Politici filtrate de raţiune: Independent şi politic în acelaşi timp

Din ciclul "Foaie verde trestia, ţi se vede chestia", vă prezentăm...
... o coproducţie a palatelor României...

http://www.descopera.org/wp-content/uploads/adam-si-eva-pacatul.jpg

(sursa: www.descopera.org)

Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, la finalul consultărilor cu partidele politice şi formaţiunile politice reprezentate în Parlamentul României

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut luni, 15 martie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă, la finalul consultărilor cu partidele politice şi formaţiunile politice reprezentate în Parlamentul României pe tema revizuirii Constituţiei.

Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:

„Bună seara,

Astăzi a avut loc prima consultare cu partidele politice de la alegerile prezidenţiale. Aşa cum am informat şi partidele, am amânat această primă întâlnire până după trecerea perioadei de alegeri în interiorul partidelor care au avut programate alegerile în acest început de an, exact pentru a nu interfera cu competiţia internă sau, eventual, pentru a nu da motive de dezbatere sau de dispute în interiorul partidului legate de subiectele discutate la consultări. Subiectul pentru care am convocat partidele politice este legat pe fond de începerea procesului de modernizare a României, modernizare care în primul rând trebuie să aibă în vedere rezultatul referendumului din noiembrie 2009, când românii s-au pronunţat pentru Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maxim 300 de parlamentari. Dar acesta a fost doar unul dintre punctele asupra căruia doream să discut cu partidele. Procesul de modernizare nu poate implica numai revizuirea Constituţiei, ci un set întreg de legi care să modernizeze instituţii şi sisteme.

Aşa cum am făcut-o şi în alte ocazii, am invitat toate partidele plus grupul minorităţilor din Camera Deputaţilor şi grupul independenţilor. Deşi în această formulă cu toate partidele am mai avut o întâlnire pe 6 noiembrie, când alături de partidele politice au participat şi minorităţile şi independenţii, astăzi a existat o reacţie a domnului Antonescu, care n-a dorit să mai rămână la discuţii datorită prezenţei grupului independenţilor. Pe 6 noiembrie, când au fost şi independenţii, şi obiectivul dânsului era desemnarea domnului Iohannis, a rămas la discuţii cu independenţii în sală. După ce domnul Antonescu şi-a manifestat nemulţumirea şi a anunţat că părăseşte consultările, acelaşi lucru l-a făcut şi domnul Ponta, iar consultările au continuat numai cu PD-L, UDMR, grupul minorităţilor şi grupul independenţilor. Din punctul meu de vedere, voi continua să invit independenţii atâta timp cât au fost recunoscuţi în Parlament. Sunt grup parlamentar constituit, au grup aprobat atât în Camera Deputaţilor cât şi în Senat, ceea ce, din punct de vedere instituţional, mă obligă la consultarea inclusiv a grupului independenţilor, iar excluderea reprezentării unor parlamentari cred că este antidemocratică.

În ceea ce priveşte poziţia domnului Antonescu şi, ulterior, poziţia domnului Victor Ponta, cred că sunt reacţii de început, sunt preşedinţi proaspăt aleşi, care doresc să-şi fixeze statutul în raport cu guvernul; numai că aici nu erau la guvern, erau la Preşedinte, care îi invitase la nişte consultări care vizează interesul naţional pe fond. Înţelegându-le nevoia de aşezare într-o anumită poziţie în raport cu Preşedintele, am să le transmit, după această declaraţie de presă, o invitaţie pentru mâine la ora 18:00 numai lor, adică PNL şi PSD. Sper că, dacă PNL va veni, va reacţiona pozitiv şi domnul Ponta şi va veni şi dânsul.

În ceea ce priveşte temele discutate cu majoritatea parlamentară care a rămas la discuţii, aş vrea să fac precizarea că, în opinia mea - şi acest lucru l-am susţinut şi în campanie -, după intrarea în NATO şi intrarea în Uniunea Europeană, cel mai important obiectiv strategic pe care clasa politică şi-l poate fixa este modernizarea statului român. Este un proces de care avem nevoie şi, aşa cum am informat astăzi la consultări, la momentul la care erau şi PNL şi PSD, eu apreciez că trebuie să luăm un set de măsuri pentru modernizarea statului. În primul rând, revizuirea Constituţiei. Şi aici vă pot spune că am constatat un consens în clasa politică, şi anume acela legat de revizuirea Constituţiei. Nu mai există în momentul de faţă niciun partid sau grupare independentă sau a minorităţilor care să nu recunoască necesitatea modernizării Constituţiei României. Modalităţile în care văd modernizarea Constituţiei sunt diferite, dar important este că toate forţele politice, practic tot Parlamentul este de acord că trebuie făcută revizuirea Constituţiei. Este un proces de negociere care trebuie să înceapă, pe care, dacă va fi nevoie, îl voi media. Singurul lucru pe care nu îl pot media este legat de suveranitatea poporului român. Deci, ceea ce românii au votat la referendumul din noiembrie, din punctul meu de vedere, nu poate fi nici negociat, nici mediat. 77% dintre votanţi, adică 6,74 milioane de români, au votat pentru Parlament unicameral.

