Nu este vorba despre un tunning, ci despre tunul pe care l-au tras instituţiile bancare care au luat banii pe o maşină şi l-au adus astăzi la nivelul unui pachet de ţigări cu 10 ţigarete. Cum să nu te laşi de fumat?
Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 şi şi-au transferat aceste depozite la BRD - Groupe Societe Generale în anul 1991 în vederea achiziţionării de autoturisme DACIA a surescitat vii discuţii în Senat.
Evident, faptul că deja există
Ordonanţa de urgenţă 156 din 19 decembrie 2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, aprobată apoi prin
Legea 232/2008, nu a prezentat o importanţă prea mare pentru parlamentarii Amet Aledin, Bot Octavian, Ciuhodaru Tudor, Dugulescu Marius Cristinel, Giurgiu Mircia, Grosaru Mircea, Movilă Petru, Rogin Marius, Seremi Ştefan şi Tabără Valeriu, de vreme ce nu doresc o modificare a respectivei legi, ci una nou-nouţă.
Dar să vedem stenograma de şedinţă...
Punctul 40 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice
care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 şi şi-au transferat aceste depozite la
BRD – Groupe Société Générale în anul 1991 în vederea achiziţionării de autoturisme DACIA.
Domnul Ghizdeanu. Microfonul 10.
Domnul Ion Ghizdeanu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Legea privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank
înainte de anul 1990 şi şi-au transferat aceste depozite la BRD este o propunere legislativă relativ
bună, dar, din punct de vedere tehnic, are elemente care o fac să nu poată fi evaluată corect.
Principalele dificultăţi apar din faptul că – şi au fost discuţii multe şi în comisie – nu există evidenţe
foarte bune la BRD şi, mai ales, la transferul de la CEC la BRD.
Menţionăm că Ministerul Finanţelor Publice a iniţiat un proiect de lege pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor
fizice care au constituit depozite la CEC S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru aprobarea unor măsuri în vederea asigurării
sumelor suplimentare necesare despăgubirii.
Având în vedere considerentele menţionate, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri
legislative.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule preşedinte Greblă ne va prezenta raportul comun al Comisiei juridice, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări şi al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi.
Domnul Toni Greblă:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Nici Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări nu susţine adoptarea acestei
propuneri legislative. Susţine însă altceva pe lângă Guvernul României şi pe lângă Ministerul
Finanţelor Publice, să aplice legea deja existentă şi să despăgubească persoanele fizice care au
depus banii la CEC, care au fost transferaţi ulterior la BRD – Groupe Société Générale şi pe care
Ministerul Finanţelor Publice refuză – şi aş ruga reprezentantul ministerului să ne spună din ce
motiv refuză – să aplice o lege adoptată de Parlamentul României. O parte din ea a fost executată,
şi anume cea privitoare la depunerile de la CEC. Pentru depunerile de la BRD, care au acelaşi
regim juridic, avem lege în acest sens, Ministerul Finanţelor Publice refuză să execute obligaţia
legală, să pună în aplicare o lege.
Având în vedere că este deja reglementată problema, noi, în Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări, n-am avut altă soluţie decât să respingem propunerea legislativă, cu
menţiunea că Ministerul Finanţelor Publice are de doi ani o obligaţie legală pe care refuză să o
îndeplinească.
După ce vom auzi răspunsul de la reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, va trebui
să gândim şi să găsim o modalitate de a determina Ministerul Finanţelor Publice ca în cel mai scurt
timp posibil să execute această obligaţie. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte Ghizdeanu.
Domnul Ion Ghizdeanu:
Mulţumesc şi pentru întrebare şi pentru solicitudine. Ministerul Finanţelor Publice face toate
demersurile. Principala dificultate constă în faptul că indexarea valorii despăgubirilor nu a fost
calculată de la data constituirii depozitelor la fosta Casă de Economii şi Consemnaţiuni CEC S.A.,
ci doar de la data transferului acestora la fosta Bancă Română pentru Dezvoltare BRD S.A.,
actualmente BRD – Groupe Société Générale. Întrucât CEC Bank S.A. nu mai păstrează evidenţele
depozitelor transferate, termenul de arhivare fiind de 10 ani, BRD şi-a făcut aceste calcule numai de
la momentul transferului de la CEC la BRD. Ca urmare, din această dificultate tehnică de a face o
evaluare corectă a actualizării pentru perioada anterioară BRD-ului este nevoie de o prevedere şi am
spus că Ministerul Finanţelor Publice a făcut acel proiect de lege şi în acest moment definitivează
lista cu toţi deponenţii, existând numeroase întâlniri cu CEC şi BRD pentru fiecare persoană.
