Emil Boc: Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, distins prezidiu, doamnelor şi domnilor, distinşi colegi miniştri,
Vă mulţumesc în numele Guvernului României pentru invitaţia pe care ne-aţi adresat-o în vederea discutării astăzi a unui subiect extrem de important pentru ceea ce înseamnă viaţa de zi cu zi a românilor, pentru ceea ce înseamnă pregătirea relansării economice, pentru ceea ce înseamnă locuri de muncă a fiecărui cetăţean din această ţară. Spun asta în condiţiile în care locul de muncă şi sprijinirea mediului de afaceri reprezintă prioritatea majoră pe care o are Guvernul în acest moment. Suntem convinsi ca locul de munca si sprijinirea mediului de afaceri reprezinta, în ultima instanta, si cea mai buna forma de protectie sociala. Practic, orice loc de munca nou creat este un avantaj pentru fiecare familie, este un avantaj pentru bugetul de stat, este un avantaj pentru noi, ca tara, si pregateste, în continuare, încheierea recesiunii economice si iesirea din criza economica. Trebuie însa sa o recunoastem: ne aflam înca într-o situatie dificila. Guvernul, pe de o parte, trebuie sa aiba grija de cei care sunt cei mai vulnerabili în societatea româneasca în momentul de fata; pe de alta parte, trebuie sa luam în continuare masuri care sa vizeze modernizarea tarii si iesirea din recesiunea economica. Aceste doua prioritati pot părea în contradictie: protectie sociala si modernizare. În fapt, ele nu sunt în contradictie una cu cealalta, cu o singura conditie majora: sa fim cu totii cumpatati, sa nu cerem mai mult decât se poate da, sa nu cerem mai mult decât economie poate în acest moment. Criza a fost trecuta mai usor de cei care au fost cumpatati înainte de criza, chiar si când economia duduia si la ei. Din nefericire, noi - si ma refer la România - nu am fost cumpatati în anii de crestere economica si, dimpotriva, am folosit resursele economice pe care le aveam atunci nu pe infrastructura, nu pe creare de locuri de munca, ci pentru sustinerea unui alt consum. Trebuie sa învatam si din aceasta lectie a trecutului. Ce se va întâmpla daca vom pune satisfacerea unor interese imediate deasupra intereselor economice ale tarii? Vom putea rezolva pe moment probleme punctuale, dar nu vom putea realiza modernizarea acestei tari. Sa spunem ca acest guvern ar lua decizia sa majoreze pensiile, salariile, cu 200%. Ar putea sa o faca. Ar fi acesta un gest responsabil? Am putea trai cu totii foarte bine poate o luna, doua de zile, dar, dupa aceea, nota de plata ar fi înfricosatoare pentru România, pentru români si pentru generatiile urmatoare. Credeti ca ar exista un prim-ministru în aceasta tara care sa nu doreasca sa ia asemenea masuri care sa îi aduca popularitate? Evident ca si-ar dori oricine sa le faca, dar, am spus-o de la investitură, ca vom face ceea ce trebuie si mai putin ceea ce ne-ar placea. Asta înseamna, dupa parerea noastra, o dovada de responsabilitate într-un moment major pentru România din perspectiva destinului care o asteapta. Oprirea cursului reformelor ar însemna întoarcerea României pe marginea prapastiei. A continua ritmul reformelor si a face ceea ce trebuie - si repet, nu ceea ce ne-ar placea - înseamna a iesi din recesiunea economica, a asigura stabilitate economica, a da un viitor pe termen mediu si lung acestei tari, printr-o crestere economica sanatoasa si nu una bazata pe împrumut si consum. Nu detinem monopolul adevarului si am spus ca suntem deschisi sa ascultam propunerile Parlamentului - care le transforma în legi si care sunt obligatorii pentru noi -, sa colaboram cu patronatele, cu sindicatele, cu mediul de afaceri. Si am facut-o si o vom face în continuare, iar o parte din propunerile lor au fost deja preluate în actul de guvernare. Însa nu putem sa sacrificam sansa majorarii, sansa imensa pe care o are aceasta tara de a iesi cu fruntea sus din aceasta recesiune economica, cedând unor interese particulare, de moment. Mesajul meu este urmatorul, foarte simplu si foarte clar: sa consolidam ceea ce am obtinut, sa lasam la o parte demagogia si populismele. Guverrnul va continua si va extinde masurile de sprijinire a locurilor de munca si a mediului de afaceri. Semnele, dupa cum ati vazut, au si început sa apara, prin faptul ca agentii de rating deja plaseaza România pe o pozitie mult mai buna decât în trecut, prin faptul ca productia industriala, exporturile au început sa creasca. Avem o rata a somajului mai mica cu aproape 2% decât media din Uniunea Europeana; succesul emisiunii de eurobonduri de la sfârsitul saptamânii trecute pe pietele europene sunt câteva din semnalele pe care le avem si care arata ca suntem pe directia buna, chiar daca impactul lor pentru viata de zi cu zi a românilor va aparea mai târziu. Dar directia pe care mergem este una corecta. Sunt foarte multe clisee care s-au vehiculat în aceasta perioada. Printre ele îl amintesc acela pe care sunt convins ca si opozitia îl va repeta astazi: Guvernul nu a facut nimic, Guvernul nu a luat nici o masura anti-criza, Guvernul n-a luat nici o masura pentru sprijinirea locurilor de munca sau a mediului de afaceri. Si le-as raspunde, retoric, de pe acum, acelora care pun o asemenea întrebare. Daca Guvernul nu a facut nimic, atunci de ce cursul euro-leu a ramas stabil si n-a avut soarta monedelor din alte tari afectate de criza? Sau, daca Guvernul n-a facut nimic de ce somajul în România este, în conditiile acestea de criza internationala, cu aproape 2% sub media din Uniunea Europeana. Daca Guvernul nu a facut nimic, de ce dobânzile, dupa cum ati putut observa, au început sa scada? De ce inflatia nu este o amenintare în România? De ce deficitul bugetar a reusit sa fie mentinut în limite controlabile, în contextul în care am avut o cadere economica la fel ca toate tarile din Uniunea Europeana si am reusit sa ne respectam angajamentele internationale pe care le avem cu Fondul Monetar, Comisia Europeana si Banca Mondiala? De ce exporturile au început sa creasca de mai bine de trei luni? De ce, daca Guvernul nu a facut nimic, comenzile din industrie încep sa fie încurajatoare? De ce agentiile de rating, asa cum am spus, au îmbunatatit deja perspectiva tarii, în conditiile în care, repet, trecem prin aceasta criza economica? De ce, daca nu a facut nimic Guvernul, România are una dintre cele mai scazute cote unice de impozitare din Europa, atât pentru persoane juridice cât si pentru persoane fizice, 16 %? La persoane juridice, e clar ca doar putine tari, vreo trei sau patru, au o cota unica mai mica decât în România, iar în privinta persoanelor fizice sa ne comparam cu alte tari în care este un nivel al impunerii de 39% 40 sau chiar 50 % . Noi suntem la 16%. De ce în România, în conditiile acestea ale crizei economice, când spuneti ca Guvernul nu a facut nimic, a reusit sa termine 42 de kilometri de autostrada, când, în urma cu patru ani de zile, un guvern a facut 5 kilometri de autostrada, în conditii de maxima crestere economica posibila? Le-a facut pentru ca a stiut sa acorde investitiilor prioritate. Daca Guvernul n-a facut nimic, de ce 16.000 de familii au astazi o casa si, cu banii pe care îi plateau pe chirie, acum au o casa în proprietate si pot sa respire ca o familie si sa traiasca mult mai bine? Pe scurt: de ce a fost România ferita de bolile si pierderile care s-au instalat în alte tari? Pentru ca Guvernul n-a facut nimic? Nu. Pentru ca am facut ceea ce trebuie. Spun asta pentru ca am reusit sa limitam efectele negative ale crizei economice. Atât s-a putut face. Iar acum, în 2010, sa pregatim iesirea din recesiune. Si acest lucru va sta în continuare ca o prioritate pentru guvernul pe care-l reprezint. Misiunea de baza a acestui guvern este si va ramâne, în continuare, salvarea si crearea locurilor de munca pentru români. Este prioritatea majora în acest an. De aceea, o sa-mi permiteti, foarte pe scurt, sa fac o trecere în revista a celor mai importante masuri pe care Guvernul le-a luat, pe care le are în vedere pentru sprijinirea mediului de afaceri si de sustinere a locurilor de munca în aceasta tara.
Prima masura - si poate cea mai importanta - este cea care se leaga de investitii publice substantiale, pentru sustinerea activitatii economice si a locurilor de munca ale românilor. În 2009 si în 2010 Guvernul României a alocat cel mai mare procent din produsul intern brut pentru investitii din ultimii 20 de ani. Si spun asta în contextul în care trecem printr-o perioada de criza economica, cu restrângeri majore ale cheltuielilor si ale activitatii private. Am pornit însa de la premisa ca, în vremuri de criza, când din nefericire, comenzile în mediul privat s-au restrâns, când pietele internationale au suferit o contractare, este rolul Guvernului sa ia initiativa si sa asigure mai multe investitii în infrastructura si în toate domeniile. Si am facut acest lucru, repet, alocând cel mai mare procent din PIB de dupa 1989, si în 2009, si în 2010, pentru infrastructura. Motiv pentru care ati putut observa ca în 2009 s-au finalizat 42 de km de autostrada; am terminat si Pasajul Baneasa din Bucuresti - pentru ca îl puteti observa cu totii când veniti la munca -, am lucrat si la centura Timisoarei, circulati si pe centura Ploiestiului, cei care veniti în Bucuresti, sunt lucruri care se vad alaturi de alte zeci si sute de obiective de investitii din întreaga tara. Evident ca lucrarile vor continua si în 2010 în materie de infrastructura. Vor fi continuate lucrarile la Autostrada Transilvania, de asemenea, va fi finalizat terminalul de sosiri interne de la Aeroportul International Timisoara. De asemenea, în 2010, avem în vedere modernizarea metroului, iar primul tronson Drumul Taberei-Universitate este un obiectiv extrem de important caruia îi vom acorda maxima atentie; constructia Autostrazii Nadlac-Arad, la care se vor începe demersurile, Autostrada Timisoara-Lugoj, Autostrada Orastie-Sibiu, Lugoj-Deva sau variantele de ocolire Deva-Orastie sau reabilitarea DN Zalau-Alesd, sau reabilitarea DN24 Galati-Vaslui-Crasna-Albita, Alexandria-Craiova, Bucuresti-Copaceni, Curtici-Simeria sau Autostrada Bucuresti-Ploiesti, căreia, în continuare, îi vom asigura finantarea, constructia Autostrazii Cernavoda-Constanta, Craiova-Turnu Severin-Lugoj, Centura de ocolire a municipiului Constanta, Centura Iasiului, Centura Sucevei, Centura de ocolire Lugoj - sunt doar câteva din obiectivele de investitii în materie de infrastructura pe care le avem în vedere, la care se adauga - cu siguranta le cunoasteti - lucrarile pe Ordonanta 7, pe HG 577 cu drumurile judetene, lucrarile care vizeaza reabilitarea de scoli, de spitale, programele din agricultura. Sunt obiective concrete prin care va fi sustinuta investitia publica, astfel încât locurile de munca sa fie mentinute, iar altele noi sa fie create.
A doua masura: sprijinirea mediului de afaceri prin neimpozitarea profitului reinvestit. Pentru 2009, cuantumul impozitului scutit în vederea realizarii de investitii se ridica la 17, 7 milioane de lei. Având în vedere ca ea a fost aplicata numai în ultimul trimestru, avem în vedere, în 2010, aplicarea în integralitate, pe parcursul întregului an, a acestei masuri. Pentru anul 2010, Ministerul Finantelor estimeaza ca prin aceasta facilitate firmele vor beneficia de 328 de milioane de lei pentru acordare de scutiri de la plata impozitului pentru profitul reinvestit. O masura concreta, o masura care creaza locuri de munca, o masura care mentine locuri de munca.
3. Sprijinirea firmelor care angajeaza someri, prin scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale. Am venit pe aceasta cale cu ordonante de urgenta prin care, pe de o parte, încurajam firmele sa angajeze someri iar, pe de alta parte, le dam posibilitatea firmelor ca timp de sase luni de zile sa beneficieze de scutirea contributiilor de asigurari sociale daca angajeaza persoane care se afla în somaj. Printr-o asemenea masura, Guvernul vizeaza crearea a cel putin 50.000 mii de locuri de munca în acest an, prin care sa putem depasi, asa cum am spus, perioada dificila în care ne aflam.
4. Programul Prima casa. Pâna în 15 martie 2010 au fost acordate 16.968 de garantii. Asta înseamna ca 16.968 de familii au o casa si platesc rata la banca si nu mai platesc chirie si au o casa în proprietate. Este un sprijin important al statului prin care, utilizând instrumentul garantiilor guvernamentale, venim si cu sprijinirea domeniului constructiilor pentru a crea si mentine locuri de munca, dar si pentru a-i sprijini pe cei care nu au astazi o locuinta în proprietate sa nu mai plateasca chirie si sa poata benefica de acest sprijin. În 2010 am adaugat o componenta noua la program. Am încurajat, prin ceea ce am prevazut în textul hotarârii de guvern, constructia locuintelor de la zero. De aceea, garantiile guvernamentale pentru cei care îsi construiesc o locuinta de la zero sunt de 70.000 de euro, daca o construiesc individual, sau 75.000 de euro, daca o construiesc în asociere. Se mentine în continuare plafonul de 60.000 de euro pentru cei care achizitioneaza locuinte construite. Am alocat un plafon de 700 de milioane de euro pentru 2010 în vederea sustinerii în continuare a Programului "Prima Casa". În concluzie, Programul "Prima Casa" a salvat, dupa aprecierile pe care le avem la ministere, pâna în present, circa 500 de firme si 9.500 de locuri de munca.