De asemenea, 88% dintre votanţii de la referendum, adică 7,76 milioane de români, au votat pentru reducerea numărului de parlamentari la maxim 300 de parlamentari. Aici, invitaţia mea către toate partidele, la început, la debutul consultărilor a fost să nu confunde termenul de "consultativ" cu "opţional". Referendumul este consultativ, dar el trebuie privit prin prisma Articolului 2 al Constituţiei României, care spune foarte clar că poporul român îşi exercită suveranitatea delegând-o aleşilor sau în mod direct, prin referendum. Termenul de "consultativ" se referă la termenii în care un vot dat de români este transpus în lege. Legea nu poate să sune ca şi întrebările puse la referendum. Termenul de "consultativ" din Articolul 90, dacă nu mă înşel - scuze dacă fac vreo eroare. Nu, este 69 termenul "consultativ", în Articolul 69, în 90 este procesul de declanşare a referendumului. Deci termenul de "consultativ" se referă la modul cum este transpus în lege rezultatul unui referendum legal, şi nu la dreptul Parlamentului de a se opune sau nu voinţei poporului suveran. Ar însemna că un grup de parlamentari poate substitui poporul român în suveranitate, când nu este delegat să o facă.

Poporul român la referendum nu a delegat niciun partid să-l reprezinte, ci s-a exprimat direct şi acest termen consultativ nu înseamnă opţional. Trebuie citit împreună cu Articolul 2 din Constituţie. Din acest motiv, opţiunile românilor de la referendum nu pot face obiect de mediere din partea mea şi nici subiect de negociere. În rest, toate opţiunile partidelor vor trebui luate în considerare, în aşa fel încât Constituţia să fie mult mai funcţională decât acum şi să nu mai avem ca arbitru al relaţiilor între puterile statului Curtea Constituţională, ci chiar Constituţia. Acest proces de modernizare a statului trebuie desfăşurat pe toate palierele care implică modernizare, nu numai modernizarea Constituţiei. Şi aici am amintit reprezentanţilor partidelor că în Parlament se află de câteva luni Codul de Procedură Penală, Codul de Procedură Civilă, care trebuie adoptate cât mai repede, având în vedere că nu se mai poate face intrarea în vigoare a noilor coduri, Codul Penal şi Codul Civil, din cauza întârzierii codurilor de procedură. Aceasta este condiţie esenţială pentru ridicarea mecanismului de cooperare şi verificare pe justiţie. De asemenea, am rugat partidele politice să dea atenţie şi să accelereze legea răspunderii fiscale, legea educaţiei naţionale, legile siguranţei naţionale. Dacă vă aduceţi aminte în 2006 am transmis către Parlament noile legi ale siguranţei naţionale, în primul rând pentru punere în acord cu Constituţia a funcţionării serviciilor de informaţii şi, în acelaşi timp, pentru demilitarizarea acestor servicii. Sunt aproape patru ani şi aceste legi n-au ieşit din Parlament. Ele sunt cu atât mai necesare cu cât noile evoluţii în ceea ce priveşte elementele de securitate naţională şi regională, cum ar fi amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României, reclamă modernizarea sistemelor de siguranţă naţională.

