Kogălniceanu, Mihail Kogălniceanu

---

(http://www.roportal.ro/articole/mihail-kogalniceanu-4644.htm)

Declarații de presă susținute de premierul Emil Boc la finalul întrevederii cu reprezentanții Fondului Național pentru Garantarea Creditelor pentru IMM-uri

Emil Boc:

Am discutat cu colegii de la Fondul de garantare şi de la Ministerul Finanţelor situaţia implementării la câteva programe importante ale Guvernului: programul "Prima casă", Programul de garanţii pentru autorităţile locale în vederea cofinanţării proiectelor europene, Programul acordărilor de garanţii pentru IMM-uri - parte a cardului Kogălniceanu - şi Programul Fondului de garantare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Aceste lucruri le discutăm în contextul în care susţinerea activităţii economice se poate face prin diverse modalităţi. O primă modalitate este susţinerea programului de investiţii şi ştiţi bine că România are cel mai ridicat procent din PIB, dintre ţările UE, alocat investiţiilor. Anul acesta, după rectificarea de buget, investiţiile se ridică la 36 de miliarde de lei. În 2012, volumul investiţiilor va fi de 43 de miliarde de lei, reprezentând 7,33% din PIB, adică asta înseamnă orientarea politicii Guvernului spre susţinerea investiţiilor şi a locurilor de muncă.
Altfel spus, Guvernul, în această perioadă extrem de dificilă, şi-a orientat activitatea pe două componente: restructurarea cheltuielilor guvernamentale, şi ştiţi, această componentă, şi cea mai importantă componentă, spunem noi, este aceea de susţinere a economiei şi rezultatele se văd. Trei trimestre consecutive de creştere economică, ieşire din recesiune, 1,5 creştere economică în 2011, în jur de 3,5 - 4% în 2012 şi chiar aprecierile din "Financial Times", ca România fiind una dintre surprizele plăcute din Europa Centrală şi de Est din punct de vedere economic. Aceste lucruri se pot realiza în continuare, dar doar dacă aceste programe guvernamentale de investiţii merg mai departe. Şi acum, în concret, pentru programul "Prima casă", în momentul de faţă sunt 16 bănci care şi-au manifestat intenţia de a lucra în acest program, 14 deja au semnat convenţiile cu Fondul şi sunt direct implicate în aplicarea acestui program. Până în acest moment, în două luni de zile de la noua variantă a programului "Prima casă", s-au acordat 4173 de garanţii guvernamentale în valoare de aproximativ 160 de milioane de euro, 80 de milioane suportate de bănci, 80 de milioane suportate de stat, prin Fondul de Garantare în noua lui formulă. Cu alte cuvinte, programul îşi atinge scopul, acela de a-i sprijini - în primul rând - pe cei care nu au casă să şi-o achiziţioneze şi să nu mai plătească chiria. Din acest punct de vedere, cu banii pe care îi plăteau pe chirie, acum plătesc o rată la bancă, dar au casa în proprietate. Cele mai multe apartamente sunt cele cu două camere. Ca pondere, Bucureşti, Cluj, Timişoara, sunt judeţele şi oraşele cu cea mai mare pondere în cadrul programului "Prima casă".
Al doilea program extrem de important şi pentru care mă aflu aici este cel legat de cardul Kogălniceanu pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Am stabilit graficul de implementare a programului Kogălniceanu şi în 9 septembrie 2011, întreprinderile mici şi mijlocii pot să acceseze, pentru a se înscrie în acest program, pe site, astfel încât să poată obţine sprijinul statului la acordarea de subvenţie la dobândă şi de garantare a creditului pe care îl pot lua prin intermediul acestui program. Cu alte cuvinte, în 9 septembrie se pot înscrie IMM-urile pentru a accesa acest program. Am acordat la rectificarea de buget 24 de milioane de lei pentru acordarea subvenţiei la dobânzile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii şi avem un plafon de 400 de milioane de lei pentru acordarea de garanţii pentru aceste IMM-uri, IMM-uri care vor crea locuri de muncă, le vor menţine pe cele existente şi vor ajuta la generarea creşterii economice.
Şi ultimul program pe care l-am discutat este acela prin care Fondul de Garantare acordă garanţii IMM-urilor. Aici, până în momentul de faţă, putem să vă spunem că s-au acordat în 2011 garanţii pentru IMM-uri în valoare de 300 de milioane de euro pentru un număr de aproximativ 6000 de IMM-uri. Noi aşteptăm ca anul acesta să atingem 10.000 de IMM-uri ca număr, cu sprijin de la Fondul de garantare, pentru a putea să-şi dezvolte în continuare afacerile. Simplu spus, Guvernul lucrează pe multiple paliere şi prin multiple forme să sprijine mediul de afaceri, astfel încât activitatea economică să poată să dea roadele la care ne aşteptăm cu toţii.
Sunt puţin dezamăgit de faptul că programul de garanţii guvernamentale pentru autorităţile locale, în vederea cofinanţării proiectelor europene, nu este suficient de mult solicitat de primării şi de consilii judeţene. Doar trei autorităţi locale, până acum, au primit garanţii în urma solicitării lor şi doar 16 sunt acum în procedură de acordare, prin cererea de acord în vederea susţinerii cheltuielilor cu cofinanţarea proiectelor europene. Noi am pus la dispoziţie acest mecanism, printr-o garantare de 300 de milioane de euro, să asigurăm primăriilor posibilitatea de a se împrumuta cu garanţia statului, peste plafonul de îndatorare pe care primăriile sau consiliile judeţene îl au, pentru a putea să atragă banii europeni. Din nefericire, nu au apelat încă autorităţile locale - şi fac încă o dată un apel la primării, la consilii judeţene, să îşi aducă banii pentru cofinanţarea proiectelor europene, prin acest instrument pus la dispoziţie de către stat, cofinanţare cu garanţia statului şi peste plafonul de îndatorare pe care primăriile îl au astăzi, sau consiliile judeţene, pentru a mări rata de absorbţie a fondurilor europene. Acum, dacă pe aceste probleme sunt întrebări, colegii mei sunt alături de mine, după care voi mai rămâne eu să vă mai răspund şi la alte teme, dacă veţi fi interesaţi. Dacă pe aceste teme sunt întrebări, Prima Casă, IMM-uri, Fondul de garantare, Cardul Kogălniceanu, Programul pentru autorităţile locale. Deci nu mai aveţi ale întrebări, vă mulţumesc atunci /…/.

