Marşul forţat pentru eliminarea muncii la negru continuă

---

Scriam despre credinţa domnului Boc cum că noul cod al muncii şi controalele ITM vor conduce la eliminarea muncii la negru: Problema s-a rezolvat, mai avem de aşteptat...

Premierul ne reconfirmă că lucrurile merg conform planului şi că în trei luni munca la negru va fi o amintire.

Emil Boc: Bună ziua, tuturor! Aşa cum ştiţi, Codul Muncii a intrat în vigoare în urmă cu o săptămână. De asemenea, în urmă cu o săptămână am dispus o acţiune complexă de eliminare a muncii la negru prin controale mixte, în sensul că din echipele de control făceau parte şi fac parte în continuare inspectorul de muncă, Garda Financiară, Poliţia şi Jandarmeria. În urma celor două acţiuni coroborate - intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii şi intensificarea controalelor pentru combaterea muncii la negru - putem să vă prezentăm astăzi, după o săptămână, câteva concluzii. În acest interval de timp, din 2 până în 9 mai, s-au efectuat 3.065 de controale pentru identificarea cazurilor de muncă fără forme legale. În urma acestor controale s-au aplicat amenzi în valoare de 3.742.000, aproape 38 de miliarde de lei vechi, aproape un milion de euro. În urma acestor controale şi a intrării în vigoare a noului Cod al Muncii, în doar o săptămână au fost încheiate 102.870 de noi contracte de muncă. În consecinţă, putem să spunem că, pe de o parte, avem o eficienţă a noii legislaţii a muncii, prin intrarea în vigoare a noului cod, şi, pe de altă parte, putem constata eficienţa controalelor efectuate de către autorităţile statului, în condiţiile în care - aşa cum am spus - în doar o săptămână, au apărut 102.000 contracte de muncă noi, care înseamnă că 102.000 persoane din România au un salariu şi în consecinţă au o asigurare la sănătate, la şomaj sau la pensie.
De la început am menţionat că scopul noii legislaţii a muncii este crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, am menţionat faptul că, în privinţa combaterii muncii la negru, doar controalele încrucişate şi cu echipe mixte pot da rezultate. Se pare că nu ne-am înşelat şi, în consecinţă, aceste acţiuni îşi arată rodul pe care noi ni-l dorim, şi anume mai multe contracte de muncă, mai mulţi cetăţeni români care să aibă un salariu şi asigurare la ceea ce am spus: pensie, şomaj şi sănătate. De ce este important pentru stat? Pe de o parte, astăzi 102.000 persoane nu mai sunt dependente de asistenţă socială, pentru că, în bună parte, cei care erau la negru, ca muncă, erau dependenţi de asistenţă socială. Pe de o parte, avem un avantaj că fiecare cetăţean din cei 102.000 are un salariu şi protecţie la sănătate, şomaj şi pensie. Pe de altă parte, statul economiseşte faptul că nu mai trebuie să plătească asistenţă socială pentru cei care, iată, acum au carte de muncă şi beneficiază de drepturile aferente.
Ca domenii, unde sunt cele mai multe contracte de muncă încheiate în această săptămână din rândul celor 102.870? Cele mai multe, aproximativ 22.000, sunt în construcţii, după care în jur de 20.000 sunt în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor. În jur de 20.000 sunt în industria prelucrătoare, în jur de 7.000 în hoteluri şi restaurante, 6.000 - tranzacţii imobiliare, 5.500 - transport şi depozitare, 4.129 - agricultură, silvicultură, pescuit; 3.582 - activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, la care, în ordine descrescătoare, sănătate şi asistenţă socială, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, învăţământ, intermedieri financiare şi asigurări, informaţii şi comunicaţii, distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, industria extractivă sau administraţie publică, precum şi activităţi ale gospodăriilor de bunuri şi servicii destinate consumului propriu. Deci, aceasta ar fi foarte pe scurt harta în care se încadrează cele 102.870 de noi contracte de muncă încheiate în doar o săptămână de la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii şi de la intensificarea controalelor pentru combaterea muncii la negru.
