În ultimul timp te pricepi sau nu la finanţe, caşti gura la cei care vorbesc pe la TV ca să afli când şi unde va lovi apocalipsa financiară. Şi ce vezi acolo?
Majorarea salariilor din educaţie ar putea genera o avalanşă de cereri şi din partea altor categorii bugetare, iar creşterea salariilor tuturor bugetarilor ar necesita cheltuieli suplimentare de 10 miliarde euro, a declarat luni, primul-ministru,Călin Popescu-Tăriceanu, după întâlnirea de lucru avută cu Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
„Trebuie să înţelegem cu toţii că nu este o măsură punctuală, numai pentru sectorul Educaţiei, pentru că celelalte categorii socio - profesionale s-ar simţi imediat în poziţia legitimă de a cere o majorare similară. Am intra într-o sarabandă fără sfârşit a majorărilor salariale fără nici un fel de suport economic”, a spus primul-ministru.
Premierul a reiterat faptul că Guvernul nu este împotriva unor majorări salariale, însă, în opinia sa, aceste majorări trebuie fundamentate din punct de vedere economic. Şeful Executivului a precizat că performanţele economice ale României şi creşterile de productivitate din ultimii ani au permis majorări salariale, pentru toate categoriile de personal bugetar. Acesta a mai spus că, prin majorarea salariilor peste nivelul productivităţii, România riscă o economie caracterizată de inflaţie, similară celei din perioada anilor 90.
„ Dacă vrem ca România să cunoască pe mai departe aceeaşi tendinţă de creştere economică, de performanţă economică şi care, evident, se transferă în final, în putere de cumpărare mai ridicată, în salarii sau pensii mai mari trebuie să gestionăm aceste situaţii cu înţelepciune, cu responsabilitate şi cu solidaritate, mai ales”, a subliniat primul-ministru.
La rândul său, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a avertizat că o ţară care doreşte să aibă o inflaţie cu o singură cifră nu-şi poate permite să acorde creşteri salariale extrem de mari.
În ceea ce priveşte criza finanaciară internaţională, primul-ministru a spus că România poate să adopte măsuri pe care şi celelalte ţări europene le-au adoptat, în caz de necesitate.
„Nu este momentul să discutăm în mod concret care sunt acele măsuri punctuale pentru că nu avem o problemă în sistemul bancar, dar, la nivelul UE aceasta este linia de conduită şi România ca ţară europeană va avea o conduită similară”, a menţionat primul-ministru.
La rândul său, Guvernatorul BNR a dat asigurări că sistemul bancar din România este unul stabil. Totodată acesta a mai spus că nu există motive de îngrijorare nici în ceea ce priveşte cursul de schimb.
„Nu există motive de îngrijorare profundă. Nu există motive ca evoluţia cursului să se ducă dincolo de cât e normal. BNR este gata să intervină dacă va fi nevoie”, a conchis Mugur Isărescu.
Călin Popescu-Tăriceanu: / ... / subiectele pe care le-am abordat sunt în număr de două. Primul este legat de decizia Parlamentului de a majora salariile din domeniul Educaţiei cu 50% - o decizie nesustenabilă economic. Pe acest subiect nu aş vrea să reiau toate argumentele pe care le-am prezentat în urmă cu aproximativ 2 ore, când am avut o întâlnire cu presa. Vreau să fac un rezumat pentru a spune câteva chestiuni în legătură cu această situaţie.
În primul rând, trebuie să înţelegem cu toţii că nu este o măsură punctuală, numai pentru sectorul Educaţiei, pentru că celelalte categorii socio-profesioanle s-ar simţi imediat în poziţia legitimă de a cere o majorare similară. Acest lucru se şi întâmplă. Sindicatele din domeniul Sănătăţii, Colegiul Medicilor, funcţionarii publici, etc. Am intra într-o sarabandă fără sfârşit a majorărilor salariale, fără nici un fel de suport economic.
