Ha ha ha...

---

Să nu te iei cu mâinile de părul cheliei?

Premierul Emil Boc le-a spus, joi, ambasadorilor români că au nevoie de un plus de energie la unele dintre reprezentanţele României în străinătate şi a îndemnat la deschiderea unor reprezentanţe economice ale României în China, India, Turcia, Rusia şi Republica Moldova.

Emil Boc şi-a exprimat aprecierea faţă de profesionalismul diplomaţilor români, dar a remarcat şi lipsuri în privinţa coeziunii la unele ambasade.

"Observ, la unele reprezentanţe e nevoie de un plus de energie şi de coeziune, un plus de încredere în forţa dumneavoastră a de a acţiona, care vor aduce şi acel plus bine meritat de încredere din partea societăţii româneşti', a spus premierul la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

Totodată, el le-a mai solicitat diplomaţilor mai multă creativitate în promovarea exporturilor româneşti.

"Este nevoie de mai multă creativitate din partea celor care se ocupă de promovarea exporturilor româneşti. Consider că este necesar să punem cât mai repede în aplicare proiectul referitor la crearea în unele locaţii externe, cum ar fi Beijing, New Dehli, Istanbul, dar şi Moscova, Chişinău, a unor centre de promovare cu implicarea reprezentanţilor membrilor de afaceri care să funcţioneze sub egida birourilor de promovare comercială şi economică ale ambasadelor", a afirmat primul ministru.

De asemenea, el le-a spus ambasadorilor să 'discearnă între gălăgie şi adevăr' şi să promoveze interesele economice ale României.

"Aştept de la nişte profesionişti ai diplomaţiei să discearnă între adevăr şi gălăgie, să prezinte cu onestitate şi profesionalism eforturile întreprinse de autorităţi în direcţia menţinerii atractivităţii României în rândul investitorilor străini", a declarat şeful Guvernului.

În context, el a avertizat că ambasadorii îşi "justifică existenţa în străinătate" prin capacitatea de a încheia parteneriate pentru investitorii români.

"Aveţi datoria, deopotrivă, de a vă coordona demersurile cu ministerele de linie pentru identificarea posibilităţilor de atragere a unor finanţări externe pentru proiecte în special în domeniul infrastructurii de toate felurile. Aş vrea să înţelegeţi că aveţi această responsabilitate pe umerii dumneavoastră faţă de contribuabilul român. Vă justificaţi existenţa în străinătate şi prin această componenţă: capacitatea dumneavoastră de a încheia parteneriate, de a oferi parteneriate pentru investitorii români, de toate felurile, de toate dimensiunile", le-a spus Emil Boc diplomaţilor.

În discursul său, Boc a subliniat importanţa pe care a acordat-o vizitei întreprinse în luna august în China, unde s-a întâlnit cu preşedintele chinez Hu Jintao şi cu premierul Wen Jiabao.

"Am convenit să stimulăm exporturile româneşti în China, să atragem participare chineză la proiecte investiţionale de mai mică anvergură, dar şi să dezvoltăm în cadrul cooperării bilaterale componenta turistică sau bancară", a detaliat primul-ministru.

În context, el a reliefat importanţa celor cinci proiecte majore prezentate investitorilor chinezi: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti, canalul Bucureşti-Dunăre, canalul Siret-Bărăgan, şoseaua de centură a Bucureştiului.

Totodată, Emil Boc le-a cerut diplomaţilor să acorde deosebită importanţă Orientului Mijlociu şi economiilor din Asia. AGERPRES
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/80140-Premierul-Emil-Boc-le-cere-diplomatilor-romani-mai-multa-energie-si-reprezentante-economice-in-India-si-China.html)

Eu nu înţeleg. Domnul Boc a fost în China, a constatat că nu avem ambasador în China (pentru că altfel îl întâmpina la avion, nu-i aşa?), dar altfel domnia sa îndeamnă pe ambasadorul lipsă...să investească un plus de energie în...

Poate că primul pas al investirii unui plus de energie cu China din partea ambasadorul din China este tocmai numirea unui ambasador în China. Dar ce să vezi, asta ţine de domnul Băsescu, de ministrul Baconschi şi, nu-i aşa, în ultimă instanţă chiar de domnul Boc. Bine măcar că există domnul dl. Ion Dicu, însărcinat cu afaceri. Nu ştiu cine este domnia sa, nu ştiu cât de bun este domnia sa în acest post, nu ştiu dacă a urmărit serialul Legendele Palatului să vadă cum au făcut coreeni de acum câteva sute de ani comerţ cu China, cu siguranţă însă că perfprmanţa domniei sale nu-l mulţumeşte pe deplin pe domnul Boc cât timp acesta doreşte mai mult de la ambasadorul inexistent din China.

Cât despre "aprecierea faţă de profesionalismul diplomaţilor români, dar a remarcat şi lipsuri", se potrivesc următoarele versuri...

"Dar există probleme şi in îndustria de ţepe!"
Se ridică în picioare boierul Şulea Trepe.
"Nu mai avem lemn de paltin, producţia stagnează de ieri,
Iar stejarul, Ţepeş Doamne, îl ţinem doar pentru boieri,
De aceea propun să facem ţepele din lemn de prun!
Vor fi beţivi mai puţini, iar lemnul e destul de bun..."

Alexandru Andries - Dracula Blues

Domnule Ministru,
Domnilor foşti preşedinţi ai României, domnule preşedinte Iliescu, domnule preşedinte Constantinescu,
Doamnelor şi domnilor ambasadori şi consuli generali,
Stimaţi invitaţi,

A devenit o obişnuinţă pentru mine, acum, să particip de fiecare dată la „Ziua Diplomaţiei Române” şi să particip cu această ocazie la întâlnirea cu dumneavoastră, pentru a putea să vă împărtăşesc câteva din gândurile şi problemele cu care Guvernul se confruntă, în momentul de faţă. Mesajul meu din acest an se va concentra, în special, pe aspectele economice, având în vedere contextul global, puternic marcat de criza economică, cât şi calitatea dumneavoastră de promotori peste hotare ai intereselor României. După cum ştiţi, am primit recent confirmarea că România a înregistrat trei trimestre consecutive de creştere economică, începând cu trimestrul al IV-lea din 2010. Practic, asta a însemnat ieşirea oficială din recesiune, ca prim pas spre ieşirea din criza economică. Acum suntem în trimestrul al III-lea şi, fiind un an de vârf din perspectiva creşterii economice, sperăm să consolidăm creşterea economică şi datorită aportului pe care agricultura îl aduce în PIB şi, după datele pe care le avem, până în momentul de faţă, România este în graficul creşterii economice de 1,5% pentru anul 2011.
De asemenea, există în acest moment premisele ca, menţinând ritmul reformelor, atrăgând investiţii şi îmbunătăţind absorbţia fondurilor europene, să asigurăm şi în 2012 o creştere economică în jur de 3,5%. Evident că depinde foarte mult de ce se întâmplă în zona euro, în Europa, în America şi în alte părţi ale lumii, pentru ca aceste prognoze ale noastre să devină certe. Spun asta pentru că, în contextul unor turbulenţe existente pe pieţele internaţionale, în luna iunie am avut o uşoară încetinire a exporturilor şi a producţiei industriale, fapt ce imediat se regăseşte şi în PIB. Spun asta pentru că dacă în context intern am luat acele măsuri necesare pentru a asigura stabilitatea macroeconomică, pentru a ne putea încadra în deficitul de 4,4% pentru 2011 şi de 3% în 2012, totuşi prognozele de creştere sunt influenţate de ceea ce se întâmplă pe pieţele europene. Sperăm însă că nu vor fi turbulenţe majore care să afecteze prognozele despre care am vorbit. Ne-am asumat măsurile de austeritate şi reformare, prin prisma interesului de restabilire a echilibrelor din economia naţională şi de creare a bazei pentru reluarea creşterii. România a dus o politică proactivă, a luat măsurile de ajustare la timp şi puteţi observa că, astăzi, ţări din Uniunea Europeană iau măsurile pe care România le-a luat în anul 2010, pentru a putea să-şi restabilească echilibrele bugetare şi a diminua ponderea datoriei suverane, ca procent în PIB. Putem spune că, prin reuşita eforturilor de stabilizare macroeconomică, România a dovedit că acţionează cu responsabilitate, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene. Acelaşi spirit de responsabilitate ne determină să ne înfrânăm de la măsuri cu caracter populist, tentante în acest moment, de prefigurare a revigorării economice, dar foarte periculoase pentru perspectivele de evoluţie viitoare. Precauţia este cu atât mai justificată cu cât situaţia în plan internaţional, aşa cum am spus, nu este încă stabilizată din punct de vedere economic. Vă este desigur cunoscut riscul de blocaj bugetar, cu care s-au confruntat de exemplu autorităţile americane, până în ultimul moment, precum şi retrogradarea pentru prima oară în istorie a ratingului de ţară al Statelor Unite de către Agenţia Standard & Poor's. Nici în Europa circumstanţele nu sunt întru totul liniştitoare. Există o serie de state care trec prin serioase dificultăţi. Deşi prin Tratatul de la Maastricht, pentru statele din zona euro, limita maximă a datoriei publice a fost stabilită la 60% din PIB, foarte multe ţări au depăşit acest nivel. Unele dintre ele au trecut chiar peste pragul de 100%. În ceea ce priveşte România, la sfârşitul primului semestru din 2011 avem un nivel al datoriei publice de aproximativ 31,5% din PIB, conform datelor pe care le avem în raportul Eurostat-ului.
Putem aprecia că la acest capitol stăm bine, doar alte trei ţări din Uniunea Europeană stau mai bine decât România la acest capitol al datoriei publice ca procent în PIB, mă refer la Luxemburg, Estonia şi Bulgaria. Acordul stand-by preventiv încheiat de România în cursul acestui an ne oferă finanţare, o dovadă certă că nu suntem dependenţi de ajutoare externe, însă presupune continuarea acţiunilor de modernizare şi recalibrare a mecanismelor economice. Ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei interne, guvernul, dar şi instituţiile externe mizează pe un nivel de creştere a PIB de 1,5% în 2011 şi 3,5% în 2012, un ritm apropiat de ritmurile de creştere ale ţărilor din Uniunea Europeană, în contextul actual.
Aşa cum am spus, îndeplinirea acestor prognoze depinde şi de conjunctura de ansamblu din economia europeană şi mondială. Îmbunătăţirea ratingului suveran este, însă, la rândul său, de natură să stimuleze optimismul general al investitorilor internaţionali faţă de România. În prezent, prima de risc a ţării noastre este cu aproximativ 25% mai mică faţă de cea din urmă cu un an. Acest indicator de percepţie arată că am câştigat, prin rezultatele obţinute în ultimul timp, relativa încredere a pieţelor internaţionale. În primul semestru din anul 2011, deficitul bugetar a fost de 2,07% din PIB, cu 37,5% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010. Totodată, acest deficit bugetar, pe primele 6 luni ale anului în curs, se situează sub limitele convenite cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, fiind cu 1,3 miliarde de lei mai mic, deci, cu alte cuvinte, ne-am încadrat foarte bine în angajamentele internaţionale pe care le avem, şi acelea se referă la 4,4% deficit pentru anul 2011.
Sintetizând, putem afirma că perspectivele economice ale României pe termen mediu, confirmate şi de prognozele instituţiilor financiare internaţionale, sunt încurajatoare. Reamintesc în acest context faptul că, recent, la una dintre agenţiile internaţionale, România şi-a redobândit statutul de "investment grade", statut pierdut din nefericire în 2008, adică am dobândit statutul de ţară în care se poate investi. El însă trebuie să fie consolidat, în primul rând prin menţinerea politicilor de stabilitate macroeconomică, evitarea derapajelor populiste şi sprijinirea, în continuare, a investiţiilor şi a mediului de afaceri.

Doamnelor şi domnilor,
Nu întâmplător am insistat asupra tabloului economic intern şi internaţional şi am prezentat câteva date statistice în acest sens. Consider că diplomaţia poate şi are datoria de a fi profund implicată pe linia sa de acţiuni externe în eforturile vizând consolidarea ieşirii din criză şi de relansare economică. Am în vedere atât acţiunea în contextul agendei europene, extrem de dinamice, cât şi acţiunea necesară în exercitarea diplomaţiei economice. Toamna acestui an şi anul 2012 - cu siguranţă, anul 2012 va fi un an cu multiple provocări în plan european. Principalele dosare pe care se vor concentra eforturile naţionale vor fi încheierea aderării la Schengen, gestionarea problematicii Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, negocierile asupra perspectivei financiare 2014 - 2020, implementarea Strategiei Dunării, menţinerea interesului Uniunii Europene pentru vecinătatea estică şi problematica subsumată regiunii extinse a Mării Negre. Ne aşteptăm ca, în funcţie de deciziile la nivel european din luna septembrie, să fie asigurată aderarea deplină a României la Schengen în cursul anului viitor. Este recunoscut faptul că România a îndeplinit condiţiile tehnice pentru accedere în zona Schengen. În egală măsură, trebuie să fim suficient de convingători, pentru a contrabalansa, eficient, ultimele forme de sensibilităţi şi rezerve subiective sau politice, care se manifestă, încă, în rândul unor parteneri europeni.
Jumătatea anului 2012 va fi decisivă şi pentru perspectivele Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie, având în vedere că va urma evaluarea de cinci ani a funcţionării mecanismului. Aşteptăm de la anul viitor ca evoluţiile pozitive, care suntem pe deplin încrezători că se vor înregistra în funcţionarea justiţiei, să reflecte şi să se reflecte într-o receptare adecvată la nivelul Uniunii Europene, determinând o decizie în consecinţă.
În privinţa negocierilor asupra următorului cadru financiar multianual al UE, avem interesul menţinerii alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, politici esenţiale pentru efortul de recuperare în raport cu alte state membre şi domenii cu miză majoră pentru mulţi cetăţeni români. În ultimii trei ani am făcut progrese remarcabile în ceea ce priveşte consolidarea capacităţii administrative la Bucureşti, ceea ce s-a reflectat într-o mai bună reprezentare a intereselor româneşti la Bruxelles. Dar o sarcină complementară eforturilor noastre revine şi diplomaţilor şi reprezentanţilor noştri de la nivelul Comisiei Europene, de la nivelul statelor membre şi de la nivelul Parlamentului European, prin intermediul europarlamentarilor români. În acelaşi registru, apreciez impactul şi consecinţa unor iniţiative şi politici europene promovate activ de România în cursul acestui an, între care: Strategia Dunării sau politicile şi proiectele din domeniul securităţii energetice. Vă este cunoscută importanţa deosebită pe care guvernul o acordă strategiei şi utilizării la capacitate maximă a fondurilor europene disponibile. Nu vă ascund că aşteptările mele în acest domeniu nu şi-au găsit încă pe deplin corespondentul în realitate, dar vă asigur de faptul că guvernul pe care îl conduc face, în continuare, toate eforturile posibile pentru accelerarea procesului de absorbţie. Menţionez faptul că în vara acestui an am luat decizia de a suspenda, noi, temporar, trimiterea de facturi la Bruxelles, pentru fondurile europene, până când nu efectuăm în plan intern, prin mecanismele prevăzute de lege, corecţiile financiare necesare pentru acele proiecte europene unde nu s-a respectat legea şi cadrul european cu privire la absorbţia fondurilor europene. Decizia aceasta a fost motivată de faptul că, în condiţiile în care o asemenea corecţie financiară ar veni din partea Uniunii Europene, banii europeni ar fi pierduţi de către România. Am dorit să prevenim acest lucru, facem în plan intern aceste corecţii, prin structurile abilitate ale statului, iar banii rămân în România, pot fi alocaţi pentru alte proiecte europene, din cadrul celor supuse spre aprobare şi finanţare, la organismele care gestionează fonduri europene. Cu alte cuvinte, ne facem noi ordine, înainte să ne facă alţii ordine, şi, după cum aţi văzut, deja, la Programul Operaţional Regional au fost anunţate corecţiile financiare la acele proiecte care au avut unele probleme de legalitate. Iar acest demers este combinat cu unul legislativ, adoptând deja, în guvern, actele normative pentru a respecta solicitările UE, şi anume acele delimitări mult mai clare între autorităţile care gestionează fonduri europene - şi mă refer aici la UCVAB, ANRMAP, Autoritatea de Management, Autoritatea de Audit şi, evident, instanţele de judecată, respectiv Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu menţiunea că am spus foarte clar în aceste documente că, indiferent de atribuţiile punctuale şi sectoriale pe care fiecare autoritate le are, responsabilitatea globală a implementării fondurilor europene revine autorităţii de management, cea care este în legătură directă cu UE. Acest cadru legislativ a fost stabilit, inclusiv, am suplimentat cu 60 de posturi la Agenţia Naţională de Reglementare şi Monitorizare din Achiziţii Publice, pentru a putea să îndeplinim aceste angajamente, pe care România le-a stabilit împreună cu UE. România are nevoie nu doar de o bună valorificare a fondurilor europene, dar şi de stimularea relaţiilor economice cu ţările Uniunii Europene şi, în egală măsură, de consolidarea cooperării cu parteneri din alte zone ale lumii.
Deosebit de importante sunt, în acest sens, demersurile de atragere a investiţiilor străine în România, prin prezentarea oportunităţilor existente, inclusiv în contextul măsurilor de reformare şi relansare, luate de către guvern. Ieri am fost la Slatina, unde am putut să constat o extindere a unor investiţii străine directe în România: o firmă care avea o investiţie deja de 300 de milioane de euro şi-a extins investiţia cu încă 160 de milioane de euro, într-un moment, repet, dificil încă în Europa din punct de vedere economic, dar care, repet, pentru România poate constitui un avantaj în raport cu alte ţări, pentru a putea genera în continuare investiţii străine directe. Aştept de la nişte profesionişti ai diplomaţiei să discearnă între adevăr şi gălăgie, să prezinte cu onestitate şi profesionalism eforturile întreprinse de autorităţi în direcţia menţinerii atractivităţii României în rândul investitorilor străini. S-au făcut eforturi deosebit de mari pentru a păstra fiscalitatea generală la un nivel redus - şi aici am în vedere cota unică de 16%, precum şi asigurarea unui cadru economic general caracterizat de stabilitate şi predictibilitate. Aceste aspecte sunt de interes pentru investitori şi merită o promovare extrem de susţinută.

Dragi colegi,
Aş vrea să înţelegeţi un singur lucru: eforturile pe care această ţară le-a făcut în anul 2010, în 2011, au fost acelea de a asigura stabilitatea macroeconomică-financiară a ţării, pentru a nu ajunge în colaps. Dacă nu luam aceste măsuri, România ar fi avut astăzi un deficit bugetar de minus 14%. Veniţi din Europa, veniţi din lume, ce-ar fi însemnat acest lucru pentru România? Cine ar fi finanţat un deficit de minus14%? Nimeni. România, cu siguranţă, era în colaps economico-financiar, dacă acele măsuri nu ar fi fost luate. Pentru asta nu am ezitat, de fiecare dată, să le mulţumesc românilor, pentru că, fără sprijinul lor, România nu ar fi ajuns la această stabilitate macroeconomică pe care o are astăzi, într-un context încă internaţional extrem de fragil. Dar o avem, este un bun câştigat şi acest bun nu mai trebuie să fie compromis de către politicieni. A însemnat această stabilitate macroeconomică faptul că România a dus mai mulţi bani spre investiţii. În primul rând, şi-a ajustat deficitul la unul finanţabil - şi mă refer la 4,4% - şi, în acelaşi timp, sunt mai mulţi bani pentru investiţii, România având în aceşti ani cel mai mare procent din PIB alocat investiţiilor. Vă dau doar [un] exemplu: anul acesta sunt 36 de miliarde de lei (RON), bani pentru investiţii, mult mai mulţi decât în 2010; în 2012 vor fi 43 de miliarde de lei (RON) bani mai mulţi pentru investiţii. Asta înseamnă că dezvoltarea unei ţări depinde, în primul rând, de investiţii şi de locuri de muncă. Am redus cheltuielile statului cu funcţionarea, la limite aproape raţionale, pentru că încă mai este loc de ajustări, acolo unde lucrurile nu au fost încă finalizate, dar funcţionarea statului, acum, se încadrează în parametri normali. Dacă este să vorbim de cheltuielile cu personalul bugetar, dacă în anul 2008 - 2009 aceste valori cu cheltuielile de personal erau în jur de 9,4% din PIB, acum discutăm de 7,5% în 2011 şi vor fi 7,2% în 2012, ca procent din PIB. Adică, diminuăm cheltuielile cu funcţionarea statului şi orientăm mai mulţi bani spre dezvoltare. Orice ţară normală asta face. Evident că asta presupune costuri politice de moment, dar vă asigur că este singura direcţie sănătoasă pentru dezvoltarea unei ţări. Iar aceste lucruri trebuie spuse - repet - fără patimă, cu onestitate şi explicate în contextul măsurilor pe care acest guvern le-a luat. Iar faptul că mai multe investiţii se derulează este şi o consecinţă a faptului că mai mulţi bani au fost alocaţi, chiar şi într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, pentru susţinerea investiţiilor. Nu de ignorat este şi modificarea la Codul Muncii. Acest nou Cod al Muncii, care are marele avantaj, şi a fost solicitat de toţi investitorii autohtoni şi străini, pentru flexibilizarea pieţei forţei de muncă, şi s-a realizat acest lucru, astăzi se poate mult mai uşor angaja o persoană în România.
Astăzi, un om îşi poate găsi mult mai uşor un loc de muncă sau chiar al doilea loc de muncă, prin flexibilizarea Codului Muncii, iar rezultatele s-au văzut, pentru că doar în câteva luni de la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii s-au înregistrat peste jumătate de milion de noi contracte de muncă, iar astăzi numărul contractelor de muncă active în România este cu mult mai mare decât numărul maxim de contracte de muncă, pe care le-am avut în orice lună din anul 2008. Deci acest lucru a însemnat o aducere la suprafaţă a evaziunii fiscale în acest domeniu, prin angajările care erau la negru şi prin aducerea la suprafaţă a mai multor contributori la ce înseamnă sănătate, pensii şi şomaj, iar pentru mediul de afaceri, aşa cum am menţionat, reprezintă o gură de oxigen în această direcţie. Astăzi, vom discuta în guvern modificările la Codul Fiscal, care din nou vor aduce câteva măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, pe linia debirocratizării. Dacă astăzi firmele care au doi angajaţi inclusiv şi o cifră de afaceri până în 100 de mii de euro, trebuie să depună lunar declaraţia unică, declaraţie unică care, până recent, era practic formată din 5 declaraţii, acum am unificat-o într-una singură, se depune electronic, iar, după intrarea în vigoare a Codului Fiscal, pe care îl vom modifica astăzi, această declaraţie se va completa trimestrial, şi nu lunar. E un prim pas, pentru cei care au afaceri mici, repet, aproximativ 54% din totalul firmelor din România. De asemenea, tot astăzi, prin măsurile pe care le vom lua, vom veni în sprijinul firmelor care sunt în dificultate sau au fost încă în dificultate, în perioada aceasta de criză economică, şi, în condiţiile în care, până la sfârşitul anului, îşi vor achita obligaţia principală şi dobânda la ceea ce au de plătit la stat, vor fi scutite de plata penalităţilor de întârziere, tocmai ca o consecinţă de a sprijini firmele care au avut dificultăţi generate de criza economică. Deci, dacă îţi plăteşti principalul plus dobânda, vei fi scutit de ceea ce înseamnă plata penalităţilor, după cum tot astăzi dorim să implementăm o măsură mult aşteptată de mediul de afaceri şi pe care o discută specialiştii noştri, astfel încât, atunci când firmele