Prilejul cu care domnul Ion Iliescu a spus aceste cuvinte... “Ziua Socialistă Europeană a Dezvoltării”, la Bucureşti. Iată pe larg evenimentul povestit de ziarista Roxana ARGINTEANU în ziarul Cronica Română:
Dezbaterea a fost strucuturata in jurul a doua teme majore - Noile state membre ale UE si politica de dezvoltare si Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, administratia publica locala si eficacitatea ajutorului pentru dezvoltare. In cadrul evenimentului dedicat problemelor dezvoltarii economice, au fost tratate subiecte de actualitate precum combaterea saraciei, garantarea accesului la educatie, promovarea egalitatii intre sexe, reducerea mortalitatii infantile, cooperarea pentru dezvoltare, problemele determinate de schimbarile climatice, inclusiv reducerea resurselor de apa potabila, precum si necesitatea acordarii de ajutor umanitar.
In deschiderea lucrarilor forumului, presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a apreciat ca dezvoltarea durabila a Romaniei, ca proces complex pe termen lung, trebuie sa vizeze, in mod deosebit, diminuarea decalajelor istorice de dezvoltare, punand mai bine in valoare eforturile in plan intern, conjugate cu sansele si avantajele nete pe care le pot oferi procesul de integrare europeana si globalizarea pietelor.
In opinia sa, factorii care pot genera cresterea economica a Romaniei pe termen mediu si lung sunt acumularea si consumul intern, exportul si noile tehnologii. “Experienta de pana acum ne arata ca procesul de dezvoltare durabila a Romaniei se bazeaza pe trei piloni esentiali - pilonul economic, pilonul social si pilonul mediu”, aratat Ion Iliescu, semnaland faptul ca evolutiile din ultima vreme dau nastere unor noi probleme, “care trebuie rezolvate si integrate”, printre acestea aflandu-se “cresterea economica fara dezvoltare”, in conditiile in care Guvernul nu a investit banii in mai multe servicii publice si de mai mai buna calitate. Presedintele de onoare al PSD a atras atentia ca si justitia sociala, egalitatea de sanse sunt si ele in impas, stare care arata incapacitatea statului roman de a raspunde nevoilor cetatenilor, ale caror asteptari sunt tot mai mari, dupa aderarea la UE. “Statul roman este unul slab… Statul nu poate fi doar la dispozitia celor bogati si indiferent fata de cei saraci si cei fara de putere”, a spus Iliescu. Potrivit acestuia, consecintele schimbarii sistemului fiscal si trecerea la cota unica de impozitare, precum si deficitul de forta de munca, generat de evolutiile demografice nefavorabile si de migratia fortei de munca romanesti in Europa de vest completeaza lista problemelor care franeaza dezvoltarea, dar cea mai mare problema semnalata ramane cea legata de excesele capitalismului financiar global, “care au dus la prabusirea unor mari banci americane si europene”. “Finantarea dezvoltarii devine brusc o problema, pe fondul unei rate extrem de mici de economisire interna. Daca nu vom actiona uniti, la nivelul UE, ne vom vedea obligati sa gestionam o criza care o poate depasi in dimensiune pe cea din 1929-1933. Este nevoie de un nou New Deal si de revalorizarea rolului statului in economie”, a concluzionat presedintele de onoare al PSD.
Referindu-se la rolul Romaniei in cadrul politicii de dezvoltare, europarlamentarul Corina Cretu, membra a Comisiei pentru Devoltare si care a avut initiativa programarii reuniunii de la Bucuresti, a subliniat faptul ca este nevoie de extinderea politicilor si capacitatilor in doua directii ale problematicii dezvoltarii – “pe de o parte, reducerea decalajelor fata de vechii membri ai UE, iar pe de alta parte asumarea responsabilitatii ce ne revine, ca parte componenta a Uniunii, in vederea asigurarii asistentei pentru dezvoltarea statelor mai sarace”. “Fireste, toata lumea are in vedere capacitatea limitata a Romaniei de a participa la efortul comunitar de asistenta internationala pentru dezvoltare.