De asemenea, am rugat partidele politice să grăbească ratificarea acordului pentru proiectul Nabucco. România rămăsese la un moment dat singura ţară care susţinea Nabucco şi a refuzat să semneze variante alternative la acest proiect, iar astăzi suntem singura ţară care nu a ratificat memorandumul interguvernamental cu privire la Nabucco, ceea ce reprezintă un semnal destul de în neregulă din punct de vedere al opţiunilor noastre pentru Nabucco. De asemenea, am rugat partidele politice să accelereze procedura de aprobare a eliberării garanţiilor statului român pentru investiţia Ford de la Craiova. Vă este cunoscut probabil că Ford pregăteşte lansarea în producţie a unui nou model de automobil. Din păcate, staţionarea îndelungată a proiectului în Parlament riscă să întârzie lansarea noului proiect, iar asta înseamnă locuri de muncă. Nu în ultimul rând, am rugat partidele politice să-şi aducă aminte ce declarau în campanie legat de descentralizare. Sigur, adresându-mă, în primul rând, Guvernului. Descentralizarea spitalelor, a şcolilor, a poliţiei, pentru creşterea nivelului de autonomie a administraţiilor locale. De asemenea, legea pensiilor trebuie accelerată în procesul de adoptare în Parlament. Nu în ultimul rând, am rugat partidele politice să analizeze posibilitatea de a diminua birocraţia legată de accesarea fondurilor europene. Cam acestea au fost cele ce le-am adresat partidelor. Sigur, după plecarea domnului Antonescu şi pe urmă a domnului Ponta, partidele şi grupările din arcul guvernamental au intrat în detalii pe aceste teme. Cele ce v-am prezentat au fost prezentate atunci când PNL nu luase decizia de a se retrage.

Vă pot da câteva elemente, într-un fel concluzii ale discuţiilor cu majoritatea din Parlament, toate structurile, partide şi grupuri parlamentare sunt de acord cu modificarea Constituţiei, sigur, având viziuni diferite; am deschis şi subiectul reorganizării administrative a ţării, ca o necesitate în procesul de modernizare şi care poate face sau nu obiectul revizuirii Constituţiei, fiind o variantă şi aceea a eliminării tuturor referirilor legate de organizarea administrativă a ţării din Constituţie şi rezolvarea problemei de reorganizare administrativă printr-o lege organică. Au mai fost discutate probleme legate de legislaţia în vigoare. Domnul Sârbu a avut o intervenţie care mie mi s-a părut interesantă, şi anume legat de punctul de pensie, să se precizeze totuşi în lege că există ca deziderat şi atingerea a maximum 45% din salariul mediu pentru pensia medie, şi cred că este o soluţie bună. Iar, legat de alte probleme, au mai fost abordate şi probleme legate de legile siguranţei naţionale şi de coduri şi aşa mai departe. Dar partidele şi-au exprimat punctele de vedere, nu ţin să fiu eu cel care comentează punctele de vedere exprimate. Concluzie: toţi sunt de acord că trebuie revizuită Constituţia, viziunile sunt diferte, sunt de acord că trebuie să înceapă un proces de negociere pentru a se ajunge la soluţii comune. Mai mult, apelul pe care l-am făcut la toate partidele, de la bun început, a fost legat de depolitizarea priorităţilor naţionale. Dacă suntem de acord toţi că modernizarea statului este o prioritate, atunci legile care vizează modernizarea statului, inclusiv problemele legate de revizuirea Constituţiei, trebuie depolitizate şi abordarea noastră să fie cum este mai bine. Aceasta este declaraţia mea, dacă aveţi întrebări.

Întrebare: (...)

Preşedintele României, Traian Băsescu: Păi eu cred că ar trebui să le întrebaţi pe ele ce vor face la alegeri, pentru că eu vă pot spune că dorinţa mea este să am o prezenţă cât mai discretă în viaţa publică, dacă nu sunt nevoit să apăr voinţa românilor. Dacă voi constata că partidele nu au predispoziţie să recunoască suveranitatea poporului român şi să-i transpună în lege, în Constituţie opţiunea şi voinţa, mă văd nevoit să apăr deciziile exprimate prin vot liber ale românilor în dispute publice. Voi considera că sunt obligat să apăr ceea ce românii au votat în noiembrie 2009. Şi acest lucru l-am spus partidelor înainte de plecarea domnului Antonescu, urmat de domnul Ponta. Mai mult decât atât, i-am asigurat că obiectivul meu în ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei nu vizează mandatul meu. Mandatul meu nu poate fi afectat de revizuirea Constituţiei, aşa că toate poveştile inventate de analişti, de ziarişti, de politicieni, că doresc întărirea puterii Preşedintelui nu mă afectează. Această Constituţie, din punct de vedere al atribuţiunilor Preşedintelui, intră în vigoare după ce mandatul meu expiră; intră în vigoare pentru Parlament în 2012, iar pentru Preşedinte la expirarea mandatului sub care îmi exercit acum funcţiunea. Deci nu am interese, pur şi simplu am o experienţă adunată într-un mandat şi aş vrea ca această experienţă să fie transpusă, în măsura în care găsesc înţelegere şi la partide, să fie transpusă în Constituţie, pentru a evita blocajele viitoare şi pentru a avea un stat funcţional.

