainte de comunism. O figură care dacă istoria s-ar apleca mai mult şi asupra perioadei contemporane ar fi gura aşa prin comparaţie cum sunt în evul mediu marii voievozi. Spun aceasta pentru că dacă politica românească actuală sau politica din România, scuzaţi, din România actuală culege atâta dispreţ din partea unor cercuri tot mai largi de alegători este poate şi pentru că nu ne întoarcem deloc cu faţa spre modele anterioare. Nici politica de dinainte de al doilea Război Mondial nu a fost biserică. Şi atunci au existat şi practici murdare, au existat şi lupte incorecte, a existat şi incorectitudine. Dacă vreţi a existat şi corupţie. Dar toate aveau o limită şi în orice caz se contrabalansau cu figuri luminoase şi figuri luminoase nu numai prin ceea ce spuneau sau prin felul în care se comportau în politică ci în primul şi primul rând prin ceea ce făceau pentru ţară. Unul din acesta, spre mândria noastră, a conservatorilor, este Tache Ionescu. Intenţionăm, sigur, nu e timpul să-l aniversăm în această perioadă de campanie. Vom menţiona jubileul când se poate. Vom participa la eventuale manifestări organizate în alte foruri. Spre exemplu ştiu că juriştii pregătesc o asemenea manifestare. Dar ne angajăm să promovăm după alegeri, cei care vor fi aleşi, iar cei care un vor fi aleşi din PC susţinându-i pe cei care vor reprezenta în Parlament, să promovăm o largă acţiune de reconsiderare a părţilor bune din politica trecutului, mergând dacă vreţi până la repunerea în drepturi a marilor figuri sub aspectul denumirilor de artere, sub aspectul statuilor. Şi aici Tache Ionescu este un exemplu de victimă a comuniştilor. Numele său ilustru a fost purtat de unul din cele mai importante bulevarde ale Bucureştiului, acum Bulevardul Magheru. Statuia lui, de fapt un întreg grup statuar, o frumuseţe, o bijuterie urbanistică era amplasată în faţa actualului sediu al OTV. Ar trebui să-şi regăsească locul şi în general dacă vrem să ne recuperăm trecutul pe care începuturile perioadei comuniste a fost l-a suprimat cu obstinaţie, a încercat să-l taie cu totul, să-l distrugă, să nu ne mai amintim nimic. Dacă vrem să ne recuperăm trecutul pentru o viaţă politică mai demnă, mai curată, mai profesională trebuie să recuperăm şi memoria figurilor sale şi să le punem în grupul care se cuvine. Aş trece puţin şi la alt subiect de actualitate din aceste zile şi care în acelaşi timp se leagă dovedind actualitatea lui Tache Ionescu. Un lider politic actual declara zilele trecute că se gândeşte la un proiect de lege prin care să-i oblige pe copiii români să înveţe maghiara, aşa cum copiii de naţionalitate maghiară învaţă limba oficială a statului ai cărui cetăţeni sunt. Chiar analogia este deplasată.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:34)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro