20 November 2010
Cât de greu este să facem o lume frumoasă?
Colin Hay - beautiful world
I like swimming in the sea.
I like to go on beyond the white breakers,
where a man can still be free.
Or a woman if you are one.
I like swimming in the sea.
My, my, my it's a beautiful world.
I like drinking Irish tea.
With a little bit of lapsang souchong .
I like making my own tea.
My, my, my it's a beautiful world.
I like driving in my car.
I roll the top down, sometimes I travel quite far.
Drive to the ocean, and stare up at the stars.
I like driving in my car.
All around is anger, automatic guns.
Death in large numbers.
No respect for women or our little ones.
I tried talking to Jesus,
He just put me on hold.
Said he'd been swamped with calls this weekend,
could not shake his cold.
And still this emptiness persists.
Perhaps this is as good as it gets.
You've given up a drink and those nasty cigarettes.
Now leave the party early, at least with no regrets.
I watch the sun as it comes up, I watch it as it sets.
Yeah, this is as good as it gets.
My, my, my it's a beautiful world.
I like sleeping with Marie.
She is one sexy girl, full of mystery.
She says she doesn't love me, she likes my company.
For now, thats good enough for me.
My, my, my it's a beautiful world.
I like swimming in the sea.
I like to go on beyond the white breakers,
where a man can still be free.
Or a woman if you are one.
I like swimming in the sea.
Yeah.
Vot imperativ
Ce ar însemna votul imperativ?
În dreptul constituţional "imperativ" înseamnă...
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita, expres prevazuta si care consta, fie in indeplinirea obligatiei mentionate de catre actul normativ, fie in abtinerea de la savarsirea unor fapte ce sunt interzise. Prin prevederi imperative sunt reglementate relatiile sociale ce prezinta importanta pentru interesul general, obstesc, pentru ordinea de drept, cum sunt cele referitoare la drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, regimul juridic al proprietatii, ocrotirea persoanei fizice si a intereselor acesteia in situatia cand este lipsita de posibilitatea de a se ingriji sau de capacitate juridica etc. Actele juridice incheiate cu incalcarea normelor legale imperative sunt lovite de nulitate absoluta. Spre deosebire de reglementarea imperativa, reglementarea denumita dispozitiva lasa la latitudinea subiectelor de drept posibilitatea de a hotara asupra unei anumite atitudini juridice, de a-si alege o anumita conduita, urmand ca, numai in lipsa unei asemenea optiuni, sa se aplice prevederea actului normativ.
(http://www.euroavocatura.ro/dictionar/2689/Imperativ/articole/page/3)
Dincolo de discuţii stufoase, filosofice, juridice, atunci când în Constituţie se spune că votul imperativ este nul, se doreşte să se sublinieze că în exercitarea mandatului de parlamentar, deputaţii şi senatorii sunt exclusiv în serviciul poporului. Dacă parlamentarul şi-ar exercita mandatul de parlamentar în folos propriu, al partidului sau a oricărei persoane sau grup de persoane, votul fiindu-i impus (alterat) de "beneficiar", atunci votul ar fi imperativ, în consecinţă şi nul.
Cu alte cuvinte parlamentarul nu trebuie să fie condiţionat de partid să voteze într-un anumit fel şi nici el nu trebuie să voteze conform interesului de partid. Poporul român nu are nevoie de un vot parlamentar decis de preşedintele de partid sau de cei "de la centru", are nevoie de o conştiinţă care să voteze în favoarea poporului român.
Primul model de vot imperativ l-am descoperit în piesa lui Caragiale, O Scrisoare Pierdută.
TRAHANACHE, FARFURIDI şi BRÂNZOVENESCU stau împrejurul unei mese rotunde, studiând listele electorale; fiecare are câte un creion în mână
BRÂNZOVENESCU: Şaizeci şi nouă cu roşu, buni... unsprece cu albastru... ai lor...
FARFURIDI: Doisprezece...
TRAHANACHE: Ai puţintică răbdare... unu, doi, cinci... şapte... zece... unsprezece.
FARFURIDI: Doisprezece...
TRAHANACHE: Cu Ienache Siripeanu.
BRÂNZOVENESCU: Nici nu mai are drept de vot, de când şi-a măritat fata... Nu i-a dat casele de zestre? Ei? Dacă votează, merge la puşcărie onorabilul.
TRAHANACHE: Ai puţintică răbdare... Da' dacă-l putem aduce să voteze cu noi ?
FARFURIDI: Altă vorbă... Să voteze cu noi, e uşor; are procesul cu epitropia bisericii, săptămâna viitoare... dar să voteze cu noi ? Adică cum să voteze cu noi?...
BRÂNZOVENESCU: Adică cum să voteze cu noi?
TRAHANACHE: Să voteze cu noi.
BRÂNZOVENESCU: Nu pricepi, neică Zahario, vorba noastră? Adică „noi", partidul nostru, pentru cine votăm noi, pentru cine lucrăm noi? Noi încă nu ştim...
Cum s-ar traduce această scenetă în zilele noastre? Am luat la întâmplare o stenogramă a şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor... din ziua de miercuri, 17 noiembrie 2010. Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor. Au mai participat şi următorii deputaţi: domnul Ioan Oltean – vicepreşedinte, domnul Dumitru Pardău şi domnul Sever Voinescu-Cotoi – secretari, domnul Gheorghe Albu şi domnul Seres Denes – chestori, domnul Gelu Vişan – Grupul parlamentar al PD-L, domnul Olosz Gergely – Grupul parlamentar al UDMR, domnul Eugen Nicolicea – reprezentantul Grupului deputaţilor independenţi, şi domnul Gheorghe Barbu – secretarul general al Camerei Deputaţilor. După cum se observă, nimeni de la PSD, nimeni de la PNL, doar coaliţia care susţine Guvernul.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Sunt o serie de solicitări din partea parlamentarilor, dar nu discutăm despre lucrul acesta; cutuma este de a fi respinse. Şi să discutăm despre Legea pensiilor.
Vă rog.
Domnul Olosz Gergely:
Îmi permiteţi, doamnă preşedinte, să luăm în calcul că, mâine, Curtea va lua o decizie la adresa primului ministru şi, în acest sens, s-ar putea să trebuiască să reorganizăm programul pentru săptămâna viitoare.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Categoric.
Oricum, imediat ce Curtea se pronunţă, evident că vom avea Birouri permanente reunite. Eu cred că întregul program îl adoptăm sub rezerva modificării lui de către Birourile permanente reunite.
Domnul Olosz Gergely:
Lucrul acesta fiind prioritar.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Evident. Întotdeauna am dat prioritate plenului comun faţă de plenul obişnuit.
Domnul Olosz Gergely:
Vă mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc eu pentru precizare.
În legătură cu Legea pensiilor, a venit de la Senat, noi avem o hotărâre a Camerei care spune că sunt cinci zile maximum pentru un prim raport pe care să-l facă comisia, maximum şapte zile pentru amendamente la raportul respectiv şi maximum cinci zile pentru un nou raport.
Suntem astăzi în 17 şi astăzi se desfăşoară Comisia de muncă şi v-aş propune să permitem Comisiei de muncă să lucreze şi luni în plenul ei în paralel cu plenul nostru şi marţi să avem primul raport, marţi începând să curgă şi termenele pentru amendamente.
Eu v-aş propune să fie termenul de depunere a raportului, eu înţeleg că exprimarea în hotărâre este în maximum cinci zile şi, dacă noi dăm comisiei pe 30, atunci v-aş propune ca joi, când se termină practic şi comisiile la noi ca şi program, joi la 1230 să fie practic raportul depus de la comisie. Pe 2 – termen maxim de raport înlocuitor.
Domnul Gheorghe Barbu:
Deci, 23 cu 29 şi 2.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Şi termen de vot final pe 7, marţi. Puneţi tot programul, cu 7 – vot final. Termenele sunt stricte.