Aceste controale vor continua şi săptămâna aceasta, şi săptămâna următoare, pe tot parcursul lunii mai şi al lunii iunie. Spun asta pentru că doar printr-o aplicare riguroasă şi fără excepţie a legii putem să ne asigurăm că în România, odată ce o lege este adoptată, ea se respectă. Adică nu facem o campanie de trei zile, după care punem arma jos şi plecăm la culcare. Asta înseamnă bătălie cu evaziunea fiscală şi cu munca la negru în fiecare zi. Autorităţile statului sunt plătite pentru a aplica legea şi a verifica respectarea ei şi o vor face ca atare. De aceea, am dispus în mod expres atât Ministerului Finanţelor, cât şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, ca împreună cu reprezentanţii Inspecţiei Muncii, să continue această activitate şi orice persoană din România care astăzi încă mai prestează muncă la negru să ştie că nu beneficiază de nici un fel de protecţie şi nu mai are nici un fel de scut pentru a se apăra, astfel încât legea să nu fie respectată. Legea se va aplica indiferent despre cine este vorba până la capăt. Şi trag un semnal foarte serios pentru cei care încă mai intenţionează să lucreze la negru: nu mai merită să lucraţi la negru, nici întreprinzători, nici persoane care mai prestează muncă la negru.
Pentru întreprinzători, le spun un lucru foarte direct, amenda este foarte mare, 10.000 de ron, şi dacă plăteşti amenda este ca şi cum ai putea să plăteşti un om cu carte de muncă 12 luni, cu toate drepturile asigurate. Mai sănătos este să îi faci carte de muncă la om şi să dormi liniştit, că, indiferent cine vine în control, ai acoperire legală. Acesta este cel mai important mesaj pe care-l dau acelora care încă ar mai dori să angajeze persoane la negru. Mai bine faceţi-le carnet de muncă, carte de muncă, plătiţi-le drepturile salariale - şomaj, sănătate, pensii - şi dormiţi liniştiţi. Pentru că amenda este oricum mai mare decât dacă i-aţi face contract de muncă.
Acum, al doilea subiect pe care vreau să-l abordez cu dvs este cel legat de şomaj. Astăzi, avem în România 493.438 de şomeri - o rată a şomajului de 5,41 potrivit datelor din luna aprilie. În comparaţie cu luna martie, şomajul este în scădere, de la 5,92 la 5,41. Ca număr, de la 539.666 în luna martie, la 493.438 în luna aprilie. Practic, din luna martie 2010, când am avut cel mai mare procent al şomajului, 765.285 şomeri, adică vârful şomajului în România în perioada de criză, adică 8,39, până în momentul de faţă avem o scădere continuă a numărului de şomeri, ajungând la 5,41, atât cât este astăzi. Uitându-ne statistic, suntem undeva la un nivel al şomajului din luna ianuarie 2007, comparativ. Evident că după aceea şomajul a mai scăzut pe parcursul anului 2008, dar comparativ, dacă ne gândim că în ianuarie 2007 totuşi eram într-o perioadă de creştere economică, iată că acum, după doi ani grei de criză economică mondială, cu implicaţii şi pentru România, revenim la o cifră a şomajului mai favorabilă, chiar dacă încă numărul de şomeri mă îngrijorează, cel existent în România, de aproape o jumătate de milion. Astăzi sunt vacante 10.600 locuri de muncă, săptămâna trecută au fost vacante 11.276, deci se constată şi aici o direcţie de ocupare a posturilor vacante şi, atâta vreme cât mai există posturi vacante, libere, este o dovadă că suntem pe o direcţie bună să putem să le oferim acelora care doresc să muncească locuri de muncă în România. Iar acest lucru trebuie continuat în perioada următoare, pentru că principalul efort al guvernului este locul de muncă pentru români, locul de muncă pentru fiecare cetăţean al acestei ţări, pentru că locul de muncă reprezintă cea mai bună formă de protecţie socială. Nimic altceva nu poate înlocui locul de muncă. În consecinţă, ne aşteptăm ca şi în luna mai, rata şomajului să fie în scădere, astfel încât mai mulţi cetăţeni români să-şi poată găsi locul de muncă. În al treilea rând, vreau să precizez faptul că am abrogat Ordinul 1301/4 aprilie 2001 al ministrului muncii cu privire la informaţiile pe fonduri europene care erau exceptate de la comunicare. Am analizat implicaţiile juridice şi publice ale ordinului respectiv şi în acelaşi timp mă pronunţ pentru o transparenţă totală cu privire la datele şi informaţiile care vizează fondurile europene şi gestionarea acestora, astfel încât accesul în condiţiile legii care vizează informaţiile publice să fie nerestricţionat şi să se obţină toate datele necesare în acest sens. Legea asistenţei sociale o vom discuta în guvern şi o să vă prezentăm concluziile după discutarea ei în guvern, având în vedere necesitatea coroborării cu celelalte ministere. Acum, dacă dvs aveţi întrebări...