5. Continuarea si extinderea Programului "Rabla", precum si impunerea Programului "Primul tractor". În anul 2009, în cadrul Programului "Rabla" s-au cheltuit 96 de milioane de lei pentru 32.327 de beneficiari. Pentru anul 2010 am îmbunatatit programul, majorând suma acordata, de la 3.000 la 3.800 de lei, si, de asemenea, am impus posibilitatea pentru persoanele fizice de a intra în acest program, dând posibilitatea si persoanelor fizice sa caseze cât mai multe rable, pentru a rezolva si o problema de mediu, dar si pentru a sustine activitatea economica. În acest an estimam 110.000 de aplicanti. Pentru 60.000 dintre aceştia am avut deja alocat în buget suma de 228 de milioane de lei si am decis, împreuna cu ministrul Mediului, sa suplimentam cu înca 50.000 de tichete valorice şi bugetul cu înca 190.000 de lei, astfel încât Programul "Prima rabla" însumeaza acum o finantare totala de 418 milioane de lei.
Pentru sustinerea agriculturii am initiat Programul de stimulare a înnoirii parcului national de tractoare si masini agricole autopropulsate. Care este situatia în momentul de fata în România? Circa 73% din numarul de tractoare si 75% din numarul de combine aferente parcului de tehnica agricola, au durata normala de functionare depasita. De aceea, am introdus acest program si pentru tractoare si masini agricole. În conditiile acestea, suma alocata acestui program este de 100 de milioane de lei, iar cuantumul primei de casare este de cel mult 17.000 de lei, ceea ce înseamna posibilitatea înlocuirii din parcul de tehnica agricola a circa 5.880 de tractoare si masini agricole în anul 2010.
A sasea masura, Programul "Zece case pentru specialistii din mediul rural". Prin aceasta masura dorim ca medicii, profesorii, asistentele si asistentii medicali, cei care lucreaza în mediul rual, sa aiba acces la o locuinta. Pe de o parte, se sprijina activitatea economica construind peste 25.000 de locuinte în mediul rural. Pe de alta parte, crestem calitatea actului medical si a actului educational la sate si apropiem conditiile de viata ale celor de la sate de cele ale celor de la oras. Si cei de la tara au dreptul la asistenta medicala mai buna. Si copiii de la sate au dreptul la profesori bine pregatiti. Evident ca, în conditiile în care nu exista un stimulent suplimentar, este greu sa convingi si medicul, si profesorul, si asistentul medical sa ramâna în sat, sa ramâna în comuna. Prin aceasta masura vom pune la dispozitia acelora care lucreaza în mediul rural o locuinta gratuita, pe care o vor putea folosi pe durata în care îsi desfasoara activitatea în mediul rural, locuinte cu doua camere, locuinte cu trei camere, cu o suprafata aferenta de 500 de metri patrati.
Este vorba de un pret de aproximativ 30.000 de mii de euro pentru o locuinta cu doua camere, aproximativ 100 de metri patrati, si 35.000 de euro pentru o locuinta cu trei camere, 120 de metri patrati. Am convenit si am decis ca, pâna în 31 martie, sa primim solicitarile de la autoritatile locale, iar imediat Ministerul Dezvoltarii Regionale sa deruleze proiectul celor 25 de mii de case din mediul rural.
7. Reabilitarea energetica a cladirilor de locuit, un program cu dublu impact: creare de locuri de munca, sustinerea activitatii economice, dar si scaderea costului facturii la întretinere a cetateanului, obiectiv care este extrem de important. În 2009, s-au alocat 360 de milioane de lei, din care 200 milioane de lei credite de angajament. Pâna la sfârsitul lui 2009, s-au finalizat lucrarile de crestere a performantei energetice la 692 de blocuri, 24.834 de apartamente si s-au facut plati în valoare de 160 de milioane de lei. În 2010 se continua programul si apreciem ca cel putin 17.000 de apartamente vor fi finalizate si în 2010 în cadrul programului de reabilitare energetica a cladirilor de locuit.
8. Programul "Primul siloz". Acest program da posibilitatea fermierilor care nu detin spatii de depozitare adecvate sa pastreze productia realizata pe o perioada mai îndelungata si s-o valorifice pe piata în conditii avantajoare. Este o masura pentru sprijinirea agriculturii, pentru sprijinirea fermierilor, pentru sprijinirea agriculturilor care nu fac specula, ci doar doresc sa-si vânda productia în conditii bune de piata si fara sa cada prada intermediarilor care doar urmaresc obtinerea de profituri usoare. Pentru 2009 au fost depuse cereri în vederea acordarii licentelor de impozite pentru semintele de consum, pentru o capacitate de depozitare de circa 5.352 mii tone, iar comisia pentru acordarea licentelor de depozite a eliberat un numar de 173 de licente, pentru 94 de operatori economici. Fondul de garantare a creditului rural a acordat un numar de 1.150 de certificate de depozit pentru capacitatea licentiata de 756.000 de tone, la 11 operatori economici. Pentru 2010, se preconizeaza acordarea a 200 de licente de depozit, pentru 100 de agenti economici si o capacitate de depozitare de circa 4.000 de tone si, de asemenea, emiterea unui numar de 6.000 de certificate de depozit în baza solicitarii operatorilor economici. Sunt, repet, masuri concrete pe un domeniu extrem de important cum este acela al agriculturii.