Dacă cineva are observaţii la programul acesta? Nu sunt observaţii. Adoptat în unanimitate. Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Oltean:
Eu vreau să vă rog altceva şi îi rog pe liderii de grup: noi am modificat regulamentul, am stabilit numărul maxim în Comisia de muncă; luni, să fie o măsură să completăm comisia.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Părerea mea este că luni se anunţă în plen completarea comisiei.
Domnul Ioan Oltean:
Să avem majoritate acolo, în comisie.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Absolut.
(http://www.cdep.ro/bp/docs/steno466.htm)
Mi s-a mai părut interesant şi un alt lucru. După scandalul "degetul ridicat" al votului de turmă, au început primele precauţii... Din aceiaşi stenogramă am extras:
Domnul Eugen Nicolicea:
Având în vedere că există cvorumuri de lucru diferite pentru legile organice şi legile ordinare, propun ca structura în care să fie prezentată ordinea de fapt a votului final să fie în felul următor: la început, hotărârile Camerei, fără să facem distincţie că sunt în regulament sau nu, adică de vot; reexaminările primite de la Preşedinţie; punctul de vedere al Parlamentului pentru punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale – deci acestea trei să fie pe primul punct şi prioritar. După aceea, legile organice şi, după aceea, legile ordinare. În cadrul legilor organice, ca şi până acum, întâi adoptările şi pe urmă respingerile, iar în cazul legilor ordinare, la fel, întâi adoptările şi pe urmă respingerile. La capitolul adoptări, în ordine cronologică; la capitolul respingeri, în ordine cronologică. Asta ne scuteşte de următorul lucru: când avem capitolul de legi ordinare, verificăm cvorumul de legi ordinare la început şi doar dacă se mai solicită după aceea. Pentru că dacă alternăm o lege ordinară cu o lege organică, s-ar putea ca din două în două legi să fim nevoiţi să verificăm cvorumul.
Întrebarea este...
LE SPUNEM
CĂ AŞA
NU SE MAI
POATE?
19 November 2010
Lisabona pe 19 – 20 Noiembrie 2010

(sursa: http://www.ultima-ora.ro/2010/11/summit-ul-nato-are-loc-la-lisabona-pe-19-20-noiembrie-2010/)
Se anunţă o toamnă foaaaaarte interesantă.
Dacă doriţi mai multe amănunte...
http://www.nato.int/cps/en/SID-3253DF22-F6C40D96/natolive/events_66529.htm
http://www.nato.int/nato_static/assets/pdf/pdf_2010_11/2010_11_FD8A79D3304F4BF6883A61E04D31FEEE_101118-Youth_Summit_Programme-complete.pdf



(sursa: http://www.nato.int/cps/en/natolive/photos_68361.htm)
UPDATE:
(http://natochannel.tv/includes/downloadFile.aspx?filename=A004344_79_28.wmv)
http://www.natochannel.tv/
18 November 2010
No title, no news
21:02
21:19
22:14
22:16
22:55
DATA: 17-11-2010
EMISIUNEA: TEMA ZILEI
POSTUL: TVR 1
ORA: 20:35
MODERATOR: LUCA NICULESCU
INVITAT: TRAIAN BĂSESCU
Luca Niculescu: Bună seara, tuturor, ne aflăm la Palatul Cotroceni pentru "Tema zilei". Discutăm cu preşedintele României, domnul Traian Băsescu, despre apropiatul Summit NATO, un summit foarte important, care va avea loc mâine şi poimâine la Lisabona. Se va vorbi acolo despre noul concept strategic al NATO, despre Afganistan, despre scutul antirachetă şi despre relaţia dintre Rusia şi NATO. Domnule preşedinte, bună seara!
Traian Băsescu: Bună seara, bine ne-am reîntâlnit!
Luca Niculescu: Bine ne-am reîntâlnit, la dumneavoastră acasă de data aceasta. Aş dori să începem direct cu acest summit, care este foarte important. Va fi discutat şi va fi adoptat noul concept strategic, este documentul care va seta agenda NATO pe următorii 10 ani şi va reforma organizaţia, va fi NATO 3.0, după cum spunea secretarul general al NATO. Pe scurt, pentru România, care este relevanţa acestui concept strategic nou?
Traian Băsescu: Extrem de importantă. În primul rând, pentru că este legat de Bucureşti. Lansarea unui nou concept strategic pentru organizaţie s-a făcut la Bucureşti în 2008, cu ocazia Summit-ului NATO, s-a constatat necesitatea îmbunătăţirii şi flexibilizării conceptului strategic. În al doilea rând, noul concept strategic acoperă integral, spre deosebire de conceptul strategic din '99, acesta, conceptul strategic 2010, acoperă integral nevoile de securitate ale României şi trebuie să observăm că a funcţionat articolul 5, legat de solidaritate, adică niciun stat membru nu este lăsat în afara sistemelor de securitate ale NATO. Dacă vreţi, este o modificare extrem de importantă în abordarea NATO cu privire la stabilitate. Spre exemplu, siguranţa, stabilitatea, nu mai sunt un reflex al voinţei celor 28 de state membre. Noul concept strategic include aici şi statele partenere. Mai mult decât atât, el vorbeşte despre posibilitatea statelor partenere de a participa la decizie.
Luca Niculescu: Staţi puţin, când vorbiţi despre statele partenere, înseamnă că dacă un stat partener are o problemă, cei 28 trebuie să îi vină în ajutor?
Traian Băsescu: Nu, nu, nu. Când vorbim de stabilitate globală.
Deci, organizaţia îşi asumă un rol de a menţine stabilitatea globală, iar aici iese din cadrul strict al Alianţei, unde funcţionează celebrul articol 5, "Toţi pentru unul, unul pentru toţi", din punct de vedere al nevoilor de securitate şi se extinde la statele partenere, ca o sursă de a garanta stabilitatea globală, ceea ce este extrem de important. De asemenea, aş spune că foarte important este că în noul concept strategic, NATO îşi asumă responsabilităţi în gestionarea crizelor, lucru care nu se întâmpla până acum, ca de altfel şi importanţa dată statelor partenere, deci al doilea element de foarte mare noutate şi actualitate. "Securitate prin cooperare" se numeşte acest concept, care implică şi statele partenere. Nu în ultimul rând, aş menţiona faptul că Alianţa îşi asumă contribuţia la controlul armamentelor. Deci, nu se limitează doar la a fi dotată pentru ea, dar îşi asumă responsabilităţi în afara frontierelor proprii atunci când este vorba de dezvoltarea armamentelor convenţionale sau neconvenţionale şi aici vom vedea modalităţile de intervenţie, în astfel de situaţii vor trebui discutate. Un punct extrem de important în ceea ce priveşte decizia, încă n-a fost clarificat, este dacă Alianţa se adresează unui proiect de renunţare la armamentele nucleare. Sigur, opţiunea majoritară în interiorul Alianţei este să se menţină capacitatea de intervenţie convenţională şi să se menţină capacităţile nucleare, ca element de descurajare pentru statele deţinătoare de armament nuclear, dar obiectivul pe care îl spune răspicat Alianţa este trecerea la un program de dezarmare nucleară, lucru extrem de important pentru pacea lumii.
Luca Niculescu: Cum poţi moderniza NATO, pentru că până la urmă despre asta vorbim, domnule preşedinte, în condiţiile în care majoritatea statelor europene, cel puţin, îşi reduce bugetele pentru apărare? Marea Britanie şi-a redus bugetul cu 8%, nici România nu stă foarte bine.
Traian Băsescu: România nu-şi respectă nici ea angajamentul de a aloca 2,8% din PIB.
Luca Niculescu: La 2,38 parcă era.
Traian Băsescu: Da.
Luca Niculescu: La anul va fi mai puţin de 1% din PIB, cu două miliarde de lei mai puţin decât anul acesta. Cum se poate?