Reporter:
Domnule premier, există în acest moment discuţii la nivelul guvernului despre noi disponibilizări în rândul bugetarilor? Întreb aceasta pentru că ministrul de finanţe a declarat astăzi că există în continuare instituţii de stat care au un număr prea mare de angajaţi şi acest număr ar trebui redus.

Emil Boc:
Acordul cu Comisia Europeană este foarte clar, se menţine ca politică generală angajarea la doar o persoană din şapte care ies din sistem, pe această modalitate. În rest, acolo unde există proces de restructurare, cum este la ANAF sau la Ministerul de Interne, acolo procedurile se duc mai departe, în baza standardelor de personal stabilite de către autorităţile respective. Repet, ca politică generală, aceasta este cea pe care o promovează guvernul, politica 1 din 7 de înlocuire şi de restructurare acolo unde procedurile sunt în derulare. Dar asta nu înseamnă că, de exemplu, la companii de stat sau la alte structuri din ceea ce înseamnă regii ale statului, care nu sunt bugetari, nu fac parte din cadrul acelui număr de bugetari despre care am vorbit, pentru a putea eficientiza funcţionarea regiilor, ca să nu mai producă pierderi, nu vor fi avute în vedere procese de analiză şi restructurare la nivelul personalului, dar pe bugetari politica este, în esenţă, 1 din 7.

Reporter:
Ce se întâmplă cu proiectul Roşia Montană? Preşedintele a spus că ar trebui regândit din perspectiva profiturilor.

Emil Boc:
Amintiţi-vă că am declarat de mai multe ori că nu sunt un fan al acestui proiect, din mai multe motive, printre motivele invocate este şi acela că după părerea mea, beneficiul statului încă nu este suficient în cadrul proiectului pe care îl are în momentul de faţă negociat statul român cu întreprinzătorii şi cu siguranţă, aici ar trebui revăzut, după cum aştept şi alte concluzii pe ceea ce înseamnă componenta de mediu şi mă voi pronunţa după ce voi avea toate aceste date. Încă o dată, reafirm că nu am fost şi nu sunt un fan al acestui proiect.

Reporter:
Mai e nevoie de acordul autorităţilor europene pentru demararea unui astfel de proiect?

Emil Boc:
Aştept să-mi spună specialiştii cu privire la acest subiect.

Reporter:
Domnule prim-ministru, v-aţi apucat de lucru pe proiectele negociate în China? Ştiţi că Victor Ponta a cerut decontul deplasării?

Emil Boc:
Foarte bine, să ceară orice. Înainte de a întreba de proiecte, l-aş întreba pe copilul de casă al Guvernului Năstase, Victor Ponta, pentru că din câte am aflat, în timpul guvernării Năstase se călcau în picioare delegaţiile în China - ale lui Năstase şi ale celorlalţi din Guvern - şi nu au încheiat un contract, dar au încheiat contracte cu încredinţare directă cu alte companii şi cu alte ţări. Nu au fost în stare, în perioada când România nu era membră a UE şi legislaţia permitea, să încheie măcar un contract cu China pentru centura Bucureştiului sau pentru podul de la Brăila sau pentru un obiectiv major, n-au fost în stare. Acum, au gură mare şi văd că sunt foarte viteji. Întrebarea mea este, în primul rând, de ce, când România putea, cu încredinţare directă, să dea Chinei contracte, au avut în preşedintele Iliescu mare susţinător al relaţiilor cu China şi nimic nu s-a întâmplat, de Adrian Năstase, care a adus containere nenumărate din China, iar vizitele au fost pe măsură, niciun contract nu s-a încheiat. Pentru prima dată Guvernul pe care îl reprezint s-a dus pe masă cu cinci proiecte, mari şi late, le-a prezentat părţii chineze, am primit acceptul părţii chineze de a colabora în aceste proiecte, conform legislaţiei româneşti şi a UE şi inclusiv utilizând parteneriatul public-privat să fie implementate, iar începând cu toamna acestui an, veţi vedea că - punct cu punct -, aceste proiecte se vor implementa în concordanţă cu legislaţia românească şi a UE, pe care trebuie să o respectăm. Deci, în primul rând, ar trebui să-şi facă un inventar al activităţii lui, domnul Ponta, ca ministru în Guvernul Năstase şi a incapacităţii, şi a impotenţei funcţionale de a nu putea crea un contract pentru statul român în relaţia cu China.

Emil Boc: Deci, în primul rând, ar trebui să-şi facă un inventar al activităţii lui, domnul Ponta, ca ministru în Guvernul Năstase şi a incapacităţii şi a impotenţei funcţionale de a nu putea crea un contract pentru statul român în relaţia cu China.

Reporter:
Aţi avut o întâlnire, astăzi, cu domnul ministru al sănătăţii, domnul Ritli. L-aţi întrebat şi de problemele dânsului vizavi de acţiuni, de firmele dânsului?

Emil Boc:
Am discutat aspectele care ţin de funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi de priorităţile pe care guvernul le are. Am luat punct cu punct necesităţile de reformă pe care ministerul trebuie să le facă, avem un acord pe aceste lucruri, urmează ca ele să fie implementate. Aspectele care ţin de situaţia anterioară a domnului Ritli au fost discutate la momentul numirii lui. Partea de firme, nu ştiu la ce vă referiţi, că n-am informaţii despre firme. Ştiu doar de partea cu demisia lui de la Direcţia Sanitară.