Am spus şi doresc să subliniez din nou: Guvernul nu este împotriva unor majorări salariale. Dovada cea mai bună este că în perioada 2004 - 2008 majorările de salarii în domeniul Educaţiei au cunoscut cea mai înaltă rată de creştere, peste 93%. Este o creştere foarte importantă şi care depăşeşte cu mult ceea ce s-a putut face în perioada anterioară. Această creştere s-a bazat însă pe un element fundamental de sustenabilitate economică. Performanţa economiei a permis această creştere importantă şi nu numai în domeniul Educaţiei, ci şi pentru alte categorii de salariaţi bugetari, precum şi pentru pensii.
Toate măsurile pe care le-am luat au avut un suport economic. Nu am făcut majorări salariale care să nu fie sustenabile. Am putut să plătim mai mult la salarii pentru că s-a muncit mai mult. Fiecare cetăţean al României trebuie să înţeleagă că salariul va fi mai mare atunci când se munceşte şi se produce mai mult. Dacă dăm salarii la un nivel peste ceea ce se poate produce şi ceea ce este sustenabil, atunci nu facem decât să intrăm într-un cerc vicios pe care România l-a cunoscut în perioada anilor 90: economie caracterizată de inflaţie, veniturile se erodau de la o lună la alta şi niciodată majorările salariale nu puteau să compenseze eroziunea puterii de cumpărare. Am ieşit din această situaţie. Nu vreau să ne întoarcem.
O măsură de acest gen nu ar face decât să ne reîntoarcem la situaţia anilor 90 şi ar fi o dovadă de iresponsabilitate din partea mea, ca şef al Executivului. Nu sunt de acord cu această măsură iresponsabilă, promovată de unele partide politice.
Am spus-o foarte clar: acesta este punctul meu de vedere. Am mai spus şi alte lucruri astăzi. Putem să ne uităm la vecinii noştri din Ungaria, care au făcut aceeaşi greşeală în anul 2002. Nici astăzi, după şase ani, nu au reuşit să-şi revină. Majorări de salarii necontrolate, fără un suport economic real şi care au dat economia peste cap. Nu vreau ca patru ani de eforturi susţine, de performanţă economică deosebită care a început să se simtă la nivelul puterii de cumpărare a fiecărui cetăţean, să fie anihilaţi de măsuri populiste, de măsuri de acest gen, iresponsabile, promovate cu un singur scop: cel electoral. Şi spun acest lucru cu toată responsabilitatea, chiar dacă va exista un cost politic, pentru mine ca premier sau pentru partidul pe care îl conduc. Prefer să îmi asum acest risc decât să duc România într-o înfundătură. Evident, aceste lucruri sunt analizate într-un context general creat de criza financiară la nivel mondial.
Al doilea subiect pe care l-am discutat cu Guvernatorul Băncii Naţionale este cel legat de criza financiară. Dl. Guvernator are un punct de vedere şi în legătură cu primul subiect şi în legătură cu cel de al doilea.
În legătură cu al doilea subiect, doresc să vă spun că inclusiv cu ocazia discuţiei pe care am avut-o cu preşedintele Comisiei Europene, ocazie cu care ne-am împărtăşit preocupările legate de posibilele efecte, trebuie să vă spun că România, ca şi celelalte ţări europene, în cazul în care va fi nevoie - cu toate că sistemul bancar, datorită modului extrem de precaut şi de atent în care a fost gestionat şi condus de Banca Naţională nu are probleme - poate să adopte măsuri din aceeaşi categorie pe care şi celelalte ţări europene le-au adoptat, în caz de necesitate.
Nu este momentul să discutăm în mod concret care sunt acele măsuri punctuale, pentru că nu avem o problemă în sistemul bancar, dar la nivelul UE aceasta este linia de conduită şi România ca ţară europeană va avea o conduită similară.
Acestea sunt cele două probleme principale la care am încercat să mă refer. La discuţie a fost prezent şi ministrul Economiei şi Finanţelor, care are un tablou foarte exact al efectelor pe care le-ar putea produce măsurile de gen majorarea salariilor la care m-am referit la început.