Traian Băsescu: Aşa este. Deci aici intervine marea discrepanţă între ce fac europenii şi ce fac Statele Unite. Statele Unite îşi alocă bugetul angajat pentru apărare în mod matematic, ba de multe ori îl şi depăşeşte, datorită angajamentelor internaţionale. Şi trebuie să recunoaştem - sigur, nu suntem obişnuiţi s-o spunem deschis - dar la masa rotundă, probabil, ca şi la Bucureşti, se va ridica problema respectării angajamentelor europenilor în ceea ce priveşte asigurarea capacităţilor militare ale NATO. Niciun stat european aproape nu mai respectă angajamentele de alocare bugetară pentru modernizarea armatei.
Luca Niculescu: Şi când o să vi se spună dumneavoastră: România la anul nu are decât 0,8% din buget pentru apărare, ce le spuneţi? Şi Franţa face la fel, şi Marea Britanie a tăiat 8%?
Traian Băsescu: Nu, nu o să putem spune, o să trebuiască să recunoaştem neputinţa noastră. Deci, ca să fim foarte clari, în raport cu ceea ce spunem aici, numai elementele pe care vi le-am prezentat, România din 2013 nu mai are capacitate să-şi protejeze propriul spaţiu aerian, pentru că nu am fost în măsură să contractăm necesarul de avioane care să poată înlocui MIG-ul 21 Lancer. Este o realitate a noastră. Va trebui să...
Luca Niculescu: O realitate, dar cine-i vinovat pentru ea, totuşi?
Traian Băsescu: Bun. Dacă vom încerca să găsim vinovaţi, ne va fi foarte greu.
Luca Niculescu: Atunci vă întreb altfel. Cum se poate reuşi îndeplinirea acestui obiectiv foarte important, în condiţii de criză atât de mari?
Traian Băsescu: Bun. Aici discutăm totuşi de nivelul de securitate globală, dotarea proprie pentru a face faţă unui dezastru general în care NATO ar trebui să intervină cu toată capacitatea lui militară. Privind însă lucrurile din punct de vedere al angajamentelor existente, România este unul din statele care îşi respectă cu sfinţenie angajamentele în raport cu NATO, fie că vorbim de Balcanii de Vest, fie că vorbim de Afganistan. Suntem una dintre ţările care şi-a dublat efectivele în Afganistan după summit-ul de la Bucureşti, aşa cum ne-am angajat. În momentul de faţă suntem, aş spune, printre nu foarte multele ţări care şi-au respectat ad-litteram angajamentele şi avem forţele necesare în Afganistan aşa cum ne-am angajat. Deci, nu trebuie privite lucrurile tragic. Este adevărat că nu ne aducem contribuţia pe care ne-am angajat s-o aducem la capacitatea globală de reacţie a Alianţei, prin alocările mult prea mici în raport cu angajamentele din bugetul de stat.
Luca Niculescu: Şi când credeţi că ar putea ca aceste alocări să crească?
Traian Băsescu: Odată cu redresarea economică a României. Trebuie să fim cinstiţi, şi noi acest lucru îl recunoaştem, l-am discutat inclusiv cu secretarul general NATO acum două săptămâni, la Bruxelles, şi l-am informat că România nu va putea să... în următorii doi-trei ani. Să sperăm că vom reuşi să o facem după.
Luca Niculescu: Şi el ce v-a răspuns?
Traian Băsescu: Nu poate decât să ia notă, că totuşi discuta cu un şef de stat.
Luca Niculescu: Se va discuta mult despre Afganistan la acest summit, domnule preşedinte? Afganistanul, ţară în care se află 150.000 de soldaţi, nu numai NATO, România are şi ea 1700 de oameni acolo. Credeţi - pentru că am văzut că se vorbeşte despre o retragere în 2014 - credeţi că se poate acest lucru, credeţi că va fi stabilizat Afganistanul până în 2014?
Traian Băsescu: Dacă vreţi o evaluare românească, nu va fi posibil. Şi chiar dacă în documentul care se pregăteşte pentru Summit-ul NATO se vorbeşte de intenţia de încheiere a misiunii în 2014, în acelaşi timp, se spune foarte clar: intenţie 2014, dar numai dacă reuşim să predăm întreg teritoriul Afganistanului în mâinile forţelor de securitate afgane. Însă aici lucrurile trebuiesc dezvoltate. Deja nu mai este doar o problemă care se numeşte Afganistan, ci este o problemă care se numeşte Pakistan - Afganistan, datorită slăbiciunilor politice din Pakistan. Al-Qaeda este retrasă aproape integral pe teritoriul Pakistanului şi de acolo organizează lovituri împotriva forţelor Alianţei, sau în Europa, sau oriunde în lume.
Luca Niculescu: Vă propun să revenim mai aproape de frontierele României, deoarece unul dintre marile subiecte de discuţie va fi relaţia dintre NATO şi Rusia. "Mă aştept", spunea Anders Fogh Rasmussen, "ca Summit-ul Rusia - NATO să lanseze un studiu asupra modului de a crea o apărare comună antirachetă" - şi vă întreb: care este poziţia României?
Traian Băsescu: Absolut deschisă şi pozitivă. Noi susţinem inclusiv o formulă comună înainte de crearea unui sistem global NATO pentru Europa. O formulă comună cu Rusia. Până la urmă, indiferent care sunt, dacă vreţi, reminiscenţele Războiului Rece, fie că sunt într-o parte sau în alta, teama de Rusia, sau Rusia, teama de NATO, vă pot spune că ambele blocuri, fie că vorbim de Federaţia Rusă, fie că vorbim de NATO, încă nu au reuşit să scoată din programele lor definirea principalei ameninţări şi pentru fiecare din ele, celălalt este principala ameninţare. Dar dacă privim realist, dincolo de contradicţiile pe care le avem, riscurile la adresa securităţii sunt similare. În niciun caz NATO nu este un risc pentru Federaţia Rusă sau Federaţia Rusă un risc pentru NATO. Nimeni din statele-membre NATO n-ar putea gândi un atac nuclear al Federaţiei Ruse împotriva unui stat NATO sau invers.
Luca Niculescu: Ce înseamnă, dacă se va face acest proiect comun - că la un moment dat, s-ar putea să avem elemente ale unui scut antirachetă rusesc în România, aşa cum vor fi astea americane?
Traian Băsescu: Nu, nu, exclus aşa ceva, dar lucrurile... Exact asta vă spuneam. Avem încă reminiscenţe ale trecutului în mentalul nostru, al politicienilor de vârf, chiar şi nu pot spune că sunt unul care vede Rusia ca pe o ţară care are numai flori pentru România. Dar este clar că riscurile pe care le au statele membre NATO sunt valabile şi pentru Federaţia Rusă: riscul de atacuri cibernetice, riscul de atacuri teroriste, riscul generat de proliferarea armamentelor nucleare, riscuri legate de droguri, riscuri energetice. Toate acestea sunt riscuri aproape egal împărţite între Federaţia Rusă şi statele membre NATO şi atunci poate că, sau probabil, summit-ul de la Lisabona nu va fi cel care va marca o deschidere totală a celor două forţe pe acest subiect, dar sunt convins că va marca un început, un început în a ne uni forţele pentru a combate aceste riscuri, pentru că, repet, este foarte clar că NATO nu mai este un risc pentru Federaţia Rusă şi nici Federaţia Rusă un risc pentru NATO.
Luca Niculescu: Dar cum vedeţi această apropiere, în acest discurs foarte optimist dintre Rusia şi NATO, în condiţiile în care Rusia are încă trupe în Transnistria?