Sperăm ca în cel mai scurt timp problema să se rezolve. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Doamna senator Doina Silistru. Microfonul 3.
Vă rog, doamna senator.
Doamna Doina Silistru:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Suntem mulţi colegi din acest mandat care am promovat legea în mandatul trecut. Deci legea
pentru aceste persoane există din mandatul trecut. A mai fost o iniţiativă prin care noi am încercat
să forţăm Ministerul Finanţelor Publice să acorde aceste despăgubiri.
În momentul în care a trecut de Senat, de la Ministerul Finanţelor Publice ni s-a promis că în
cel mai scurt timp o să se găsească o soluţie pentru rezolvarea acestei situaţii. A trecut deja – nu mai
reţin exact –, dar acum două sesiuni cred că a trecut această iniţiativă legislativă şi văd că Ministerul
Finanţelor Publice nici până la această dată nu a găsit soluţia. Domnul Ghizdeanu ar trebui să dea
un termen precis, în cât timp Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu BRD-ul, să găsească
soluţia corectă şi legală pentru ca aceste persoane să intre în posesia banilor, înainte de a muri.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Gheorghe David.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Gheorghe David:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi, într-adevăr, este o problemă care deja trenează de câţiva ani de zile, chiar de
zeci de ani de zile, nerezolvată încă şi deja ne-am obişnuit. Şi alte guverne, şi actualul Guvern caută
să rezolve, dar nu găseşte soluţia sau partea tehnică, cum am auzit mai devreme.
Cred că nu este altceva de făcut. Sigur, o altă iniţiativă legislativă a noastră, care a fost
adoptată deja de Senat în sesiunea parlamentară trecută, se află la Camera Deputaţilor în analiza
comisiilor de specialitate, respectiv Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi
este într-o formulă destul de avansată. Poate că – şi fac această sugestie reprezentantului
Ministerului Finanţelor Publice, dacă poate să mă asculte – fac această sugestie ca acele probleme
tehnice, care sunt, să le discute împreună la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi de la Camera
Deputaţilor, unde iniţiativa noastră este deja avansată şi să nu vină cu un proiect care, iar ia mult
timp până trece prin tot Parlamentul, ci, eventual, să clarifice aceste probleme acolo. Aşa ni s-a
promis când a fost discutată această propunere legislativă la Senat.
Haideţi să avansăm puţin. Să mergem acolo, că este pe final, şi poate rezolvăm, prin câteva
amendamente tehnice, această problemă pentru aceşti oameni care sunt îndreptăţiţi şi trebuie să
rezolvăm această problemă pe care ei o au de atâta vreme. Sigur că această propunere legislativă va
merge şi ea, tot acolo va ajunge, dar acea propunere a noastră deja este avansată şi, din câte îmi dau
seama, cred că – şi domnul preşedinte poate să spună – acea iniţiativă legislativă se apropie mai
mult de faptul că poate fi pusă în practică. Cu acea completare de care spuneţi, probabil că putem
rezolva această problemă. Mulţumesc mult.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte Greblă. Microfonul central.
Domnul Toni Greblă:
Foarte pe scurt, pentru că nu propunerea legislativă creează probleme, ci refuzul sistematic
al Ministerului Finanţelor Publice de a aplica prevederile legale. Este a cincisprezecea variantă a
explicaţiilor pe care le oferă Ministerul Finanţelor Publice.
Nu faptul că nu ştiu cum să fie calculate dobânzile legale, pentru că, la data respectivă, atât
CEC-ul, cât şi BRD-ul erau bănci de stat şi aveau nişte reglementări foarte clare... Cum s-a rezolvat
situaţia pentru depunătorii de la CEC, în aceeaşi variantă legală se poate rezolva situaţia şi pentru
depunătorii de la BRD.
Până acum câteva luni, 6 luni, ni se spunea „Nu avem lista depunătorilor de la BRD”. BRD-ul
a depus această listă, este confirmată de către Ministerul Finanţelor Publice. Dacă nu există bani, ar
trebui să ni se spună, pentru a nu fi mobilizate atâtea energii, iar Ministerul Finanţelor Publice să se
facă că nu aude când nu execută o lege. După părerea mea, este un lucru extrem, extrem de grav.
În orice Parlament al unei ţări cu democraţie consolidată, refuzul unui anume ministru, al
unui anume minister, de a pune în aplicare o lege adoptată de Parlamentul României, ar duce
automat la pierderea încrederii acelui ministru şi a susţinerii în Parlamentul României.