9. Programul "Reabilitarea si modernizarea a 10.000 de kilometri de drumuri", un program pe care Guvernul l-a aprobat prin memorandum. Îl avem deja pregatit în dezvoltare la Ministerul Dezvoltarii Regionale.
10. Vânzarea locuintelor ANL pentru tineri. Pe de o parte, am luat decizia de a reduce de la 3 ani la 1 an termenul dupa care chiriasii ANL pot opta pentru cumpararea locuintelor construite prin acest program. Care este obiectivul? Dorim ca prin vânzarea de locuinte - si este vorba de aproximativ 22.000 de locuinte - sa putem sa construim alte 22.000 de locuinte. Din vânzarea celor 22.000 de locuinte se estimeaza atragerea la bugetul de stat a unei sume 500 de milioane de euro. Cu cei 500 de milioane de euro vom construi alte 22.000 de locuinte, cu mentiunea ca programul este finantat ANL de la bugetul de stat, tinta noastra fiind 100.000 de locuinte pentru tineri în mandatul acestui guvern. Mai mult decât atât, cei care cumpara locuinte ANL pot accesa si programul "Prima casa", tot ca o modalitate pentru a-i sprijini sa poata sa achizitioneze locuinte. Achizitionând locuinta si noi vom avea bani suplimentari pentru a putea sa avem si locuri de munca, dar si activitate economica.
11. Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul Fondului de garantare. Este un instrument extrem de important, pe care Guvernul l-a utilizat în 2009, si-l va utiliza în 2010. IMM-urile beneficieaza de sprijinul acestui fond de garantare a creditelor. Vreau sa stiti doar faptul ca, prin activitatea desfasurata în anul 2009, numarul de locuri de munca direct sprijinite a fost de 90.000, iar în anul 2010 se prevede acordarea unui numar aproximativ de 9.000 de garantii în valoare de peste 460 de milioane de euro, iar prin aceasta interventie a Fondului de garantare se vor salva în jur de 110.000 de locuri de munca si vor fi sprijinite în jur de 6.000 de firme.
Sunt masuri concrete pe care Ministerul Economiei - domnul ministru Videanu este aici si poate sa va dea detalii - intervine direct pentru a sprijini întreprinderile mici si mijlocii în activitatea de afaceri.
12. Garantii guvernamentale pentru cei care opereaza cu proiecte finantate din fonduri europene. Am emis o ordonanta de Guvern prin care autoritatile locale, universitatile acreditate, operatorii regionali de servicii de alimentare cu apa si canalizare, cu alte cuvinte cei care lucreaza cu fonduri europene si nu au partea lor de cofinantare pot utiliza garantia de stat pentru a putea lua împrumut de la banca sa-si poata sustine partea lor de contributie la proiectul european. Garantiile se acorda pentru urmatoarele domenii: infrastructura rutiera, enerigie, alimentare cu apa, canalizare si tratarea apelor uzate, managementul deseurilor, infrastructura din educatie, cercetare, sanatate, asistenta sociala. Garantiile pe care deja le putem acorda anul acesta prin banii prevazuti în buget sunt de 300 de milioane de euro, finantarea garantata în cadrul programului este de 80% din valoarea creditului. Deci, iata o masura directa, pragmatica, pentru a putea, pe de o parte, sa avem locuri de munca, activitate economica, fonduri europene atrase în România si sprijinirea primariilor si autoritatilor locale pentru a-si putea îndeplini obiectivele pe care le au în raport cu programele pe care si le-au stabilit.
13. Majorarea plafonului maxim de acordare a prefinantarii catre beneficiari. Aici vreau sa fac doar precizarea ca plafonul de prefinantare a fost majorat de la 15% la 20% si de la 20% la 30%. Asta ce înseamna? Toti cei care au un program european câstigat primesc imediat 30% din program, din contract, pentru derularea lucrarilor. Deci, am crescut de la 15% la 30% aceasta prefinantare, tocmai pentru a avea mai multe lichiditati în economie, pentru a avea mai multe resurse financiare cu care ei sa poata lucra si sa sustina activitatea economica.