Traian Băsescu: Aici intrăm în altă zonă, în zona armamentelor convenţionale şi ceea ce noi susţinem constant, respectarea angajamentelor de la Istanbul, va fi un lucru susţinut de toate statele membre NATO. Nu putem discuta - şi face parte din piedicile şi mentale pe care le avem, şi organizatorice şi strategice - nu putem lua decât o decizie de principiu, să ne privim viitorul de securitate împreună, dar este clar că acest viitor de securitate împreună este condiţionat de respectarea angajamentelor anterioare şi de prefigurarea unor soluţii comune pentru viitor pe ameninţările despre care vorbeam mai înainte. Indiscutabil, nimeni n-ar putea trece peste situaţia din Transnistria. Ce vă pot spune însă: este evident că în ultimele luni, Moscova a dat semnale foarte serioase că este dispusă să discute cu Uniunea Europeană problematica legată de soluţionarea problemei Transnistriei.
Luca Niculescu: Soluţionare care înseamnă retragerea trupelor.
Traian Băsescu: Sau cel puţin înlocuirea acestora cu forţe ale UE.
Luca Niculescu: În Transnistria.
Traian Băsescu: În Transnistria, de ce nu? De ce să n-avem voie să gândim îndrăzneţ?
Luca Niculescu: Mă gândeam la ce spunea Serghei Lavrov, acum câteva zile, că retragerea trupelor din Transnistria ar duce la o reizbucnire a războiului.
Traian Băsescu: Dacă nu sunt înlocuite cu trupe ale UE, spre exemplu.
Luca Niculescu: Foarte...
Traian Băsescu: Deci - atenţie! - nu vorbesc de trupe româneşti. Nici n-ar fi bine ca România să fie implicată cu forţe de securitate în Transnistria, exact pentru a da credibilitate unei înlocuiri a forţelor din Transnistria, a forţelor Federaţiei Ruse din Transnistria cu forţe ale UE.
Luca Niculescu: Şi cam în ce orizont de timp aţi vedea acest lucru?
Traian Băsescu: Greu de spus. După cum aţi văzut, declaraţiile sunt destul de ambigue din punct de vedere al orizontului de timp, dar, până la urmă, este o chestiune de încredere şi de respectare a angajamentelor anterioare ale Federaţiei Ruse.
Luca Niculescu: Foarte pe scurt: pentru că aţi folosit o expresie frumoasă, aţi spus că nu vedeţi Rusia ca pe o ţară care oferă numai flori pentru România, cum o vedeţi acum?
Traian Băsescu: Cum ne vede şi Rusia pe noi.
Luca Niculescu: O să întrebăm la Moscova. Dar vorbind de Transnistria, trebuie să vorbim puţin şi despre Moldova, domnule preşedinte. Credeţi că această ţară, care va cunoaşte în curând alegeri legislative, va reuşi să facă paşi importanţi către UE?
Traian Băsescu: Eu, mai ales fiind vorba de campanie, n-aş vrea să mă angajez în pronosticuri, dar guvernul instalat anul trecut a făcut paşi impresionanţi către angajarea Republicii Moldova într-un parcurs care să vizeze integrarea în UE. Vă pot spune că ceea ce părea, la un moment dat, ca o idee fixă a României, când spunea încontinuu: Republica Moldova trebuie privită, din punct de vedere al procesului de aderare, în pachet cu ţările din Balcanii de Vest - acum începe să devină o teorie credibilă, în baza atitudinilor şi a acţiunilor Guvernului de la Chişinău. Dacă Moldova doreşte un drum pro-european, este clar că menţinerea actualei coaliţii politice la putere este un factor cheie.
Luca Niculescu: Există deschidere la Bruxelles pentru aderarea Moldovei?
Traian Băsescu: Răspunsul meu categoric este: Da, atunci când va fi pregătită. Deja începe să se folosească această frază standard şi la Bruxelles, atunci când este vorba de Moldova: Da, atunci când va fi pregătită.
Luca Niculescu: Da, atunci când va fi pregătită, dar UE are, în clipa de faţă, probleme destul de mari cu extinderea...
Traian Băsescu: Majore.
Luca Niculescu: De fapt, nu numai cu extinderea are probleme Europa. Şi vă propun să trecem la...
Traian Băsescu: Are probleme interne, în primul rând.
Luca Niculescu: Mă uitam că, la ora la care vorbim, Europa este profund zguduită de mari turbulenţe financiare. Irlanda va accepta, probabil, ajutorul financiar internaţional, un ajutor de câteva zeci de miliarde de euro. Pe scurt, domnule preşedinte, Irlanda este o ţară care, de doi ani de zile, aplică măsuri de austeritate severe - au tăiat salarii ale funcţionarilor, au redus alocaţii - şi, totuşi, se găseşte acum în această situaţie. Cum se explică?
Traian Băsescu: Nu suficient de severe faţă de situaţia Irlandei şi cred că aici s-a făcut o eroare, ca, de altfel, în multe alte ţări. Sunt convins că ceea ce vă voi spune va genera dezbateri extrem de largi, dar s-a încercat relansarea înainte de a se acoperi găurile de drenare a resurselor financiare.
Luca Niculescu: Bine, ei au avut o problemă mare cu o bancă acum, cu Banca Anglo-Irlandeză...
Traian Băsescu: Da, dar banca aceea să ştiţi că n-a finanţat investiţii în România; banca aceea a finanţat masiv consum şi balonul imobiliar din Irlanda, consumul şi balonul imobiliar care au generat miracolul irlandez - da? -, despre care vorbeam toţi. Iată Irlanda cum a reuşit. A reuşit bazându-se pe consum excesiv şi pe un balon imobiliar excesiv. Noi am avut norocul extraordinar că nu am ajuns la o paranoia a consumului înainte de criză şi am fost aproape de o paranoia a sectorului imobiliar, dar criza ne-a oprit, pentru că altfel, tentaţia băncilor - aduceţi-vă aminte, când se trecuse la creditele cu buletinul, cu orice, numai să stimulăm consumul - am fi plătit-o mult mai scump. Şi faptul că...
Luca Niculescu: Dar nu erau bănci româneşti cele mai multe dintre ele. Adică...
Traian Băsescu: Deci eu nu spun bănci româneşti sau bănci străine, sunt bănci care înseamnă sistemul bancar din România, indiferent ce naţionalitate au. Ele finanţează şi în momentul în care oricare din aceste bănci ar intra în dificultate, în derapaj, cel care ar trebui să intervină ar fi Guvernul României, cu bani din taxele românilor. Nu va veni nimeni dacă, Doamne Fereşte, se întâmplă ceva cu o bancă care lucrează pe teritoriul României, să dea bani în locul statului român. Noi vom fi cei care vom da bani. Aşa se întâmplă. Nici în Irlanda, nu băncile irlandeze au căzut, sau nu Banca irlandeză este în cea mai mare dificultate. Nici în SUA, nu toate băncile...
Luca Niculescu: Banca Anglo-Irlandeză, pe care trebuie...
Traian Băsescu: Da.
Luca Niculescu: Ce se întâmplă acum în Irlanda, de fapt, asta e întrebarea, poate afecta şi România?
Traian Băsescu: Da, mai puţin decât statele din zona euro, dar în mod categoric da, din punct de vedere al credibilităţii UE. Însă Irlanda nu este singura. A fost Grecia, este Irlanda şi eu vă pot spune că vor mai urma cel puţin încă o ţară sau două. S-a intrat în criza datoriilor suverane, a datoriilor statelor. A fost criza băncilor, s-a intrat în criza economică şi îi rog pe economişti din nou să mă scuze că îmi permit să acreditez termeni care încă nu au fost lansaţi de ei, s-a intrat în criza datoriilor suverane. România are o şansă extraordinară, din două motive: în primul rând, pentru că nu a împrumutat bani să simuleze o aşa-zisă relansare economică înainte de a lua măsurile de reducere a cheltuielilor proprii.
Luca Niculescu: Spuneţi că asta a fost greşeala Irlandei.