Punctul meu de vedere este unul foarte clar. Mă bucură că acest punct de vedere nu este unul singular. Foarte mulţi români îşi dau seama că nu este de fapt decât un balon de săpun pe care încearcă să îl prezinte unii şi alţii în prag de alegeri, cu scopul de a le culege voturile. România nu trebuie să fie condusă în funcţie de ciclurile electorale. Trebuie să depăşim ciclurile electorale.
Dacă vrem ca România să cunoască pe mai departe aceeaşi tendinţă de creştere economică, de performanţă economică şi care, evident, se transferă în final, în putere de cumpărare mai ridicată, în salarii sau pensii mai mari, trebuie să gestionăm aceste situaţii cu înţelepciune, cu responsabilitate şi cu solidaritate, mai ales.
Nu putem să acceptăm că adoptăm o măsură punctuală pentru un anumit sector, în desconsiderarea celorlalte. Fiecare categorie salarială aşteaptă să trăiască mai bine. Fiecare român îşi doreşte să trăiască mai bine. Este o dorinţă absolut justificată. Chiar dacă în ultimii ani s-a câştigat mult în această privinţă, ştiu că sunt multe categorii sociale care încă nu simt efectele creşterii economice şi şi-ar dori. Pentru toţi aceştia trebuie să dăm dovadă de foarte multă responsabilitate în ceea ce priveşte gestiunea economică a României.
Vă mulţumesc.
Reporter: /.../ scrisoarea adresată preşedintelui.
Călin Popescu-Tăriceanu: Scrisoarea nu trebuie să fie urmată neapărat de un răspuns. L-am informat pe dl. Preşedinte, din poziţia de prim ministru, aşa cum este normal, că legea votată în Parlament încalcă grav prevederile legale sau, mai degrabă, cele constituţionale - deci este neconstuţională - întrucât nu prevede sursele de finanţare pentru aceste creşteri fabuloase. Guvernul nu are disponibilităţi în acest sens. Practic, ceea ce ar însemna în momentul de faţă pentru a asigura creşterile salariale pentru sectorul bugetar, aşa cum se preconizează ar trebui să dispunem de o anvelopă de aproximativ 10 miliarde de euro, care trebuie suportate de cineva.
Ar trebui să ne gândim şi eu nu ştiu dacă românii sunt dispuşi astăzi să suporte o taxă suplimentară, un impozit suplimentar, care se cifrează - şi faceţi un calcul simplu - la aproape 5 milioane de persoane salariate ar însemna aproximativ 2.000 de euro de persoană taxă în plus, destinată susţinerii acestei măsuri generale de majorare a salariului.
Nu avem o sursă de unde să acoperim aceste majorări salariale. Eu nu cred că astăzi este nevoie de aşa ceva în România. Eu nu cred că cetăţenii sunt dispuşi să accepte o astfel de formulă, nemaivorbind că nu putem să ne bazăm pe pensionari pentru a suporta o astfel de sarcină. Vă daţi seama că, dacă luaţi în calcul care sunt pensiile din România, chiar dacă au crescut, chiar dacă media a început să se situeze la un nivel cât de cât mai ridicat faţă de ce a fost, în perioada următoare acesta ar fi impactul şi consecinţele. L-am informat pe preşedinte şi sigur că preşedintele, în calitatea pe care o are, în momentul în care va primi legea spre promulgare va avea acest semnal din partea Guvernului, această informare pe care sunt convins că va ţine seama.
Reporter: Ce veţi face în situaţia în care Curtea Constituţională nu va accepta contestaţia pe care aţi depus-o?
Călin Popescu-Tăriceanu: Fără să vreau să intru pe terenul speculaţiilor cu ce s-ar întâmpla dacă... Vă pot spune următorul lucru: că legea, Constituţia, aşa cum este, o cunosc cel mai bine cei de la Curtea Constituţională. Într-un caz similar, Am avut deja câştig de cauză într-un caz similar. Există un precedent în materie care ne serveşte drept reper. Nu cred că Justiţia în România se face în funcţie de perioadele politice în care ne găsim, de ciclurile politice. Sunt încrezător în faptul că sesizarea pe care noi am făcut-o va fi judecată în baza unor acţiuni care au creat deja un precedent, pe acelaşi gen de subiect.