Reporter: /.../
urgenţă cu CNAS-ul va fi gata în curând?

Emil Boc:
Va fi pregătită conform celor declarate.

Reporter:
În legătură cu numărul de angajaţi la companii n-aţi fost foarte clar. Vreţi să ne spuneţi cam câţi credeţi dumneavoastră că ar trebui să mai plece, pentru a fi eficiente companiile?

Emil Boc:
Eu spun doar că trebuie făcute analize pe fiecare companie în parte, pentru că obiectivul este ca aceste companii de stat să nu mai producă pierderi, pentru că aceste pierderi se decontează din buzunarul dumneavoastră şi al fiecărui cetăţean român. Orice companie de stat care lucrează pe pierderi înseamnă bani luaţi de la pensii, de la salarii, de la învăţământ, de la educaţie şi daţi acolo, ca să lucreze nişte oameni pe pierderi planificate. Acest lucru nu mai poate continua, iar deciziile,repet, aparţin miniştrilor care trebuie să facă în concret aceste planuri.

Reporter:
Aveţi vreo ţintă pentru numărul de bugetari anul viitor?

Emil Boc:
Repet, 1 din 7, se continuă această politică.
România are acest lucru precizat în acordul cu Comisia Europeană şi acest lucru se respectă, conform înţelegerii.

Reporter:
/.../ 1,1 milioane, cât trebuie să fie la finalul anului?

Emil Boc:
O să vedeţi şi în acordurile pe care le avem cu Comisia Europeană că nu este o cifră, este doar un principiu care se respectă şi care conduce la restructurarea sau la menţinerea unui număr scăzut de funcţionari în domeniul public din România, dar, repet, potrivit principiului menţionat.

Reporter:
Guvernul ia în calcul efecte ale problemelor de pe pieţele financiare internaţionale sau nu se întâmplă nimic?

Emil Boc:
Precauţia, moderaţia şi echilibrul - aceasta e cea mai bună politică a unui Guvern în perioada de criză. Noi am depăşit vârful de sarcină în 2010 cu măsurile pe care alte state europene trebuie să le ia acum. Vedeţi că această criză a datoriilor suverane pune şi Italia şi Grecia şi Portugalia şi Spania şi Irlanda să ia măsuri extrem de dure, la fel cum am luat şi noi. Noi le-am luat în 2010, de aceea, astăzi, avem încrederea investitorilor străini şi România este mai bine poziţionată în clasament decât aceste ţări din UE, pentru că aceste lucruri grele le-am făcut. Evident că nu suntem imuni, aşa cum am declarat, la ce se întâmplă în Europa şi n-avem voie să facem niciun fel de derapaj, din punctul de vedere al politicilor macroeconomice. Pot doar să constat că liderii opoziţiei din România - Victor Ponta şi Crin Antonescu -, sunt cei mai populişti şi iresponsabili lideri politici din Europa, pentru că n-am văzut o declaraţie responsabilă la aceşti lideri, ca să salveze ţara. Ei cred că ar fi dat chef, dacă România intra în colaps. Miza lor era cu orice preţ să ajungă la putere, chiar dacă România s-ar fi scufundat. Nu i-ar fi interesat soarta României în ansamblu, i-ar fi interesat doar ca ei să ajungă la putere cu măsuri populiste. Românii, însă, încep să-i taxeze şi încep să facă diferenţa între politicieni realişti, chiar dacă măsurile propuse sunt mai aspre, şi politicieni populişti, care sunt interesaţi doar de un succes electoral de moment. Vremurile populismului cred că trec şi în România în plan secundar, iar politicieni ca Ponta şi Antonescu vor ajunge la muzeul antichităţilor, antichităţilor politicii din România, pentru că nu se mai poate să guvernezi cu populisme gen Ponta şi Antonescu, într-o perioadă în care vedeţi ce se întâmplă în Europa şi în lume. Vă rog să urmăriţi cum s-au comportat liderii opoziţiei în Portugalia, chiar şi în Grecia, când au venit în parlament cu măsuri de austeritate: le-au susţinut, arătând că trebuie să faci un efort naţional putere-opoziţie, să treci peste această perioadă grea. La noi, toţi aceşti lideri n-au fost decât promotorii populismului deşănţat, care ar fi scufundat România. Dar ne-am asumat aceste lucruri mai grele şi acum măcar acest climat de stabilitate economică e o premisă pentru o viitoare creştere economică. Cu măsurile lui Ponta şi Antonescu eram demult în colaps, într-o situaţie mult mai grea decât Grecia sau Portugalia.