Numai la noi văd că se practică alte cutume şi, din acest punct de vedere, stimaţi colegi, vă
solicit să medităm împreună dacă nu cumva trebuie să găsim acele modalităţi ca Ministerul
Finanţelor Publice să execute o lege, pentru că, dacă autorităţile statului nu mai execută legile
României, ce pretenţie să mai am de la cetăţeni?
Dacă nu există bani suficienţi, Guvernul a găsit o modalitate de amânare a executării unor
obligaţii legale. Este neconstituţională această practică, dar, cel puţin, există recunoaşterea datoriei
şi plata se va face ulterior. Aici, nici măcar acest lucru nu se face. Este vorba de aproximativ două
mii de oameni. Nu este niciun efort bugetar foarte mare.
Peste un an, vă garantez că vom fi în aceeaşi situaţie. O nouă propunere legislativă va fi
respinsă, pentru că nu avem o altă soluţie din punct de vedere juridic, iar Ministerul Finanţelor
Publice va găsi o altă explicaţie pentru a justifica neplata unei obligaţii izvorâte din lege.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc domnului senator Greblă.
Dacă nu mai sunt alte … A, da, domnule senator Dumitru Oprea, vă rog, microfonul 2.
Domnul Dumitru Oprea:
Problema abordată este una foarte importantă pentru cele 2 110 de persoane fizice, dar să
faci şi din aceasta motiv de campanie electorală mi se pare o forţare de notă, pentru că folosim
numele a două bănci care încă sunt în viaţă şi, chiar dacă au fost în proprietatea statului şi acum se
află în proprietate privată, şi-au transferat activele şi pasivele fără niciun dubiu. Este o tranzacţie
financiară legală. De ce statul … Poate că antevorbitorii vor găsi explicaţii.
Ce ar însemna ca toate, scuzaţi-mi neacademicul „ţepele” din domeniul pieţelor financiare să
se ducă pe umerii statelor? Să nu uităm că, atunci când lucrurile au fost foarte grave, bănci mari s-au
dus şi acel slogan „prea mare ca să clacheze”, „too big to fail”, nu cred că este cazul să fie aplicat şi
aici, iar cele două bănci, respectiv CEC Bank şi Groupe Société Générale, unde s-au dus o parte din
clienţi, sunt instituţii în viaţă care pot să dea seamă despre situaţia acelor deponenţi din perioada ’89.
De ce statul, încă o dată?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul senator Vosganian.
Domnul Varujan Vosganian:
Stimaţi colegi,
Nu aş fi intervenit în legătură cu drepturile acestor oameni, dacă nu s-ar fi utilizat termeni
mai puţin uzuali în problemele economice, cum ar fi „ţeapă”.
Vorbesc în cunoştinţă de cauză, pentru că am fost cel care am organizat şi realizat
despăgubirile pentru un număr de 36 … (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator
Dumitru Oprea.)
Stimate domnule coleg,
Iertaţi-mă că fac astfel de dialoguri cu sala! Să ştiţi că am fost printre cei care am fost parte
în proces din partea păgubiţilor. Era o sumă mică, e adevărat. Nu înţeleg la ce vă referiţi. Este o
infamie ceea ce spuneţi, dar trec peste aceasta.
În orice caz, chestiunea FNI are o anumită legătură cu situaţia de faţă, pentru că şi în situaţia
FNI statul a garantat prin CEC.
Opinia mea este că noi, ca bărbaţi de stat, trebuie întotdeauna să ţinem curat obrazul statului.
Dacă statul a angajat anumite obligaţii, putem să tragem după aceea la răspundere pe
vinovaţi, însă angajamentele statului trebuie onorate atât la intern, cât şi la extern. Şi statul s-a
angajat că, în contul unor depuneri, asigură furnizarea unui automobil. Statul nu a mai făcut acest
lucru. A preluat aceste conturi care erau fără dobândă. Ele au rămas fără dobândă şi au căzut la o
valoare derizorie, motiv pentru care noi suntem datori să onorăm aceste obligaţii, pentru că, dacă
este aşa cum spuneţi dumneavoastră, şi despăgubirile de aproape 2 miliarde de euro pentru casele
demolate sunt tot un fel de „ţepe” pe care le ia statul. Şi onorarea altor abuzuri, prin compensaţii
făcute de statul comunist, sunt tot „ţepe”. Or, eu refuz, câtă vreme noi, în această sală, am aplaudat
cu toţii raportul privind condamnarea crimelor comunismului. Să condamn comunismul, fără să
încerc să repar rănile pe care le-a produs comunismul, mi se pare o ipocrizie. Şi pentru a nu fi
ipocriţi, trebuie să respectăm dreptul tuturor cetăţenilor români, care, într-un fel sau altul, au fost
înşelaţi sau abuzaţi de către statul comunist în garantarea dreptului de proprietate. Să reparăm aceste
greşeli pentru a intra cu obrazul curat în viitorul pe care îl dorim cu toţii moral.