au debite la bugetul de stat, în primul rând să plăteşti principalul, cel care generează penalităţi, şi după aceea să plăteşti accesoriul, adică acele penalităţi generate de neplata principalului. Pentru că, astăzi, ce se întâmplă? Ai o datorie din 2008, din 2010, în primul rând, când mergi să-ţi achiţi datoriile la fisc, îţi achită penalităţile pe care le ai, dar principalul tot generează, în continuare, penalităţi de întârziere. Acum inversăm situaţia şi prima dată se achită principalul, obligaţia de bază pe care o ai, care să nu mai genereze penalităţi, astfel încât firmele să nu ajungă într-o spirală împovărătoare şi să poată rezista în aceste condiţii eficiente. Evident, asta nu înseamnă că firmele au cale deschisă să nu-şi plătească penalităţile de întârziere, pentru că ele intră sub incidenţa regulilor executării silite, dacă în termenele stabilite aceste lucruri nu se efectuează. V-am dat doar câteva exemple despre preocuparea pe care guvernul o are pentru susţinerea mediului de afaceri. Mai adaug la aceste elemente noile programe pentru sprijinirea IMM prin cardul Kogălniceanu, care asigură facilităţi la obţinerea mai uşor a creditelor pentru dezvoltare prin subvenţionarea dobânzii şi acordarea unor garanţii de stat, tot în această direcţie de sprijinire a mediului de afaceri.
Acum, o să revin la aspectele directe legate de agenda noastră internă şi internaţională. Apreciez eforturile Ministerului Afacerilor Externe pentru perfectarea şi organizarea unor şedinţe de guvern comune cu parteneri importanţi europeni, precum şi demersurile făcute în vederea realizării unui asemenea eveniment, împreună cu Guvernul de la Chişinău. Vom continua această practică şi vă solicit ca agenda economică să fie minuţios pregătită, prin reuniuni sectoriale de lucru, pentru a da un sens concret acestor măsuri. Adică, dacă facem aceste reuniuni, ele trebuie să fie extrem de pragmatice şi de bine pregătite, adică cu o agendă de proiecte bine fundamentată în plan intern, discutată cu partenerii externi şi decizii luate pentru implementarea lor. Am văzut acest lucru din întâlnirile externe pe care le-am văzut.
Acolo unde am avut bine pregătită agenda, lucrurile au putut să fie extrem de pragmatice şi să aibă continuitate. Acest lucru trebuie să se întâmple peste tot unde vom avea asemenea activităţi. Avem în pregătire o reuniune comună cu Moldova, Bulgaria, Israel, în perioada imediat următoare, şi Ministerul de Externe are în pregătire şi alte reuniuni comune de acest fel. Aveţi datoria, deopotrivă, de a vă coordona demersurile cu ministerele de linie pentru identificarea posibilităţilor de atragere a unor finanţări externe pentru proiecte româneşti de anvergură, în special în domeniul infrastructurii, de toate felurile. Aş vrea să înţelegeţi că aveţi această responsabilitate pe umerii dumneavoastră faţă de contribuabilul român. Vă justificaţi existenţa în străinătate şi prin această componentă, capacitatea dumneavoastră de a încheia parteneriate, de a oferi soluţii pentru parteneriate pentru investitori români, de toate felurile, de toate dimensiunile, pentru că prin asta ajutaţi ţara, ajutaţi contribuabilul român care îşi plăteşte onest impozitele şi taxele în această ţară şi, mai ales, într-o competiţie globală în care suntem în momentul de faţă, fiecare efort al dumneavoastră poate fi decisiv în susţinerea eforturilor economice şi de modernizare a acestei ţări. Avem relaţii politico-diplomatice foarte bune cu o serie de ţări cu economii emergente. Prin talentul dumneavoastră diplomatic, trebuie ca aceste circumstanţe extrem de favorabile să-şi găsească reflectarea în dezvoltarea unor proiecte de colaborare economică în domeniul cercetării şi inovaţiei, dar şi în stimularea diverselor legături de afaceri la nivelul operatorilor privaţi. Există o serie de domenii care pot constitui ţinte predilecte de atragere a investiţiilor. Am în vedere, desigur, sectoarele strategice de dezvoltare, precum infrastructură, energie, agricultură, turism, dar şi sectoare de avangardă, precum cel al tehnologiei informaţiilor, biotehnologiilor, roboticii sau sectoare de nişă, precum industria de reciclare. Toate aceste domenii pot beneficia suplimentar de noile oportunităţi oferite de cadrul legislativ în materie de parteneriat şi parteneriate public-privat. Treptat, competitivitatea bazată pe inovaţie trebuie să ia locul celei determinate de costul redus al forţei de muncă. De aceea este necesară promovarea ţării noastre ca posibil nod de dezvoltare a unor unităţi de cercetare în domeniile de interes atât pentru industria românească, cât şi pentru cea cu acoperire regională. Exportul este unul din motoarele relansării economice a României, iar rezultatele din ultimii ani sunt încurajatoare, atât prin reducerea deficitului, cât şi ca evoluţie a structurii livrărilor externe. Este necesar ca misiunile noastre să întreprindă eforturile pentru menţinerea şi stimularea acestei tendinţe, inclusiv prin sprijinirea găsirii de noi nişe de piaţă, mai ales în spaţiul extracomunitar. În mod special, subliniez importanţa Orientului Mijlociu, al economiilor în plin avânt din Asia.