Traian Băsescu: Nu numai a Irlandei. Veţi vedea ţări despre care s-a scris cu litere mari ce măsuri extraordinare au luat, deci, nu vorbesc de Germania.
Luca Niculescu: Ce ţări?
Traian Băsescu: Nu aş vrea să lansez de la Bucureşti nume de astfel de ţări, dar erau lăudate...
Luca Niculescu: Vă spun eu, se vorbeşte despre Portugalia, de exemplu, se vorbeşte despre Spania...
Traian Băsescu: Este în mare dificultate Portugalia. Şi nu aş vrea să mai spun încă alte două ţări care eu cred, privind la datoria lor, de 120%, de 110%, datorie făcută şi pentru că au încercat o relansare forţată, că în trendul real al economiei era invers... Vor fi ţări care vor intra în dificultate în perioada următoare. Nu spun mâine sau poimâine. Dar au trecut opt luni de la criza Greciei, a intrat Irlanda.
Luca Niculescu: Nu din aceleaşi motive. Adică motivele Greciei nu sunt aceleaşi cu cele din Irlanda.
Traian Băsescu: Motivele nu sunt similare. Priviţi însă la datoria publică a fiecărui stat şi cred că acesta este un indicator bun. Repet, şi îmi cer scuze faţă de economişti, că îmi permit să lansez astfel de teorii. Dar până la urmă, experienţa îmi permite să atenţionez asupra acestui lucru. S-a intrat în criza datoriilor suverane.
Luca Niculescu: Şi cum se va termina?
Traian Băsescu: Nu se poate termina decât prin austeritate.
Luca Niculescu: Dar există economişti celebri, Stiglitz, Laureat al Premiului Nobel pentru Economie, care spune: nu austeritatea este terapia, consumaţi, pentru că consumul este unul dintre motoarele economiei.
Traian Băsescu: Îmi cer scuze, îmi cer scuze, am discutat cu domnul Stiglitz aici, am stat mai bine de două ore discutând despre criza economică. Părerea mea este că un consum trebuie să fie ponderat şi cheia relansării economice, mult mai lente, dar relansarea economică temeinică este legată de investiţii. Investiţii directe ale statului şi nu consum pe care să îl stimuleze statul, ca să ajungem, unde? La îndatorarea populaţiei, pentru că până la urmă, asta înseamnă. Sau la îndatorarea statului, dacă te-ai duce să dublezi salariile. Sigur că ar cumpăra mai mult, dar de unde? Din bani împrumutaţi. Să dublezi pensiile. Din ce? Din bani împrumutaţi. Că nu îi producem.
Luca Niculescu: Asta înseamnă, credeţi, criza se va prelungi şi în România?
Traian Băsescu: Nu. O să vă surprind din nou şi nu mai prididesc cerându-mi scuze faţă de economişti: nu, România a făcut ce a trebuit în 2010, sper să finalizeze tot ce are de făcut şi să nu fim afectaţi de vârtejul acesta în care se intră ca urmare a datoriilor suverane foarte mari. Şi vom avea o probă foarte curând. Proba va fi legată de nevoia de împrumut pe care statul român trebuie să îl facă în jurul datei de 23-24-25 noiembrie. Este scadent cam 1,2 miliarde, pe care i-am împrumutat acum un an din sistemul bancar. În România să ştiţi, că neavând bănci româneşti, este ca şi cum te-ai împrumuta la Londra. Dacă noi vom reuşi să luăm acest credit de circa un miliard de euro, cu dobânzi sub 5%, înseamnă că România a redevenit credibilă. Dacă vom fi în situaţia Irlandei sau a Greciei - Irlanda are acum pe piaţă dobânzi de 9%, Grecia are peste 8% dobândă - dacă noi vom reuşi să luăm acest credit, undeva, 24-25, trebuie să îl luăm de pe piaţă; sub 5% înseamnă recunoaşterea de către piaţă a măsurilor pe care statul român le-a luat. Îmi doresc să fie acela momentul adevărului, pentru că dacă acum, la sfârşit de program cu Fondul Monetar, noi reuşim să angajăm un credit, şi nu pe un an, cum a fost acesta, ci pe trei ani, cu dobândă de sub 5%, înseamnă că România, din punct de vedere credibilitate, pleacă pe o pantă favorabilă.
Luca Niculescu: Ce semnale aveţi, cum va fi acest credit?
Traian Băsescu: Nu ştiu, să vedem. Eu vă pot spune cum mi l-aş dori - mi l-aş dori sub 5% dobândă, mi l-aş dori pe trei ani şi mi l-aş dori suprasubscris, deci să cerem 1 miliard şi să avem ofertă de 1,5 miliarde.
Luca Niculescu: Pieţele sunt reticente acum faţă de întreaga Europă, mai puţin două-trei ţări.
Traian Băsescu: Aşa este.
Luca Niculescu: De ce ar avea încredere în România, din cauza măsurilor de austeritate luate?
Traian Băsescu: Da, am fost una din ţările care nu s-au jucat, nu s-au jucat. Şi românii au suferit consecinţele, dar tot românii vor culege şi roadele, adică o Românie stabilă, care nu va mai fi îngenuncheată de evoluţiile viitoare ale crizei datoriilor suverane.
Luca Niculescu: Ştiţi că anul trecut ne spuneaţi că ieşim din criză cam pe vremea asta. Deci tot bazându-vă pe nişte cifre.
Traian Băsescu: Da, dacă nu se... Şi puteaţi să şi aveţi confirmarea în trimestrul doi am avut +0,3. Dacă datorită unei nefericite decizii a Curţii Constituţionale, noi nu eram nevoiţi să creştem TVA-ul la 24%, am fi avut plus şi în trimestrul trei.
Luca Niculescu: Deci TVA-ul a fost de vină, nu tăierea salariilor, de exemplu? Sau nu efectul combinat?
Traian Băsescu: Este un efect combinat, dar una ar fi fost să reduci cheltuielile fără să descurajezi consumul prin creşterea TVA-ului şi alta este o creştere a TVA-ului cu 5%. A fost singura soluţie să substituim reducerea temporară a pensiilor, iar acum, de inflaţia de peste 8%, de creşterea preţurilor, primii care sunt afectaţi sunt exact pensionarii şi de data aceasta nu ca o măsură temporară, ci pe termen lung. Îmi pare rău că nu am fost credibili atunci, dar asta este. Până la urmă, bine că a existat o măsură alternativă pentru a nu creşte deficitul bugetului de stat.
Luca Niculescu: Vedeţi o revenire a salariilor cu cât anul viitor, din cele tăiate?
Traian Băsescu: Deci, primul ministru a anunţat deja sau a discutat la grupurile parlamentare o creştere cu 15%, să sperăm că va fi posibil să fie acordată şi că va fi acceptată ca posibilitate maximă, dublată, sigur, şi de creşterea salariului minim până la 670 de lei. Deci se fac eforturi în două zone şi ele vizează bugetarii, pentru că cei care au suferit cel mai mult de pe urma măsurilor de austeritate sunt bugetarii. Ei au fost afectaţi şi de reducerea de salarii, au fost afectaţi şi de inflaţie, pe când toţi ceilalţi au fost afectaţi doar de inflaţie.
Luca Niculescu: Aş dori să încheiem acest capitol economico-financiar internaţional cu o întrebare despre zona euro, pentru că am văzut în seara asta că sunt îngrijorări privind faptul că s-ar putea să nu reziste la aceste tulburări de pe pieţe. Care este...?
Traian Băsescu: Trebuie să reziste. Deci o prăbuşire a zonei euro înseamnă, practic, o încheiere a funcţionării Uniunii.
Luca Niculescu: Dacă pică euro, pică Uniunea Europeană?
Traian Băsescu: Păi, o prăbuşire a euro înseamnă o prăbuşire a economiei Uniunii Europene.