In acelasi timp, nu putem trece cu vederea faptul ca n-a existat, pana acum, o vointa politica interna in aceasta directie”, a remarcat Corina Cretu. Totodata, europarlamentarul PSD a evidentiat riscurile ce apar in urma cresterii economice neinsotite de preocuparea pentru dezvoltare sociala, dand ca exemplu starea serviciilor publice de educatie si sanatate din tara noastra, situatia infrastructurii si lipsa de acces a multor romani la conditii elementare de trai, dupa cum este cazul apei curente si canalizarii. “Problemele dezvotarii capata o importanta deosebita, mai ales acum, cand economia tot mai globalizata si mai integrata se confrunta cu o serie de dezechilibre majore, iar tarile in curs de dezvoltare sunt cele mai expuse si vor plati pretul cel mai mare pentru iesirea din criza” a fost mesajul europarlamentarului Corina Cretu. “La 50 de ani de la lansarea ajutorului pentru dezvoltare, se constata ca multe tari care au beneficiat de acesta nu au gasit calea catre dezvoltare”, a afirmat Borrell.
La randul sau, Miguel Angel Martinez, vicepresedinte al Parlamentului European, a subliniat ca ajutorul pentru dezvoltare din partea UE “nu este o actiune filantropica”, mentionand ca participarea la ajutorul pentru dezvoltare este un instrument care face sa fie aparate interesele Uniunii Europene si deci, implicit ale Romaniei. “Este (ajutorul pentru dezvoltare - n.red.), la urma urmei, o taxa de platit pentru pace si prosperitate la care trebuie sa contribuim cu totii”, a afirmat Martinez. Potrivit acestuia, ajutorul pentru dezvoltare este o contributie necesara pentru a asigura pacea si stabilitatea, fiind nevoie de acest ajutor intr-o lume in care “disparitatile” ar trebui reduse. (http://www.cronicaromana.ro)
Iată cum a văzut doamna Corina Creţu acest eveniment:
Ziua Dezvoltarii a fost, din punctul meu de vedere, dar si al celorlalti participanti, o reusita. Incerc sa fiu cat mai obiectiva in evaluarea acestui eveniment, in ale carui initiere si organizare am fost direct implicata. Ma bucur ca totul a decurs foarte bine din punct de vedere tehnic-organizatoric, dar mai ales ma bucur pentru dialogul de substanta care a avut loc, cu acest prilej, intre liderii Partidului Social-Democrat si reprezentantii conducerii Partidului Socialist European, ai Parlamentului European, ai institutiilor internationale si ai ONG-urilor. A fost, cu adevarat, o dezbatere serioasa, axata pe fondul unei problematici complexe si importante pentru noi toti. N-am sa intru acum in detalii pe aceasta tema. Am incercat zilele acestea sa va prezint punctul meu de vedere cu privire la stadiul actual al politicii de dezvoltare si al implicarii Romaniei. Mai multe despre continutul lucrarilor desfasurate sub egida Zilei Dezvoltarii puteti citi in Cronica Romana, iar textul discursului meu a fost preluat de Amos News.
Doresc sa le multumesc participantilor la dezbateri pentru efortul de a veni la Bucuresti si de a contribui intr-o maniera atat de profesionista la dialogul consacrat problemelor dezvoltarii. Tin sa transmit un gand bun si intreaga mea gratitudine tuturor celor implicati in organizarea evenimentului. De asemenea, doresc sa va multumesc voua, tuturor, pentru sustinerea voastra, care a insemnat foarte mult pentru mine. Mai ales ca - acum pot sa recunosc - am avut multe emotii. Nu in ultimul rand, as vrea sa transmit multumirile mele jurnalistilor care si-au dedicat atentia acestui eveniment oarecum atipic pentru agenda publica romaneasca.
Mi-aş fi dorit o documentare mai detaliată la astfel de evenimente. Istoria se scrie cu fapte, mai puţin cu impresii, ori eu nu am reţinut prea multe fapte, în afară de alocuţiunea ex-preşedintelui
Ion Iliescu.
*
Asa cum am spus, pentru prima data, Romania gazduieste o manifestare semnificativa a socialistilor europeni dedicata problemelor dezvoltarii. Scriu aceste randuri in pauza de pranz a Zilei dezvoltarii, pentru a va multumi pentru urari si pentru a va tine la curent cu desfasurarea lucrarilor.
In ceea ce ne priveste ca tara, avem de dezvoltat politici si capabilitati in doua directii ale problematicii dezvoltarii: pe de o parte, reducerea decalajelor fata de vechii membri ai UE, iar pe de alta parte sa ne asumam responsabilitatea ce ne revine, ca parte componenta a Uniunii, in vederea asigurarii asistentei pentru dezvoltarea statelor mai sarace.