Doamnelor şi domnilor,
După cum ştiţi, la începutul acestei luni, de fapt în luna august, că deja suntem în 1 septembrie, mâine, mă refer la vizita pe care am făcut-o în China, care a dat un semnal foarte clar, atât din punct de vedere economic, cât şi politic, în ceea ce priveşte susţinerea extinderii relaţiilor comerciale şi investiţionale. Am discutat cu preşedintele Chinei, cu premierul chinez, despre cinci proiecte majore de investiţii: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, centura ocolitoare a Bucureştiului, centrala de la Tarniţa, canalul Dunăre-Bucureşti şi canalul Siret-Bărăgan, care pot constitui obiectul unei colaborări de mare amploare între ţările noastre. Am stabilit în guvern un responsabil pentru fiecare dintre cele cinci proiecte mari enunţate, iar pe lângă aceste proiecte mari sunt şi alte proiecte de dimensiune mai mică, precum cel de la Constanţa, care este în plin proces de derulare cu o firmă chineză importantă. În domeniul energetic, de asemenea, există mai multe proiecte mai mici aflate în diverse faze de colaborare, asupra cărora am convenit, în deplasarea pe care am efectuat-o în China, cu privire la implementarea lor. De asemenea, pregătim în luna octombrie sesiunea mixtă a Comisiei interguvernamentale România-China, ce va avea desfăşurare, aşa cum spus, în China.
Cu această ocazie vom urmări implementarea fiecărui proiect discutat, precum şi punerea la punct a ultimelor detalii de implementare a celorlalte proiecte mai mici ca anvergură şi care se află într-o fază relativ avansată. Am convenit deopotrivă să stimulăm cu şi mai mare vigoare exporturile româneşti în China, să atragem participare chineză la o serie de proiecte investiţionale de mai mică anvergură, dar şi să dezvoltăm în cadrul cooperării bilaterale componente precum cea turistică sau bancară. Concretizarea unor obiective de ordin economic, ca urmare a relaţiilor politice deosebit de valoroasă pe care le avem în Europa de Est, în zona Caucazului şi Asiei Centrale, în zona Golfului şi Extremului Orient, dar şi în alte regiuni, impune o muncă temeinică şi consecventă, atât în plan intern, cât şi extern, cu participarea efectivă a mediului de afaceri. Este necesară mai multă creativitate din partea celor care se ocupă de promovarea exporturilor româneşti. De aceea, consider că este necesar să punem cât mai rapid în aplicare proiectul referitor la crearea, în unele locaţii externe, cum ar fi Beijing, New Delhi, Istanbul, dar şi Moscova sau Chişinău, a unor centre de promovare, cu implicarea reprezentanţilor mediilor de afaceri, care să funcţioneze sub egida birourilor de promovare comercială şi economică ale ambasadelor. Un sector asupra căruia acţiunea diplomatică are un efect direct şi benefic este implicarea noastră regională în realizarea unor proiecte energetice cu impact asupra securităţii energetice europene. Subliniez importanţa pe care o acordăm unei cât mai bune coordonări interne în pregătirea poziţiilor şi contribuţiilor noastre la aceste politici şi proiecte europene. Am creat, în acest sens, un comitet interdepartamental de coordonare dedicat acestui obiectiv şi apreciez aportul Ministerul Afacerilor Externe în activitatea acestuia. Proiectul Nabucco rămâne prioritatea României în domeniul diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Trebuie acţionat, în continuare, cu toată determinarea, în coordonare cu ceilalţi parteneri şi cu Comisia Europeană, pentru concretizarea sa, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea cantităţilor de gaze şi a fondurilor de investiţii. Proiectul AGRI reprezintă o altă contribuţie importantă la securitatea energetică regională şi europeană, având toate atributele pentru includerea sa pe lista proiectelor prioritare în materie, la nivelul Uniunii Europene. Pe aceeaşi linie de preocupări se plasează interconectarea, în cadrul programelor europene, a infrastructurii de transport al gazelor naturale cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi realizarea interconectării cu sistemele energetice ale Republicii Moldova, beneficiind inclusiv de sprijin financiar european. Concluzia pe care vreau să o subliniez este că dimensiunea europeană a diplomaţiei noastre trebuie să se afle în prima linie a promovării şi protejării intereselor României, în perioada următoare. Anticipând corect noile evoluţii politice, economice şi sociale şi operând proactiv, România are şansa de a depăşi cu succes cumulul de situaţii critice înregistrate pe plan european. În acelaşi timp, vom continua să fim participanţi activi la dezvoltarea relaţiei transatlantice, pe care o dorim consolidată, sub aspectul eficienţei răspunsurilor la provocările cu care încă ne confruntăm. Parteneriatul strategic cu Statele Unite este o componentă esenţială a politicii noastre externe şi ne dorim să aprofundăm meritele sale, îndeosebi în planul cooperării economice, al accesului la noile tehnologii şi prin extinderea cooperării strategice.