Reporter:
Sunteţi de acord cu afirmaţia domnului Lăzăroiu că nu e sigură nicio creştere, majorare salarială anul viitor?

Emil Boc:
Eu v-am spus lucrurile acestea: din ce avem, în momentul de faţă, acordat ca drepturi, nu avem în vedere restrângerea sau diminuarea celor existente.

Reporter:
Eu vorbeam de majorare.

Emil Boc:
În contexul în care strategia financiar-fiscală se respectă, creşterea economică, deficitul bugetar, evident că este loc pentru creşteri salariale, ţinând cont, repet, de ceea ce se va întâmpla în economie. Strategia fiscală permite aceste lucruri, dar trebuie să fim precauţi şi prudenţi. Strategia fiscală, evident, lasă loc pentru recuperarea salariilor bugetarilor, repet, lasă loc pentru acest lucru. Vom vedea în concret la Legea bugetului şi la Legea salarizării pe 2011 etapele şi modalităţile concrete de recuperare a drepturilor salariale.

Reporter:
Strategia fiscal-bugetară ia în calcul creşterea taxelor pentru case şi maşini anul viitor?

Emil Boc:
Ceea ce se aplică şi anul ăsta. Adică, pentru cei care au mai multe case, mai multe maşini sau maşini mai sofisticate vor plăti mai mult. Acest lucru l-am spus demult, pentru că la parlament s-a aplicat numai până în 31 decembrie această politică şi am anunţat încă de atunci că vom extinde şi pentru 2012 politica de impozitare suplimentară a celor cu mai multe case sau a celor cu maşini scumpe.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 19.08.2011
(http://www.guv.ro/primul-ministru-emil-boc-a-discutat-cu-reprezentan-ii-fngcimm-despre-stadiul-implementarii-unor-programe-guvernamentale__l1a114230.html)

Card Kogălniceanu? Ce treabă are fostul premier al României cu un card? Ei bine, nu veţi crede, dar există totuşi un răspuns.

Deşi propus de un UDMR-ist, cardul poartă numele unui mare politician român. Motivaţia iniţiatorului constă în faptul că perioada guvernării Mihail Kogălniceanu (1863-1865) a fost cea mai însemnată din punctul de vedere al reformelor adoptate în România, reforme care au pus, în fapt, bazele statului român modern.

De numele său au fost legate, de altfel, Legea secularizării averilor mănăstireşti (1863), Legea agrară (1864), Legea învăţământului (1864), introducerea Codului civil şi a Codului penal, constituirea Curţii de Conturi, înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, adoptarea Statutului Dezvoltator al Convenţiei de la Paris (document cu rol de lege fundamentală a Principatelor Unite în perioada 1864-1866).
(http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cardul-kogalniceanu-ajutorul-firmelor-mici-148101.html)

Acum pe bune, unde e camera ascunsă? Nu se poate, trebuie să fie o farsă... hai ieşiţi că m-am prins.

• Proiect de Ordonanta de urgenta - CARDUL KOGALNICEANU PENTRU I.M.M. - 08.06.2011

Nota de Fundamentare OUG
PROIECT OUG - CARD KOGALNICEANU PENTRU IMM MECMA AIPPIMM MFP FNGCIMM
ANEXA 2 CARD
H G NORME privind aplicarea OUG card kogalniceanu 14 iunie