14. Sprijinirea firmelor prin amânarea la plata a obligatiilor restante ale agentilor economici afectati de criza economica financiara. Firmele aflate în dificultate beneficiaza de amânarea la plata a obligatiilor restante. Pâna în prezent, ANAF-ul a înregistrat 660 de cereri de amânare la plata ale companiilor, fiind aprobate 413 solicitari pentru o valoare totala a obligatiilor de 210 milioane de lei, aceasta amânare facându-se pentru 6 luni de zile, pornind de la conditiile dificile ale activitatii economice, specifice crizei economice. Iata o alta masura concreta, directa, prin care statul vine în sprijinul mediului de afaceri si mai ales a firmelor aflate în dificultate.
15. Scutirea de la plata a impozitului pe venit catre bugetul de stat si contributiile la bugetele de asigurari sociale în perioada de întrerupere temporara a activitatii pe o perioada de maxim 90 de zile. Adica masura somajului tehnic, o masura pe care am avut-o si în 2009, am aprobat-o si în 2010. Ce înseamna asta? Pentru a putea mentine cât mai mult locurile de munca, timp de 90 de zile, când firmele se afla în suspendarea temporara a activitatii, statul preia plata contributiilor asigurarilor sociale ale angajatorului si ale angajatului, iar cel care este într-o asemenea situatie, angajatul, primeste 75% din salariu. Avem în vedere ca pe aceasta cale sa salvam si în 2010 în jur de 200.000 de locuri de munca, o masura directa, un efort substantial bugetar pe care îl facem, dar care vine sa sprijine activitatea economica. Amintesc si faptul ca firmele care angajeaza someri, la rândul lor, ca masura active, beneficiaza timp de 6 luni de zile de scutirea contributiilor de asigurari sociale.
16. Compensarea TVA de recuperat. Pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri confruntat cu probleme din ce în ce mai grave, am luat masura compensarii TVA, de recuperat cu TVA de platit, sau cu alte impozite datorate impozitului de stat, dar si pentru accelerarea rambursarii acestuia. De exemplu, în 2009, au fost realizate compensari în valoare de 4,2 miliarde de lei, deci peste 1 miliard de euro, compensari de TVA care sunt mai mari cu 12% decât în 2008. Amintiti-va: în 2008, când era an maxima de crestere economica. Noi, în 2009, în criza economica, am realizat compensari de TVA cu 12% mai mult. Din cele peste 600.000 de operatiuni de compensare s-au bucurat 16.230 de agenti economici. Masura directa si pragmatica de a-i sprijini pe cei care desfasoara activitati economice.
17. Accelerarea rambursarii TVA-ului. Stim ce probleme pune economiei si firmelor rambursarea TVA-ului. De aceea am luat decizii substantiale si radicale pentru a accelera rambursarea de TVA. Si spun 3 componente: prima a fost punerea în aplicare a rambursarii electronice a TVA-ului, o masura care, pe de-o parte, a eliminat abuzul, pilele din sistem si am pus la cale o metoda transparenta, prin care fiecare firma poate sa observe pe calculator, pe Internet, când i se ramburseaza automat TVA-ul, fara interventii, fara alte lucruri. Stiu ca i-a durut pe cei care aveau practici de a face din aceasta rambursare o activitate ilicita. Acum, acest lucru este transparent si se aplica în mod egal tuturor firmelor, fara privilegii. A doua masura pe accelerarea rambursarii TVA-ului vizeaza rambursarea automata a TVA-ului pentru cei care au decontari între 5.000 si 10.000 de lei, adica pentru cei care au venituri mai mici si pentru care 100 de milioane de lei vechi conteaza în activitatea economica. Se ramburseaza automat TVA-ul, urmând sa fie facut controlul fiscal în functie de gradul de risc în urmatorii 3 ani. Oamenii primesc banii, firmele pot sa ruleze în continuare aceste resurse financiare. Si a treia componenta a rambursarii TVA-ului automata vizeaza exportatorii, unde iar se realizeaza o rambursare automata a TVA-ului, cu inspectie fiscala ulterioara în cazul în care respecta conditiile prevazute de ordinul Ministerului Finantelor. În anul 2009, s-au realizat rambursari de TVA în valoare totala de 10.418 milioane lei, din care 58,8% au fost efectiv restituite companiilor, iar restul au fost compensate cu celelalte datorii. Repet, în anul 2009, în conditii de criza economica.
18. Sustinerea mediului de afaceri prin scheme de garantare de la EximBank si CEC. Am utilizat posibilitatea ca cele doua banci de stat pe care le avem sa sprijine activitatea economica si mediul de afaceri. Formele de sprijin oferite de EximBank sunt garantii, asigurari pentru export, finantari.