Reporter: Au fost cazuri penale, situaţii în care s-au dat aşa amendă penală/.../ ? Şi nu ne-aţi spus cuantumul amenzii...
Emil Boc: Cuantumul amenzii este aproape 38 de miliarde de lei vechi, 3.742.500 de lei. Le vom primi la sfârşitul săptămânii viitoare. Aceste date le-am cerut în privinţa infracţiunilor, pentru că ceea ce eu am solicitat, în primul rând, am solicitat contracte de muncă nou încheiate. Aceasta este cea mai importantă misiune a noului Cod al Muncii. Scopul nostru nu este să trimitem oameni în închisoare. Noul Cod al Muncii nu urmăreşte în primul rând trimiterea angajatorului sau a angajatului la închisoare. Nu rezolvăm nimic. Dar trebuie să ştie că aceia care merg la extrem şi utilizează în continuare munca la negru pot să ajungă şi acolo. Pe noi ne interesează să aducem la suprafaţă acele contracte care nu erau înregistrate sau nu existau sau, aşa cum se ştie, se lucra fără forme legale. În consecinţă, eu cred că prima parte a acţiunii noastre s-a demonstrat a fi una de succes, sunt convins că şi în perioada următoare se vor înregistra zeci de mii de contracte de muncă noi, mă refer în săptămâna următoare, luna aceasta, luna următoare, astfel încât să putem echilibra în România raportul între numărul de contributori la bugetul public şi numărul de beneficiari de prestaţii sociale de la bugetul public. Degeaba aşteptăm să avem mai mulţi bani pentru sănătate, pentru pensii, pentru şomaj, dacă nu avem un număr mai mare de contributori. Principala noastră preocupare este să creştem numărul angajaţilor în România. Prin asta şi cetăţeanul român este protejat, dar şi cei care beneficiază de prestaţii sociale sunt în măsură să aibă resursele financiare aferente. Când mă refer la prestaţii sociale, mă refer la aceia care cu adevărat trebuie să beneficieze de sprijinul statului, adică de aceia care cu adevărat sunt în nevoie, persoane cu handicap, persoane cu adevărat bolnave, ele au nevoie de sprijinul şi de solidaritatea noastră. Însă cei care pot să muncească, dar beneficiază de asistenţă socială, acolo trebuie să punem punct şi fiecare să beneficieze doar de acea formă de protecţie prevăzută de lege.
Reporter: Deputatul PNL Mihai Voicu susţinea că 45 de mii de locuri de muncă sunt practic ale administratorilor de bloc care sunt...
Emil Boc: E o afirmaţie fără acoperire şi care nu se regăseşte în ceea ce noi am verificat şi în noile contracte încheiate.
Reporter: Sunt toate noi, nu sunt contracte adiţionale?
Emil Boc: Sunt contracte noi, rezultate în urma verificărilor efectuate.
Reporter: În ce proporţie sunt contracte pe durată determinată?
Emil Boc: Aceasta nu vă pot preciza, pentru că nici nu era timpul necesar să putem face o asemenea analiză. Pe noi ne interesează în primul rând existenţa contractului de muncă. Orice contract de muncă înseamnă un salariu, orice salariu înseamnă protecţie la şomaj, sănătate şi pensie şi mai puţini bani de la stat pe asistenţă socială pentru acea persoană. Aceasta este filosofia de bază şi de aceea noi am pus accent în primul rând pe încheierea de noi contracte de muncă.
Reporter: Mâine poliţişti vor ieşi în stradă împreună cu familiile lor.
Emil Boc: Vom discuta cu toţi cei care au nevoie de o comunicare cu autorităţile statului pentru a le explica ce se întâmplă. Ministerul Administraţiei şi Internelor este mandatat să poarte toate discuţiile necesare pentru a le explica în ce constă această lege, în ce constă procesul de restructurare, în ce constă practic tot acest demers.
Reporter: Oamenii vor fi daţi afară.