Eu ştiu la ce vă referiţi, dar mă îndoiesc că mulţi din aici din sală cunosc hârtia pe care o aveţi în faţă şi la ce vă referiţi. D-le. Guvernator permiteţi-mi să fac o completare, adăugiri la ce aţi spus. În momentul în care discutăm despre majorări salariale, aşa cum este cazul de faţă, trebuie să fie clar pentru toată lumea. Pornim dintr-un sector bugetar şi ne ducem în toate. După ce s-a terminat operaţia în sectorul bugetar nu vă imaginaţi că sectorul privat rămâne imobil. Va urma o antrenare obligatorie şi în zona sectorului privat.
Impactul - exact ce spunea dl. Guvernator - este foarte greu de calculat, pentru că nu vom avea numai 1 milion şi jumătate sau cât avem de salariaţi bugetari. Avem încă întreprinderi de stat cu capital majoritar de stat, care nu sunt bugetare, dar vor cere şi ei. Imaginaţi-vă ce vor spune ceferiştii. Credeţi că vor spune: înţelegem, pentru ceilalţi 50% şi noi ne mulţumim cu 7%? Nu se va întâmpla acest lucru. Şi, după aceea, sectorul privat. Până acum, în România, a fost următorul fenomen la care dl. Guvernator s-a referit: o migraţie puternică a forţei de muncă - aproximativ 2 milioane de români care muncesc în străinătate. Nu sunt 2 milioane de români pensionari, sunt 2 milioane de români, populaţie activă, forţă de muncă.
Lipsa forţei de muncă în economia românească a făcut să se pună o presiune pe salarii, în principal în sectorul privat. Salariile au crescut. Din domeniul bugetar am avut o migraţie şi avem un fenomen de migraţie din sectorul bugetar către sectorul privat, din sectorul de stat către sectorul privat, pentru că este firesc ca cetăţenii să alerge după slujbe cât mai bine plătite. Acesta a avut un impact asupra sectorului bugetar. Dacă vrem să ţinem oamenii, trebuie să îi plătim. De exemplu, acesta a fost motivul pentru care, pentru cei care lucrează cu fonduri europene au primit sporuri.
Sporuri au primit toate categoriile profesionale: profesori, medici, cadre medicale. Anul acesta, ministrul Nicolăescu a spus: domnule, ce mă fac? Îmi pleacă cadrele medicale, asistentele, infirmierele. Trebuie să le dăm un spor. Nimic mai normal, pentru că altfel sistemul de sănătate intră în colaps. Iată cum se rostogolesc lucrurile şi ajungem la ceea ce spuneam: un impact asupra inflaţiei pe care astăzi nimeni nu este în stare să îl calculeze foarte exact, un impact care nu poate să fie neglijabil. Din contră. Este un semnal de alarmă foarte serios şi trebuie să ne gândim bine. Nu va afecta numai parţial, o bucăţică şi restul rămâne la neatins. Se întinde în toată economia şi după aceea vom avea foarte mult de tras, de corectat, dacă nu cumva intrăm într-o fază de economie incompletă, dezordine şi lipsă de control, aşa cum vă spuneam că au păţit vecinii noştri de la vest.
Reporter: /.../
Călin Popescu-Tăriceanu: În România, depozitele populaţiei sunt garantate într-un plafon de 20.000 de euro de persoană. Există şi alte măsuri prin care cetăţenii să-şi poată pune în siguranţă, dacă doresc, dacă au mai mult de atât, cu toate că din estimările care sunt la dispoziţia Băncii Naţionale şi a Ministerului Economiei şi Finanţelor, 95% din depozitele populaţiei din România sunt în această limită. Există şi alte instrumente pe care eu, în calitate de persoană privată, vi le pot spune, dar nu în calitate de prim-ministru. Cu toate că nu ar fi o ruşine să vă spun că există titluri de stat, româneşti. Nu există instrument mai sigur decât titlul de stat şi, ca atare, cine are urechi să audă.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 06.10.2008 (http://www.guv.ro/)
No comments:
Post a Comment