De aceea, refuz să pun drepturile acestor două mii de persoane, care sunt egale cu ale
celorlalte 36 de mii de persoane, şi a căror onorare de obligaţii aţi votat-o cu toţii în Parlamentul
României, sub această perspectivă a unor „ţepe” pe care ni le tragem unii altora.
Dacă tragem „ţepe” unii altora, poporul român, în ansamblul său, pierde. Aici nu este vorba
de o pierdere. În primul rând, este vorba de o asumare de natură morală pe care cu toţii, prin votul
nostru, am asumat-o când am votat raportul pentru condamnarea crimelor comunismului. Şi aceasta
este un fel de crimă. E drept, este de natură economică. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Greblă, urmat de domnul senator Álmos.
Domnul Toni Greblă:
Am crezut că am fost suficient de clar. Am crezut că a fost suficientă şi prima parte a
explicaţiei reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice.
Da, există o obligaţie legală. Suntem în culpă. Nu am executat-o până în prezent. Mai vrem
să mai verificăm nişte aspecte tehnice şi o vom executa. După aceea, după ce atrag atenţia că o lege
trebuie … Ea este lege, nu mai discutăm dacă este bună sau rea, trebuie executată de bunăvoie, în
primul rând, de autorităţile statului. Am surpriza ca un coleg de-al nostru, care ar trebui să tragă la
răspundere ministerul pentru că execută această lege, să eticheteze intervenţia mea drept campanie
electorală.
Îmi pare rău că atât a putut să înţeleagă din faptul că avem deja o lege. Nu militez acum
pentru adoptarea acesteia. Nu mai discut dacă CEC-ul a avut un mare rol în această ţară. De o sută
şi ceva de ani, a adunat micile economii ale populaţiei şi le-a garantat. Dacă a garantat, este motivul
pentru care legea a fost adoptată, este motivul pentru care Ministerul Finanţelor Publice trebuie s-o
execute.
Dar, dacă din rândul nostru se găsesc susţinători ai unei situaţii în care nimeni nu a cerut
susţinere, atunci încep să mă îndoiesc de onestitatea morală a unora dintre colegii mei.
Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Albert Álmos, microfonul 2.
Domnul Albert Álmos:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Pur şi simplu nu înţeleg de ce trebuie să discutăm acum, în acest mandat, cel puţin a treia oară,
această problemă a plăţii sumelor pentru banii depuşi pentru autoturisme, înainte de ’90 sau în ’90,
pentru că, aşa cum s-a spus aici, câteva zeci de mii de solicitări au fost rezolvate acum cinci ani şi
trebuiau să fie rezolvate şi cele 2 110 care au mai rămas.
Atunci s-a pus problema că nu exista o procedură de calcul a dobânzilor la BRD, ceea ce
înţeleg că acum s-a rezolvat. Din punct de vedere al BRD-ului sau din punct de vedere al calculelor,
nu există nicio problemă, aşa cum a afirmat aici reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice.
Propun ca, dacă nu există niciun impediment, atunci să se înceapă să se plătească suma care s-a
calculat, prin BRD şi partea aceea – înţeleg că sunt nişte restanţe sau dobânzi necalculate până la
perioada când s-au transferat de la CEC la BRD – să fie plătită după ce s-a finalizat procedura de calcul.
Haideţi să înceapă să plătească Ministerul Finanţelor Publice către BRD această sumă, să
liniştim oamenii care, într-adevăr, de cinci ani de zile, nu mai ştiu ce să facă şi cui să se adreseze
pentru a recupera această sumă! Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc şi eu, domnule senator.
Domnul senator Severin, microfonul 3.
Domnul Georgică Severin:
Nu mă voi referi la problema specifică a cazului legat de Banca Română de Dezvoltare. Mă
voi referi la obligaţia statului de a-şi asuma şi a-şi respecta obligaţiile pe care le-a luat în decursul
vremii.
Nu trebuie să fim mari savanţi ca să ştim că în istorie singurele state care au refuzat să-şi
îndeplinească obligaţiile au fost dictaturile.
Să ne uităm ce s-a întâmplat cu obligaţiile Imperiului Ţarist, după ce Lenin a preluat puterea,
să ne uităm la obligaţiile Republicii de la Weimar, după ce Hitler a preluat puterea, să ne uităm la
obligaţiile statului român, după ce comuniştii au preluat puterea în 1947.