Emil Boc: Noi nu avem un număr de oameni care trebuie să plece dintr-un sistem. Se face o analiză în fiecare sistem câţi funcţionari publici trebuie să existe, adică atâţia câţi îşi poate permite România şi de câţi are nevoie sistemul. Să nu uităm că în fiecare an există generaţii de absolvenţi care în mod obligatoriu intră în apărare şi ordine publică, şcolile de poliţie, şi trebuie să existe un raport coerent între intrări şi ieşiri din sistem. Şi cred că acest lucru trebuie făcut de către specialişti şi trebuie în concordanţă cu legislaţia europeană şi cu normativele europene şi România să aibă atâţia funcţionari publici de câţi are nevoie.
Reporter: Şi ce le spuneţi arunci poliţiştilor şi familiilor care ies mâine în stradă?
Emil Boc: Dialog cu autorităţile publice pentru a găsi soluţiile corespunzătoare, pentru fiecare cetăţean al acestei ţări.
Reporter: Domnule premier, aţi discutat cu domnul ministru Igaş posibilitatea ca să externalizaţi din rândul Ministerului de Interne acele servicii care nu au direct legătură cu activitatea pură de poliţist, cum ar fi Clubul Dinamo sau alte servicii? Sunt lucruri pe care le-au ridicat sindicaliştii în conferinţa de presă. Ei susţin că, dacă aceste servicii ar fi externalizate, atunci numărul poliţiştilor efectiv din stradă nu ar trebui disponibilizaţi. Vă mulţumesc.
Emil Boc: Eu m-am pronunţat întotdeauna pentru următoarea filosofie - câţi mai mulţi poliţişti în stradă pentru protecţia cetăţeanului şi asigurarea ordinii publice şi a siguranţei publice, cât mai puţini şi numai atât cât este necesar personal din poliţie în birouri. Cred că principala menire a celui care lucrează în ordinea publică, în siguranţa cetăţeanului, este să fie în stradă. Acolo se realizează cu adevărat protecţia cetăţeanului şi în birouri atâţia câţi sunt necesari. Din nefericire, încă în România avem în multe locuri un raport invers, dar este treaba specialiştilor să facă această analiză şi să realizeze o asemenea aplicare a legii.
Reporter: Şi veţi interveni dacă vor fi daţi afară operativii, în locul celor de la birouri?
Emil Boc: Eu am cerut această analiză, iar specialiştii trebuie să o facă pentru că ei sunt în măsură să facă ponderea între diferitele arme care există la MAI, dar să respecte principiul: prioritatea este siguranţa cetăţeanului, şi nu protejarea funcţionarului din birou - aceasta este regula fundamentală pe care am impus-o. În privinţa FMI, doar două observaţii. Aş putea concluziona că, în urma acestei misiuni pe care şi-a încheiat-o Comisia Europeană, Fondul Monetar, Banca Mondială, principala concluzie ar fi aceea că suntem pe drumul cel bun, dar reformele trebuie continuate.
Împărtăşesc un optimism prudent cu privire la evoluţia viitoare, în consecinţă cred că avem toate şansele să ieşim din recesiune, dar ieşirea din recesiune reprezintă doar prima etapă a ieşirii din criză. În consecinţă, trebuie păstrat ritmul reformelor, nu trebuie făcut niciun pas înapoi cu privire la reformele pe care am reuşit să le adoptăm şi trebuie accelerată implementarea lor şi trebuie continuată în acelaşi ritm reforma companiilor de stat, un lucru important pentru ceea ce înseamnă buzunarul cetăţeanului. Spun asta pentru că orice companie de stat sau regie autonomă care funcţionează pe pierderi înseamnă un ban cheltuit din buzunarul cetăţeanului, în loc să meargă la salarii, la pensii sau la cheltuieli cu investiţii. De aceea, se impune o reformă în profunzime a ceea ce înseamnă regii de stat sau companii. Acestea au intrat în linie dreaptă acum în procesul de reformă şi vă asigur că orice lucru bun care se va face în rândul companiilor de stat va însemna mai mulţi bani la bugetul de stat, adică mai mulţi bani pentru salarii, pentru pensii, pentru ceea ce înseamnă cheltuieli cu investiţii, cu alte cuvinte pentru locuri de muncă ale românilor. Refuzul liderilor alianţei socialiste de a participa la discuţiile cu delegaţia Comisiei Europene şi a FMI, după părerea mea, este o fugă de responsabilitate de natură să dea un semnal periculos nu numai românilor, ci şi altor state. Asta înseamnă, după părerea mea, că alianţa socialistă doreşte practic să readucă în România politica promisiunilor fără acoperire sau, mai bine spus, politica ajutorului social pentru cei care pot să muncească. Or acest lucru s-a demonstrat a fi atât de dăunător României şi ne-a pus într-o situaţie atât de delicată. Eu sper ca până la urmă şi liderii alianţei socialiste să înţeleagă faptul că România nu poate să fie performantă, nu poate să reuşească decât dacă aplică măsuri riguroase pentru ceea ce înseamnă încurajarea muncii, şi nu a "nemuncii", dacă promovăm măsuri care să facă din România o ţară care să nu se bazeze pe promisiuni electorale şi să realizeze atât cât poate şi are acoperire în economie. Cred că aceste lucruri le-am învăţat şi sunt principalele concluzii ale acestei perioade de criză, că România nu mai poate să mai facă promisiuni electorale fără acoperire, că se întorc împotriva noastră cu un efect mult mai dur decât ne-am putea gândi vreodată.