Luca Niculescu: Uniunea Europeană a existat înainte să existe euro.
Traian Băsescu: Da, însă euro a devenit semnalul unităţii economice definitive, ori o prăbuşire a monedei euro nu este decât un semnal al dispersării şi discutăm pe urmă ce fel de Uniune ar mai putea să fie.
Luca Niculescu: România în euro când o vedeţi?
Traian Băsescu: Numai când va fi pregătită. Lecţiile pe care le-am văzut la ţări nepregătite să fie în euro trebuie să ne aducă cu picioarele pe pământ şi să nu mai fixăm termene în timp, ci să fixăm termene în realităţile noastre economice. Ca să rezişti în zona euro trebuie să ai o economie care să fie apropiată ca performanţă de statele puternice, cum e Germania, cum e... Nu mai poţi să te faci că îndeplineşti criteriile, dar să ai o economie care nu poate susţine realizarea cu uşurinţă a criteriilor de la Maastricht.
Luca Niculescu: Mai avem patru minute, domnule preşedinte şi aş vrea pentru final să abordăm un subiect din actualitatea internă despre care s-a vorbit mult în ultimele zile, cel legat de poliţie. Şi aş începe cu o depeşă a Agenţiei Mediafax, care spunea că ieri, la şedinţa de guvern, aţi fi atenţionat că poliţia s-a transformat în instituţie care apără clanurile mafiote. Aşa este?
Traian Băsescu: În unele judeţe, da şi nu o spun de dragul de a o spune, înseamnă că ştiu ce spun. Ca dovadă, despre situaţia de la Neamţ, toate structurile guvernamentale responsabile au fost avertizate de unul din serviciile de informaţii. Mai mult decât atât, în 2009, Ministerul de Interne era atenţionat că rivalitatea şi disputele dintre grupări - nu le spun clanuri, nu le spun mafiote - dintre grupări se poate tranşa cu arme de foc. Aşa s-a întâmplat, iar astfel de semnalări sunt în mai multe judeţe. Mă îngrijorează gradul redus de disciplină care este în poliţie, mă îngrijorează lipsa de respect a poliţiştilor pentru şefii ierarhici şi vă pot spune că îmi este cunoscută situaţia din câteva judeţe în care subofiţeri, şefi de sindicat, bat cu pumnul în masă la inspectorul-şef. Sigur, există şi motivaţii, ca cele de la Neamţ. Cum la fel mă îngrijorează - dacă aţi văzut, toţi şefii de post, nici mai mult, nici mai puţin, din judeţul Neamţ - ameninţau că ei demisionează dacă este schimbat inspectorul-şef. Vă pot spune, pentru că am văzut această dezbatere publică, că l-am rugat pe ministrul Igaş să nu se treacă la destituirea inspectorului-şef de la Neamţ fără o anchetă a Corpului de control. Şi asta, pentru că informaţii extrem de serioase au fost furnizate Ministerului de Interne în ultimii patru ani despre ce se întâmplă la Neamţ şi sunt extrem de interesat dacă se vor confirma prin controlul Corpului de control al ministrului de interne. Şi vreau să vă spun că dincolo de ceea ce ştiu, că mai sunt câteva judeţe, şi Doljul este unul dintre ele. Să ştiţi că acolo unde auziţi de disputele clanurilor, acolo este ceva putred cu conducerea poliţiei. Nu sunt multe judeţe în care auzim despre acest lucru, presa sesizează, dar acolo unde auziţi despre astfel de dispute, să vă ducă gândul imediat la faptul că ceva este în neregulă în relaţia poliţie cu aceste clanuri. La Neamţ, ce m-a impresionat extrem de neplăcut, a fost acea manifestare comandată a şefilor de post care, nici mai mult nici mai puţin, îşi dădeau demisia dacă era schimbat inspectorul şef. Eu le transmit public să-şi dea demisia, să-şi dea demisia, dacă aşa înţeleg ei că funcţionează o structură piramidală ca poliţie.
Luca Niculescu: Mai avem câteva secunde. 2009, vorbiţi de anul 2009, înseamnă că îi reproşaţi lui Vasile Blaga că nu şi-a făcut treaba.
Traian Băsescu: Reproşez oricărui ministru de interne, de la Rus încoace...
Luca Niculescu: Tuturor miniştrilor de la Rus încoace.
Traian Băsescu: ...care când iese pe televiziuni şi vorbeşte de poliţişti, spune: "am vorbit cu colegii", "colegii mei poliţişti", "m-am înţeles cu colegii", "iată ce am realizat cu colegii". De unde până unde ministrul este coleg cu şeful de post, cu generalul sau cu oricine? Ministrul este omul politic responsabil. Ştiţi cine foloseşte expresia "am vorbit cu colegii"? Cei care imediat ce ajung acolo, sunt înghiţiţi de sistem, sistemul le devine coleg. Ori sistemul trebuie reformat. Eu am vorbit de reforma statului şi inclusiv poliţia trebuie reformată. Vreau să ştiţi că foarte mulţi demnitari ai Ministerului de Interne au lansat în ultima vreme sau în ultimii ani ideea: trebuie să mai angajăm poliţişti. Este una din marile minciuni. România are una din cele mai mari medii de poliţişti la mia de locuitori., una din cele mai mari medii de poliţişti, de forţe de ordine la mia de locuitori. Trebuie restructurat şi reformat Ministerul de Interne.
Luca Niculescu: În zece secunde: în cât timp vedeţi această reformă de restructurare? În cât timp se poate face?
Traian Băsescu: Într-un an. Vreau să cred că acest jurist tânăr, care este Igaş, şi pe care am văzut foarte mulţi jurnalişti că încearcă să-l minimalizeze, chiar şi generali, chestori, că învaţă... Băiatul ăsta a învăţat legea şi sper să le-o aplice de sus până jos în mod egal. Sper să nu se înconjoare de un grup de generali care să-i arate ei cum vrea poporul poliţistul. Poliţistul este cel pe care l-am văzut în manifestări în ultima perioadă şi cel care devine tot mai convins că cetăţeanul este la dispoziţia lui şi nu el la dispoziţia cetăţeanului. Până când nu vor înţelege că ei sunt la dispoziţia cetăţeanului, vor avea o problemă, inclusiv cu mine.
Luca Niculescu: Preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Vă mulţumesc pentru prezenţa în "Tema zilei"!
Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult!
Luca Niculescu: Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru că aţi urmărit-o! Ne revedem curând, toate cele bune!
(Prin Monitoring Media: TVR 1 – Tema zilei, Ora: 20:35 via http://pdlsenat.ro/presa-comunicate/transcrip-interviu-presedinte-traian-basescu-tvr1-18-nov-2010)
Cine râde la urmă, are răbdare...
(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/62960/Basescu-Baietii-care-au-inceput-sa-faca-striptease-aruncandu-si-sepcile-acum-isi-arunca-caracterul/)
Domnule Preşedinte,
Peste câţiva ani mandatul se va termina, la fel şi imunitatea totală în faţa legii pe care astăzi aţi impus-o (după părerea mea, abuziv, pentru că în Constituţie se spune foarte clar că imunitatea este aceiaşi ca pentru parlamentari). Şi aceşti poliţişti, de care astăzi vă bateţi joc după o poziţie superioară, vor instrumenta dosarele care astăzi aşteaptă în stand-by... Atunci vor fi vremuri interesante şi senzaţiile vor fi, şi ele, de "catifelare".
16 November 2010
O nouă performanţă a Guvernului României
După ce Guvernul României a reuşit să încalce până acum, de nenumărate ori, Constituţia României, iată şi o premieră cu adevărat performantă, Guvernul României a reuşit să încalce şi constituţia unui alt stat.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi primul ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, au semnat astăzi, 8 noiembrie 2010, la Bucureşti, Tratatul între România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră.