19. Sprijinirea firmelor prin intermediul ajutoarelor de stat. Aceste ajutoare de stat s-au alocat si în 2009, vor fi alocate si în anul 2010. În cursul anului 2009, bugetul total al masurilor de ajutor de stat elaborate de România au fost în cuantum de 8,1 miliarde de euro, alocaţi pentru un numar total de 29 de masuri de sprijin financiar. De asemenea, ajutoarele de minimis pentru IMM-uri au fost si în 2009, vor fi si în 2010 pentru sprijinirea mediului de afaceri a întreprinderilor mici si mijlocii. Prin schema de ajutor de minimis pentru sustinerea întreprinderilor mici si mijlocii, ca motor al economiei, s-au alocat, pentru o perioada de 3 ani - perioada 2009-2010-2011 - suma de 100 de milioane de euro. Pâna la data de 18 februarie 2010, au fost depus un numar de 2.120 de cereri cu o valoare totala a sumei solicitate de 299 de milioane de euro. Dintre acestea, s-au aprobat 342 de proiecte în valoare de 39 de milioane de euro, suma pe care întreprinderile beneficiare o pot utiliza în vederea realizarii de investitii si de dezvoltare a activitatii lor. Cu alte cuvinte, aceste programe de minimis sprijina în maniera directa întreprinderile mici si mijlocii activitatea economica a acestora.
20. Stimularea industriei chimice si energetice prin masuri directe pe care le-am pus în aplicare în anul 2009. De asemenea, prin HG 2015/2009, s-a stabilit schema de sprijin de tip bonus pentru promovarea energiei electrice produse în cogenerare de eficienta înalta, pe baza cererii de energie termica utila.
21. Reducerea, eliminarea, comasarea unui numar de taxe si tarife cu caracter nefiscal. În anul 2009 a început procesul de reducere drastica a numarului de taxe si tarife cu caracter nefiscal, în vederea simplificarii si reducerii poverii administrative. Astfel, pâna în acest moment, a fost reduse 208 taxe si tarife cu caracter nefiscal. Din cele 491 înregistrate anterior, au ramas doar 283. Si în 2010 vom continua procesul acesta de reducere, eliminare si comasare a taxelor si tarifelor cu caracter nefiscal.
22. Tarife mai mici pentru operatiunile Oficiului National al Registrului Comertului. As mentiona doar ultima hotarâre de guvern, prin care, prin decizia ministrului Justitiei, au fost diminuate cu 10% toate tarifele pentru serviciile de asistenta prestate de oficiile Registrului Comertului de pe lânga tribunale.
23. Aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru achizitionarea unei locuinte, masura pe care am avut-o în 2008, am mentinut-o si în 2009, se mentine si în 2010. În vederea sprijinirii tinerilor si a persoanelor cu venituri reduse, se aplica aceasta cota de TVA de 5% pentru achizitionarea unei locuinte. În anul 2009, s-a realizat un numar de 9.568 de deconturi, cu o cota redusa de 5%, pentru achizitionarea unei locuinte cu valoare TVA de 104,3 milioane lei.
24. O sa fiu mai scurt pentru a ma încadra în termenul propus: accelerarea absorbtiei fondurilor europene. Vreau sa stiti ca, în anul 2010, vom avea sansa sa avem cele mai mari sume cheltuite de la Uniunea Europeană în România si cele mai multe fonduri atrase în aceasta tara, pe baza muncii sustinute pe care am realizat-o în 2009, destelenind procedurile de achizitii publice, simplificând procedurile pe fondurile europene, urgentând problema de încheiere a contractelor si de organizare a licitatiilor. De asemenea, amintesc faptul ca, în 2010, prin masura 322 - renovarea, dezvoltarea satelor - masura extrem de importanta pentru tot ce înseamna spatiul rural - un numar de circa 101 comune vor avea investitii pentru realizarea a peste 1000 de km de drum, cu o valoare a investitiilor de peste 100 de milioane de euro. Repet, prin masura, 322. De asemenea, un numar de peste 208 comune vor avea resurse financiare pentru realizarea a peste 2000 de conducte de alimentare cu apa si resurse financiare pentru 3000 de km de conducte de canalizare, cu o valoare totala a investitiilor de 627 de milioane de euro. Sunt bani care încep sa intre în economia româneasca ca urmare a eforturilor pe care Guvernul si ministerele le-au facut.
25. Evaziunea fiscala, administrarea si colectarea veniturilor. Am spus foarte clar: în conditiile în care România are un grad redus al veniturilor din PIB în comparatie cu alte tari din UE, evaziunea fiscala este o prioritate a Guvernului, în sensul diminuarii si reducerii acesteia. De aceea, pentru 2010, Ministerul Finantelor are în pregatire un amplu program de simplificare a procedurilor, pe de o parte, dar, pe de altă parte, si de combatere prin masuri ferme a evaziunii fiscale.
26. Cota unica de impozitare la firme. Asa cum am spus, doar 4 state din Uniunea Europeană au o cota de impunere pe profit mai mica decât România. Avem o cota de impozitare care face din România un mediu economic atractiv, un stimulent pentru mediul de afaceri si care, repet, reprezinta, a reprezentat si va reprezenta un motor al cresterii economice.