Având în vedere faptul că detaliile temelor sectoriale de acţiune externă fac obiectul analizelor şi proiecţiilor, pe care le realizaţi în aceste zile în cadrul reuniunii dumneavoastră, eu voi face doar o foarte scurtă referire la relaţiile regionale. Ca ţară de graniţă a Uniunii Europene şi NATO avem responsabilităţi importante pe linia promovării, în spaţiul de proximitate, a valorilor standardelor şi principiilor specifice comunităţii de state căreia îi aparţinem. Aprofundarea relaţiei speciale cu Republica Moldova se bazează pe aplicarea, atât în plan politic, cât şi economic, a unui parteneriat cu vocaţie europeană. Considerăm că Republica Moldova dispune de potenţialul necesar pentru a proba accesul la o perspectivă către Uniunea Europeană.
În ceea ce ne priveşte, Guvernul României va continua să sprijine autorităţile de la Chişinău să valorifice această şansă. Cu Republica Moldova am constituit un portofoliu important de proiecte, ai cărui beneficiari sunt cetăţenii de pe ambele maluri ale Prutului. Ne dorim ca o bună parte dintre acestea să fie realizate şi prin Acordul bilateral privind acordarea asistenţei financiar nerambursabile către Republica Moldova. În plan mai larg, interesul pentru creşterea cooperării în zona Mării Negre rămâne unul fundamental. Am apreciat progresele pe care le-am obţinut, în acest an, în implementarea Strategiei Dunării, iar cuplarea unora dintre proiectele aceste strategii, cu oportunităţile oferite de Delta Dunării şi de cooperarea la Marea Neagră, nu poate fi decât benefică pentru interesele României. Sunt convins că putem să spunem şi să punem mai bine în valoare potenţialul turistic, de transport, de dezvoltare a comerţului regional şi ne bazăm, în acest efort, pe dumneavoastră. Tot prin intermediul dumneavoastră, trebuie să valorificăm cu pragmatism oportunităţile pe care le va deschide accelerarea apropierii de UE a vecinilor noştri din Balcanii de Vest, perspectivă pe care o susţinem cu toată convingerea.
Doresc să adresez, cu această ocazie, și un mesaj românilor aflaţi în afara graniţelor. Problemele românilor stabiliţi sau aflaţi temporar în afara frontierelor României constituie o prioritate pentru politica externă. Ne-am angajat în acordarea de sprijin constant şi substanţial pentru îndeplinirea aşteptărilor lor legitime, în primul rând pentru îmbunătăţirea legăturilor acestora cu instituţiile din România. Unul dintre vectorii de bază, în acest sens, este asigurarea unor servicii consulare de calitate, la standarde europene. Am investit substanţial, în ultimii ani, în acest domeniu, iar lucrurile sunt vizibil îmbunătăţite. Aceste investiţii se adaugă proiectelor şi programelor stabilite prin Strategia naţională privind comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării, pe care le finanţăm, an de an, pentru consolidarea legăturilor culturale, educative cu comunităţile româneşti, în special cu cele din vecinătate. În pofida constrângerilor bugetare actuale, vom continua să susţinem şi să consolidăm aceste programe, cu convingerea că este o datorie naţională şi, în acelaşi timp, o datorie morală.
Totodată, nu vom înceta să promovăm eliminarea restricţiilor de angajare impuse cetăţenilor români, de o parte din statele membre UE. În context, ne exprimăm încrederea că recenta măsură de introducere a permiselor de muncă pentru românii care doresc să lucreze în Spania este doar o măsură temporară şi conjuncturală.

Doamnelor și domnilor,
Ştiu că orice succes în munca diplomatică presupune multă muncă şi multă competenţă. De când mă aflu în fruntea Guvernului am lucrat alături de diplomați și pe mulți am ajuns să-i cunosc și să-i apreciez, dar, în același timp, observ, la unele reprezentanțe, e nevoie şi subliniez, e nevoie de un plus de energie şi de coeziune, un plus de încredere în forţa dumneavoastră de a acţiona, care vor aduce şi acel plus binemeritat de încredere din partea societăţii româneşti.
Vă asigur de toată susţinerea posibilă pentru a consolida calitatea activităţii dumneavoastră şi vă adresez, încă o dată, felicitări şi urări de succes cu ocazia Zilei Diplomaţiei Române. Vă mulţumesc.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 31.08.2011
(http://www.guv.ro/primul-ministru-emil-boc-a-participat-la-reuniunea-anuala-a-diplomatiei-romanesti__l1a114342.html)