Tratatul este un document modern, care se înscrie în categoria acordurilor-tip tehnice privind regimul frontierelor, care reglementează gestionarea frontierei comune şi cooperarea între autorităţile de frontieră din România şi Republica Moldova.
Semnarea acestui instrument juridic se înscrie în cursul ascendent al relaţiei Bucureşti-Chişinău din ultimul an, alături de alte documente bilaterale, juridice, politice şi sectoriale.
„Îmi exprim satisfacţia pentru fluenţa cu care au decurs negocierile pentru acest document eminamente tehnic cu privire la regimul frontierei şi la regulile prin care vom gestiona împreună frontiera dintre statele noastre. Acest tratat completează un pachet de actualizare a cadrului juridic bilateral care conţine deja cincisprezece alte documente, printre care Tratatul privind Micul Trafic la Frontieră”, a declarat, cu această ocazie, şeful diplomaţiei române.
„Semnarea documentului dovedeşte că cele două Guverne antrenate împreună în acest proces de reformă şi de apropriere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană pot colabora cu rezultate concrete. Poate că niciodată de când România a fost primul stat care a recunoscut independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova şi până astăzi nu am reuşit să realizăm atât de multe lucruri într-un interval atât de scurt”, a subliniat ministrul român al Afacerilor Externe.
Semnarea acestui document confirmă, din nou, abordarea nouă pe care Republica Moldova o are asupra relaţiei bilaterale, care reafirmă poziţia constantă a României de susţinere a statului vecin.
Ministrul Afacerilor Externe şi-a reiterat aprecierea faţă de parcursul european al Republicii Moldova, o ţară aşezată cu succes pe harta democraţiilor europene. „Sunt convins că declaraţiile de astăzi – de fermă încurajare – formulate de către preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, nu pot decât să ne inspire în continuare pentru ca relaţia bilaterală să intre în mod ireversibil în această logică europeană. Ne dorim ca Republica Moldova să urmeze acest curs şi ne dorim ca această frontieră să se estompeze treptat – atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite – pentru a deveni o frontieră interioară a Uniunii Europene”, a evidenţiat ministrul Baconschi.
La rândul său, primul-ministru Vlad Filat a atras atenţia asupra semnificaţiei deosebite a semnării documentului bilateral. „Acest document este semnat, evident, într-un context european şi urmează să aducă reglementări europene. Noi privim cu mare responsabilitate perioada următoare, având în vedere şi faptul că România urmează să facă parte, foarte curând, din spaţiul Schengen, deci administrarea la frontiera spaţiului Schengen presupune responsabilitate, asigurarea securităţii şi a unei administrări eficiente”, a declarat premierul Republicii Moldova.
„Semnarea acestui tratat nu este altceva decât finalitatea muncii pe care am depus-o în acest an, de altfel, lucrul la tratat a demarat în 2003, muncă ce a avut un început atunci când am convenit că în relaţiile noastre ne vom baza pe obiective propuse şi deschiderea necesară în implementare”, a subliniat premierul Republicii Moldova.
Informaţii suplimentare:
„Tratatul între România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră” reglementează modalitatea de realizare a marcării pe teren a frontierei, soluţionarea problemelor referitoare la construirea de obiective comune la frontieră, întreţinerea frontierei. Totodată, el prevede constituirea şi funcţionarea Comisiei mixte pentru verificarea traseului frontierei de stat şi întreţinerea semnelor de frontieră.
Documentul se referă la modul de folosire a apelor de frontieră, căilor ferate, şoselelor, precum şi a altor instalaţii de comunicaţii care traversează frontiera de stat, desfăşurarea unor activităţi precum pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului în apropierea frontierei modul de cercetare şi de soluţionare a încălcărilor regimului cum ar fi trecerea nepermisă a frontierei sau deteriorarea semnelor de frontieră etc.
Semnarea Tratatului completează seria de evenimente bilaterale majore consemnate în ultimul an, între cele două state: încheierea unui număr de cincisprezece acorduri, inclusiv Acordul de mic trafic la frontieră, deschiderea Consulatelor Generale ale României de la Bălţi, Cahul şi a Consulatul General al Republicii Moldova de la Iaşi, deschiderea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău.
(sursa: http://www.mae.ro/node/5893)Tratatul privind regimul de frontieră dintre Republica Moldova și România, semnat de către premierul moldovean, Vlad Filat, și ministrul de externe al României, Teodor Baconschi, la 8 noiembrie curent, este NECONSTITUȚIONAL.
(sursa: http://www.jurnal.md/ro/news/ghimpu-tratatul-semnat-de-filat-este-neconstitu-ional-195921/)
Constituţia Republicii Moldova spune, la articolul 8, aşa:
Articolul 8
Respectarea dreptului international si a tratatelor internationale
(1) Republica Moldova se obliga sa respecte Carta Organizatiei Natiunilor Unite si tratatele la care este parte, sa-si bazeze relatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoscute ale dreptului international.
(2) Intrarea in vigoare a unui tratat international continind dispozitii contrare Constitutiei va trebui precedata de o revizuire a acesteia.
Apoi, la articolul 66, Constituţia Republicii Moldova spune:
Articolul 66
Atributiile de baza
Parlamentul are urmatoarele atributii de baza:
- ratifica, denunta, suspenda si anuleaza actiunea tratatelor internationale incheiate de Republica Moldova;
La articolul 86...
Articolul 86
Atributii in domeniul politicii externe
(1) Presedintele Republicii Moldova poarta tratative si ia parte la negocieri, incheie tratate internationale in numele Republicii Moldova si le prezinta, in modul si in termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului.
... apoi...
Articolul 135
Atributiile
(1) Curtea Constitutionala:
- Curtea Constitutionala:
- exercita la sesizare controlul constitutionalitatii legilor si hotararilor Parlamentului, a decretelor Presedintelui Republicii Moldova, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, precum si a tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte
Haiti a început să se prindă că SUA nu-i vrea binele?
Există o serie de filmuleţe pe youtube care vorbesc despre sistemul HAARP folosit ca armă, există şi un raport al UE (REPORT
on the environment, security and foreign policy Committee on Foreign Affairs, Security and Defence Policy, Rapporteur: Mrs Maj Britt Theorin) care atestă folosirea sistemului HAARP ca armă.
OK, poate că toate acestea sunt palavre...
Ştirile din Haiti vin mai greu şi, de fiecare dată, prin zone ce pot fi controlate de, ceea ce numim, Noua Ordine Mondială. Chiar şi aşa însă,
Cholera death toll in Haiti rises to 917
Haitians protest UN base over cholera claim
Haitians riot, blame UN troops for cholera
Iată deja un semn de întrebare care seamănă foarte bine cu "zvonul" că Oligarhia Noii Ordini Mondiale răspândeşte boli prin oamenii lumii a treia în scopul reducerii populaţiei totale a globului la 500 de milioane.
Chiar dacă astfel de filmuleţe cu fenomenul HAARP reprezintă manipulări mediatice, teorii absurde ale conspiraţiei, metode de denigrare a Statelor Unite şi a "oligarhiilor", politicienii români nu pot să se facă că nu observă, este de datoria lor să investigheze şi să se asigure că aşa ceva nu se întâmplă, că ceea ce se spune în zvonuri nu este adevărat. Dacă vom constata că în anii ce urmează România va trece printr-un cutremur şi aceste lucruri se vor întâmpla şi la noi, este evident că politicienii români nu vor avea absolut nici o scuză legală şi morală pentru că nu au investigat astfel de lucruri din timp.
Să nu uităm că se poate ajunge oricând de la asta...
... la asta...
..şi asta...
15 November 2010
11. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
Oamenii înţeleg că democraţia nu poate fi compatibilă cu acest control, aproape total, al autorităţii... dar nu ştiu cum pot protesta împotriva lui. Parlamentul nu cere părerea poporului atunci când face legi, apoi politicienii vor spune că este legal cutare lucru pentru că există o lege.