La capitolul accesarea fondurilor europene stam, dupa cum se stie, foarte prost: desi, teoretic, am putea accesa finantari europene importante, inca suntem in primul rand contributori si intr-o masura infima beneficiari. Nici din punctul de vedere al inscrierii noastre in circuitul cooperarii internationale pentru dezvoltare nu stam mai bine. Anul 2007, in care Romania a devenit membra a UE, a fost si primul an in care a fost prevazut un buget special destinat ajutorului pentru dezvoltare. Sumele alocate de tara noastra in acest sens in 2007 si 2008 sunt modeste: cate 5 milioane de euro pe an. Fireste, toata lumea are in vedere capacitatea limitata a Romaniei de a participa la efortul comunitar de asistenta internationala pentru dezvoltare. In acelasi timp, nu putem trece cu vederea faptul ca n-au existat, pana acum, expresii ale unei vointe politice interne in aceasta directie. Iar mobilizarea vointei politice nationale este esentiala si in aceasta privinta, intrucat acum avem atat sansa, cat si responsabilitatea de a deveni o componenta functionala a arhitecturii europene, cu toate drepturile si obligatiile ce deriva din aceasta calitate la care am aspirat atata timp.
Organizarea primei editii a Zilei Socialiste Europene a Dezvoltarii in Romania atesta preocuparea stangii europene, in general, si a celei romanesti, in particular, pentru atenuarea asperitatilor si reducerea decalajelor ce exista intre tarile lumii. Totul porneste, de altfel, de la viziunea socialista asupra procesului de dezvoltare. La urma urmei, dezvoltarea ca proces nu ar trebui sa aiba conotatii ideologice. Dar exista diferente mari intre perspectiva dreptei si aceea a noastra, a socialistilor europeni. Pentru a nu teoretiza prea mult, am sa dau un exemplu concret: desi Romania cunoaste de cativa ani o crestere economica sustinuta, efectele acesteia nu se vad in dezvoltarea sociala. Criza serviciilor publice de educatie si sanatate, faptul ca Romania are cel mai mic numar de kilometri de autostrazi din Europa sau ca un roman din doi nu are acces la apa curenta si la canalizare sunt graitoare pentru ceea ce inseamna cresterea economica daca nu este insotita de dezvoltare.
Iar acum suntem nevoiti sa privim toate aceste probleme prin prisma crizei financiare din Statele Unite ale Americii, criza care, iata, a inceput sa afecteze si Europa. In conditii de recesiune, tarile in curs de dezvoltare sunt cele mai expuse si vor plati pretul cel mai mare pentru iesirea din criza. Iata de ce problema ajutorului pentru dezvoltare - vital pentru foarte multe tari sarace ale lumii - devine si mai acuta. Aceste tari sunt cele mai afectate de cresterea preturilor la energie si combustibili, la alimente si medicamente, dar si de schimbarile climaterice. Iar institutiile internationale, care ar trebui sa ofere parghii concrete de actiune, nu au reusit sa se adapteze realitatilor globalizarii. De aceea, este necesara o redefinire a obiectivelor proiectelor de dezvoltare. In acest context, tin sa subliniez faptul ca adesea problemele generale isi gasesc cel mai bun raspuns la nivel local. Pentru aceasta, insa, e nevoie de transfer de cunostinte si de investitii in cel mai important capital, acela uman. Dincolo de cifre si statistici se afla oamenii, cu destinele lor, cu temerile si sperantele lor.
In ceea ce priveste posibilitatile Romaniei de a se inscrie in acest efort general pentru asigurarea unei dezvoltari durabile si pentru reducerea decalajelor - acestea fiind prioritati firesti ale stangii europene -, va trebui, printre altele, ca tara noastra sa se racordeze sistemului de facilitati fiscale oferite de UE statelor slab dezvoltate, iar sectorul organizatiilor non-guvernamentale sa se asocieze structurilor similare din UE pentru promovarea unor proiecte specifice. Mai ales in aria de interes prioritar pentru relatiile externe ale Romaniei: Republica Moldova, Balcanii de Vest si Caucazul de Sud, iar in aceste doua regiuni cu o atentie speciala acordata Serbiei si Georgiei. Avem o anumita experienta si ma gandesc aici si la activitatea Romaniei in cadrul ONU, in ultimii, cu prilejul summiturilor de la Monterrey si Johanesbourg privind finantarea dezvoltării durabile. Acum, e momentul sa ne asumam un rol mai mare in cadrul structurilor Uniunii Europene, care, cu circa 53% din totalul ajutorului pentru dezvoltare, este principalul donator la nivel global.
2 comments:
Multumesc din suflet pentru aceasta relatare. Iti doresc sanatate si numai bucurii. Multumesc inca o data.
Good for people to know.
Post a Comment