Reporter: Dvs. aţi făcut vreo promisiune electorală care s-a întors împotriva dvs?
Emil Boc: Am fost unul dintre aceia care am susţinut creşterea salariilor profesorilor şi mi-am precizat punctul de vedere.
Reporter: Dar, în ceea ce priveşte ieşirea din recesiune, ne-aţi spus că avem şanse să ieşim din recesiune. Ne spuneaţi acum ceva vreme că ieşim la sfârşitul lunii martie.
Emil Boc: Eu întotdeauna am spus un singur lucru: dacă datele de pe luna ianuarie şi februarie se confirmă şi în luna martie, atunci România are toate şansele să iasă din recesiune. Datele le oferă Institutul Naţional de Statistică şi aşteptăm comunicarea oficială din partea acestei instituţii, care ţine legătura directă cu EUROSTAT-ul, adică structura de specialitate a UE. Concluziile Misiunii FMI sunt în aceeaşi direcţie - că există toate şansele să mergem pe ieşire din recesiune, repet, ca primă etapă pentru ieşirea din criză. Încă o dată, am spus de atâtea ori şi eu m-am referit doar la recesiune. Datele INS-ului se referă la recesiune şi la acestea am făcut referire de fiecare dată. Le vom vedea atunci când ele vor fi anunţate. În privinţa companiilor strategice, punctul meu de vedere a fost şi rămâne constant: companiile strategice de interes naţional trebuie să rămână ale României şi ale românilor. Da, e adevărat, avem nevoie de management performant. Da, avem nevoie de îmbunătăţirea actului de conducere. Dar nu cred că anumite companii strategice de interes naţional trebuie să aibă soarta PETROM-ului, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în perioadă de criză când nu ai avut PETROM-ul sub controlul statului şi nu ai putut să intervii într-o formă sau alta de a calma preţul carburanţilor, de exemplu. De aceea, cred că pentru viitor trebuie să fim extrem, extrem de prudenţi cu ceea ce înseamnă resursele strategice ale ţării. Da, management performant, da, posibilitatea vânzării unor pachete minoritare. Dar acţionariatul majoritar trebuie să rămână în mâna statului român, pentru a putea lua decizii strategice, atunci când are nevoie. Cred că este cea mai importantă lecţie a crizei pe care am învăţat-o în privinţa avuţiei strategice a ţării, care nu trebuie vândută pe bani de nimic. Aşa cum a fost vândută rezerva de ţiţei a ţării şi vândut PETROM-ul, putea foarte bine la PETROM să fie o soluţie de management performant şi nimeni nu ar fi obiectat, dar nu vânzare, aşa cum s-a făcut, pe un preţ care astăzi este mai mult decât derizoriu şi cu consecinţe pentru buzunarul fiecărui român din această ţară. Dacă nu mai sunt întrebări, vă mulţumim.
Reporter: Săptămâna viitoare avem ministru al Muncii?
Emil Boc: Aşa cum am precizat, după convenţia PDL vom avea şi ministru al Muncii. Mulţumesc, o seară bună.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 09.05.2011

(sursa: http://www.guv.ro/declaratii-de-presa-sus-inute-de-premierul-emil-boc-la-ministerul-muncii__l1a113294.html)

Abia aştept ca premierul să anunţe în luna august eliminarea muncii la negru.