27. Cota de impunere a veniturilor persoanelor fizice din România este sub media europeana, care este de 37%. La noi este 16% - iarasi un element extrem de atractiv si care nu a fost modificat în aceasta perioada de criza, tocmai ca o masura pentru sustinerea activitatii economice si a locurilor de munca.
28. TVA-ul de 19%, care nu a fost modificat, România având în continuare una din cele mai scazute de TVA din UE. Şi doar prin comparaţie, va reamintesc faptul ca, în timp ce în tari precum Ungaria, TVA-ul a crescut de la 18% la 25% sau Letonia - de la 18% la 21%, sau Lituania - de la 18% la 20%, România, chiar în conditiile dificultatilor economice, nu a procedat nici la majorarea TVA, nici a cotei unice. Evident ca aceste masuri care sunt în exercitiu, sunt în aplicare, vor fi completate în perioada urmatoare cu alte masuri care sa sustina locurile de munca si mediul de afaceri. Si o sa fac o foarte scurta trecere în revista a lor. Pentru perioada imediat umatoare avem în vedere sprijinirea tinerilor care încep o afacere prin facilitati acordate de catre stat, asa- numitele firme starter. Doi: regândirea impozitului forfetar, în sensul orientarii lui spre acele domenii unde evaziunea fiscala nu poate fi combatuta altfel. Trei: crearea unui fond de investitii, prin care sa sustinem investitiile majore din aceasta tara. Patru: unificarea declaratiilor fiscale. Este un proiect ambitios pe care sper ca pâna la sfârsitul anului sa putem ajunge ca toti oamenii de afaceri din aceasta tara sa nu îsi mai piarda timpul si banii în hatisuri birocratice, completând 20-25 de declaratii de tot felul sa avem un portal electronic si o unificare a declaratiilor fiscale, astfel încât oamenii de afaceri sa aiba un real câstig din utilizarea tehnologiei avansate. Cinci: Compensarea atipica de TVA si alte datorii la bugetul de stat si asigurari sociale si de sanatate pentru a sprijini firmele, astfel încât sa poata sustine activitatea economica. Şase: Legea parteneriatului public privat, pentru sustinerea multiplelor proiecte de infrastructura care nu pot fi realizate altfel. Ma refer aici atât la proiecte de infrastructura rutiera, cât si la proiecte din domeniul energiei, proiecte care pot fi sustinute printr-un parteneriat public-privat. Ca sa va dau exemple de proiecte posibil de realizat în parteneriat public-privat: în energie, terminalul de gaze lichefiate de la Constanta, hidrocentrala de acumulare si pompaj de la Tarnita, constructia cablului electric submarin Constanta-Istanbul sau, în colaborare cu vecinii bulgari, o noua centrala pe Dunare. Sunt doar câteva proiecte care pot fi foarte bine realizate în parteneriat public-privat. Şapte. Amânarea si pentru 2010 a platii anticipate a impozitului la profit, a impozitului pe profit, asa cum am anuntat, fiind o masura pe care am amânat-o si în 2009, va fi amânata si în 2010, pentru sustinerea mediului de afaceri.
Doamnelor si domnilor, sunt doar o parte din masurile concrete pe care Guvernul le are în aplicare, cu caracter general, sectorial. Evident ca mai sunt multe alte solutii care se aplica, prin agentiile si structurile guvernamentale. Si, spun înca o data, exista semnele ca România este pe drumul cel bun al iesirii din criza economica, al iesirii din recesiune. În 2010 vom iesi din recesiunea economica. Nu avem însa voie sa facem niciun pas înapoi în ceea ce priveste drumul reformelor. Fie că vorbesc aici de salarizare unitara, de reforma pensiilor, de reforma administratiei publice, de reforma educatiei nationale, de reforma sanatatii, de standardele de cost, care trebuie sa fie impuse, aceste reforme nu trebuie sa fie oprite. Si aici va solicit parteneriatul dvs., alaturi de Guvern, sa facem în continuare ceea ce trebuie pentru România si împreuna sa putem iesi din recesiunea economica, sa dam acestei tari stabilitate economica si sa dam fiecarui român sansa la prosperitate în aceasta tara. Va multumesc!
http://www.gov.ro/upload/articles/108367/20100316-eb-discurs-parlament.wmv
Data: 16.03.2010
(sursa: http://www.gov.ro/transcrierea-discursului-primului-ministru-emil-boc-in-cadrul-dezbaterii-cu-tema-necesitatea-crearii-de-noi-locuri-de-munca-si-imbunatatirea__l1a108367.html)
1 comment:
Inca o situatie in care Boc face poc.
Post a Comment