Sper să nu spunem: să ne uităm la obligaţiile statului lui Băsescu, după ce se întâmplă aceste
lucruri. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul senator Oprea, microfonul 2.
Domnul Dumitru Oprea:
O carte, „Manager contra curentului”, din colecţia Gallup Business Books, începe cu: „S-au
dus vremurile în care oricine se pricepe la orice”.
Se pare că astăzi oricine se pricepe la probleme foarte sensibile de tranzacţii financiare,
invocând nişte drepturi printr-o lege discutabilă. Unde-i lege nu-i tocmeală! Or, eu nu cu aceasta am
început pledoaria mea. Am spus că dreptul oamenilor de a-şi recâştiga banii este unul, fără niciun
dubiu, firesc, dar vreau să-mi explice domnul preşedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări când a luat statul român banii de la CEC Bank sau de la BRD, ca să aibă vreo
datorie. Chiar dacă a garantat, banii respectivi se aflau în conturile CEC Bank, respectiv BRD.
De unde şi până unde trebuie să plătească statul, atât timp cât acei depozitari există la
băncile amintite? Numai pentru faptul că a fost cândva o lege şi că noi am votat ca nişte zeci de mii
de persoane trebuie să primească despăgubiri? Da, îşi pune mâna la cap şi, bineînţeles, trebuie să se
frecţioneze un pic, fiindcă tranzacţiile financiare se fac pe active, pasive şi alte obligaţii.
Când veţi pricepe aceste tranzacţii, puteţi să vă explicaţi de ce statul nu trebuie să plătească
în cazul acesta, ci băncile unde conturile lor sunt încă deschise.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul preşedinte Greblă.
Domnul Toni Greblă:
Un singur adevăr a spus colegul meu: nu toţi se pricep la toate. Fiecare cu specialitatea lui,
dar, dincolo de a fi temeinic într-un anume domeniu de activitate, trebuie să mai ai o calitate, şi
anume să fii de bună-credinţă. Dacă acestea două lipsesc, interpretările pot să fie cele pe care le-aţi
auzit înainte. Sunt nevoit să repet proverbul chinezesc: „Vedeţi că pantoful este în celălalt picior!”
Suntem într-o altă situaţie. Nu suntem într-o tranzacţie financiară, nu suntem în analiza
faptului dacă suntem de acord să fie restituiţi banii sau nu, suntem în situaţia unei legi care este
adoptată şi care trebuie pusă în aplicare. Nu mai comentăm acum că mie mi se pare că banii ar
trebui să-i plătească banca.
Dacă citeam textul de lege, vedeam că această obligaţie legală incumbă statului român prin
Ministerul Finanţelor Publice. Dacă citeam acest lucru, nu mai puneam aceste întrebări ca să piardă
atâţia colegi vremea, pentru a explica un lucru atât de simplu.
Depunerile făcute la băncile de stat – până în 1990 CEC-ul şi BRD-ul – erau garantate de
statul român. Obligaţia aceasta a fost preluată în lege şi legea este clară: statul român, prin Ministerul
Finanţelor Publice, plăteşte aceste sume şi nu băncile care au devenit bănci comerciale acum.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Drept la replică. Microfonul 2, domnule senator.
Domnul Dumitru Oprea:
Este interesant cum venim şi cerem să impozităm profitul băncilor, dar nu le cerem să
plătească ceea ce de drept... Poate că este şi vina Ministerului Finanţelor Publice că pe acea lege ar
trebui să atace imediat băncile. De ce să plătească statul? Asta vreau să pricepeţi. Eu nu spun că
aceşti oameni nu au dreptul, dar Ministerul Finanţelor Publice trebuia automat să fie parte într-un
proces prin care băncile care aveau banii şi care îi au în conturi să fie bune de plată. Aceasta este
toată povestea.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Suntem în faţa unui raport de respingere. Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea
legislativă are caracter de lege ordinară. (Discuţii aprinse în sală)
După definiţia martirajului intrăm acum în definiţia rolului statului în societate, dar vă
propun, totuşi să ne concentrăm pe acest text de lege.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi.
Din sală: Ce votăm?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Raportul de respingere. Am spus de trei ori.
Cu 36 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere a fost
adoptat, propunerea legislativă fiind astfel respinsă.
Mulţumim domnului preşedinte Ghizdeanu.(sursa: https://www.senat.ro/pagini/stenograme/Stenograme2011/steno%2027%20aprilie.pdf)
No comments:
Post a Comment