Întrebare: Domnule Preşedinte, în discuţiile cu partidele aţi stabilit şi un calendar? Aţi vorbit şi despre un calendar al revizuirii Constituţiei?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu. Deocamdată efortul meu este să reuşesc să discut cu toate partidele, pentru că domnul Antonescu şi domnul Ponta doar m-au ascultat pe mine. De aceea, îmi propun să-i invit pentru o nouă discuţie, mâine, la ora 18:00, dacă vor binevoi, îi invit pentru o discuţie exact pe aceeaşi tematică, având în vedere că nu au putut să-şi exprime punctele de vedere şi eu ţin să le cunosc.

Întrebare: Pentru modificarea Constituţiei trebuie o majoritate de două treimi în Parlament. Trebuie un consens politic la nivelul partidelor.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Da. Este ceea ce încerc să construiesc.

Întrebare: Şi un nou referendum.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Este ceea ce încerc să construiesc, un consens pe modernizarea statului, nu numai a Constituţiei. Numai revizuirea Constituţiei este prea puţin. Trebuie un proces adânc de modernizare a statului, iar mare parte a legilor de modernizare a statului sunt deja în Parlament. Mai avem nevoie de o nouă lege a sănătăţii, am avut discuţii cu ministrul Sănătăţii, săptămâna trecută, pe această temă, cu şeful Casei. Am avut un proces de consultări cu preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru analiza sistemului de sanătate, sunt soluţii, trebuie să construim. Iar eu voi avea răbdare să construiesc.

Întrebare: (...) un an şi jumătate, doi, poate ajungem în 2012.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu mă hazardez la termene. Ce vă pot spune este că eu voi avea răbdare până la capăt. Bine.

Întrebare: (...) celelalte partide şi ce ar presupune acest lucru?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Cred că toate partidele sunt de acord că avem nevoie de reorganizarea administrativă. Noi suntem cu organizarea administrativă de dinainte de Revoluţie. Este o organizare administrativă care, dacă nu mă înşel, a fost adoptată în 1968, dacă nu mă înşel, îmi cer scuze dacă am greşit anul. Este clar că nimeni nu mai poate vorbi de proiecte regionale atâta timp cât noi nu suntem capabili să ieşim din organizarea administrativă de dinainte de Revoluţie. Această organizare a fost justificată pentru sistemul de dinainte de decembrie 89, acum nu mai putem duce nici măcar proiectele regionale, pentru că euroregiunile, aşa cum au fost organizate ele, practic nu au autoritate asupra judeţelor. Deci reorganizarea administrativă este esenţială. Nu mai vorbim că Tratatul de la Lisabona, toate reglementările Uniunii Europene încurajează o astfel de organizare a teritoriului, pentru că se pot finanţa proiecte de interes regional.

Întrebare: În acest context în care s-ar organiza regiunile administrative, credeţi că s-ar justifica un for, o cameră, un soi de Senat în care reprezentanţii să nu fie aleşi direct şi care să reprezinte...?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Da. Aici riscul este formidabil, pentru că se poate interpreta ca fiind încălcat Articolul 1 al Constituţiei României care nu este revizuibil. Articolul 1, printre altele, precizează că statul român este stat suveran, independent şi indivizibil. Cine priveşte la modelul german, care are Bundesratul ca fiind reprezentant al landurilor, uită că acolo discutăm despre un stat federal. Deci România nu poate fi stat federal, ca atare un asemenea concept politic ar fi foarte greu de acceptat de români pentru că el nu se justifică. Noi vorbim de creare de regiuni care să aibă tot atâta autonomie câtă au judeţele acum sau câtă vor avea, să sperăm, până la sfârşitul anului, când eu sper că se vor transfera şcolile, spitalele şi poliţiile locale. Dar nu vorbim de regiuni care prin atribuţiunile administratorilor regiunii să poată ieşi din conceptul de stat indivizibil. Ori la landuri discutăm de cu totul altceva, ca nivel de autonomie decât ceea ce nouă ne permite Articolul 1 din Constituţie să facem.

Întrebare: Pentru a avea autoritatea ar trebui aleşi de popor, nu?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Asta vor stabili partidele. Cu siguranţă sunt un adept al alegerii preşedinţilor de regiuni prin vot, iar prefectul să aibă doar un rol de supraveghere nu de coordonare a serviciilor descentralizate. Acestea ar trebui să fie în procesul de descentralizare transferate către cei aleşi. Eu vă mulţumesc mult. Vă doresc o seară plăcută! La revedere!”

Departamentul de Comunicare Publică
15 Martie 2010
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=11944&_PRID=lazi)

Poate că independenţii cântă aceiaşi partitură, poate că au aceiaşi baghetă, dar cum poţi face politică fără doctrină?