Perversitatea merge şi mai departe. Astăzi anumiţi politicieni spun că este legal pentru că aşa interpretează ei legea, în timp ce ceilalţi spun că este ilegal pentru că interpretează legea în mod diferit.
Manipularea este astfel completă. Descoperim că falsificarea votului parlamentar a devenit un fel de cutumă din faptul că şi cei de dinainte falsificau votul parlamentar.
NU POATE
CÂŞTIGA
DIN
ASTFEL
DE
"OBICEIURI"
Filmul ce urmează ilustrează ceva tulburător. Dincolo de teoria conspiraţiei şi alte astfel de aserţiuni ce pot părea fantastice, ceea ce m-a şocat este că mecanismele americane se repetă, punct cu punct, şi în România. Controlul total, strâgnerea exhaustivă de informaţii, introducerea CIP-urilor în paşapoarte şi alte acte de identitate, ascultarea telefoanelor, confuzia legislativă, inocularea fricii faţă de diferite entităţi de tip Bau-Bau... Totul, până la virgulă, se implementează şi în România. NU POATE FI O COINCIDENŢĂ. Întrebarea mea este, chiar dacă ceea ce se spune în film nu este adevărat, de ce se copiază sistemul la noi? Singurul răspuns este că există un plan identic şi pentru SUA şi pentru România.
Cât de mare să fie coincidenţa discursului cu "mogulii din presă" şi la americani şi la noi (şi încă la nivel de preşedinte)? Cât de întâmplătoare este Comisia Trilaterală Europeană Bucureşti 2010 şi limita de 31 decembrie 2009? Toate se leagă cumva şi orice legătură ar fi, nu poate fi ceva fericit pentru România.
Atenţie deci...
La aproape fiecare întâlnire organizată de aceste grupuri, iau parte cei mai puternici oficiali guvernamentali, moguli ai presei şi familii regale din toată lumea.
Aceste întâlniri sunt ţinute în secret şi niciun cuvânt nu ajunge în media principală.
Cum e posibil ca atâţia oameni influenţi să participe la întâlniri alături de oameni din presă şi nicio menţiune despre ele să nu ajungă la opinia publică?
Această întrebare va căpăta sens când veţi începe să înţelegeţi că cetăţenii obişnuiţi nu trebuie să ştie ce se petrece în vârful piramidei.
Sunt 4 lucruri. Ai nevoie mai întâi de răbdare. Dacă nu ai răbdare, nici măcar nu încerca să te apuci să înveţi jocul.
Mi-ar mai spune: Ai nevoie de simţ de sincronizare. Dacă nu ai simţ de sincronizare, nu deschide cartea.
În al treilea rând, trebuie să-ţi cunoşti bine adversarul.
Şi al patrulea principiu e că trebuie să ai voinţa de a face orice sacrificiu.
Acum, d-nelor şi d-lor, de ce câştigă cei din partea întunecată jocul?
Pentru că au o răbdare infinită.
Adică, lucrează la un singur lucru de 50.000 de ani.
Asta numesc eu 'răbdare' pentru că ştiu totul despre astrologie şi divinitate, lucruri de care noi am uitat, pe care strămoşii noştri agricultori le ştiau.
Calendarul Iulian, de pildă. Lucruri de care noi nu mai suntem interesaţi.
Noi suntem sclavii ceasului.
Dar nu ştim nimic despre timpul cosmic, care ar trebui să ne guverneze vieţile.
Ei ştiu uimitor de multe lucruri despre voi.
Ne cunosc extraordinar de bine, duşmanii noştri.
Şi acest al patrulea principiu e punctul lor forte, nu-i aşa?
Pentru că ei sunt dispuşi să facă orice sacrificiu, oricare ar fi acela şi oricând e nevoie să-l facă.
"Una dintre pedepsele pentru refuzul de a participa la politică e că sfârşeşti prin a fi guvernat de cei ce-ţi sunt inferiori."
Platon
"Liderii majori din întreaga lume sunt parte dintr-un efort unit de a rămâne la putere veşnic.
Pentru a reuşi acest lucru, oamenii sunt ademeniţi în plasa datoriei perpetue, care face imposibilă plata ei de către aceştia.
În schimb, toate proprietăţile şi bunurile vor trece în posesia creditorului."
Falsa Rebeliune!
Reafirm că singura salvare adevărată de la opresiune sau înrobire este puterea, cunoaşterea, conştiinţa de sine.
Aceasta e adevărata rebeliune.
Nu te lăsa luat de valul celor 80% din oameni care îşi urmează liderul, oameni care au impresia că sunt rebeli pentru că denunţă autorităţile doar pentru că asta e ultima modă.
Nu mărşălui pe străzi pretinzând că eşti informat, doar pentru că ai citit o carte sau ai văzut un film ce-ţi oferă o privire fugară a unei cunoaşteri neobişnuite.
Nu ţipa într-un megafon fraze împrumutate din cercetările altei persoane.
Şi nu te proclama un gânditor original doar pentru că faci parte dintr-un grup ce reprezintă o credinţă nepopulară.
Toate acestea sunt exemple ale celeilalte părţi a monedei GROUP THINK, ce conduce o rebeliune falsă.
Falsa rebeliune e periculoasă pentru că îţi dă iluzia că eşti liber în fapte şi în gândire.
O rebeliune adevărată, o revoluţie adevărată, începe atunci când renunţi să mai urmezi şi începi să îndrumi.
Iar pe cei care sfârşesc prin a te urma trebuie să-i înveţi să renunţe a te mai urma şi să înceapă a îndruma la rândul lor.
Şi singura cale de a conduce cu succes e să-ţi înţelegi pe deplin propriile drepturi ca fiinţă umană pe această planetă.
N-ar trebui să fie cazul ca americanii să se teamă că telefoanele le-ar putea fi puse sub urmărire.
N-ar trebui să fie cazul ca americanii să se teamă că dosarele lor de credit ar putea deveni accesibile celor de la FBI dacă ei nu sunt implicaţi în nicio
activitate infracţională.
(Esoteric Agenda)
Vezi şi:
10. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
9. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
8. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
7. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
6. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
5. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
4. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
3. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
2. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
1. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
14 November 2010
10. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
Sinele este Universul, Sinele este Alfa şi Omega, Divinitatea şi Infinitul şi este singurul lucru care evoluează, pentru că noi suntem parte integrantă a Sinelui.
Nimic nu trece printr-un proces evoluţionist pe cont propriu sau fără a contribui direct la întreg.
Deci, atunci când începi să crezi că există o elită care controlează tot, o mână care dirijează din spatele cortinei, ducând planeta spre distrugere, când te gândeşti că sfârşitul este aproape, Apocalipsa, Armageddonul şi când te gândeşti că noi, ca specie, suntem condamnaţi, nu EI, ci TU eşti cel care face să se întâmple asta.
Şi cu un motiv foarte întemeiat.
Evoluezi.
Încetează să mai dai vina pe oricine şi orice.
Renunţă la panică pe care ţi-o provoacă tirania globală şi dezastrele naturale şi fii atent.
Pentru că lumea îţi spune ceva, îţi spune exact ce e în neregulă cu tine şi cum să repari asta.
Nu legile fac din oameni cetăţeni, ci oamenii fac legile. Statul nu este o construcţie impusă de cineva spre a sluji cuiva anume, este pur şi simplu expresia oamenilor de a-şi construi o structură unitară. Nu trebuie deci să ne gândim că legile se aplică oamenilor făcându-i cetăţeni, ar trebui să reacţiona exact invers, anume că legile sunt făcute pentru a ne sluji nouă. Astăzi nu se întâmplă aşa. Cetăţenii, adică oameni înregimentaţi instituţional prin certificat de naştere şi cetăţenie, slujesc statului, instituţiilor, autorităţii şi se supun unor reguli pe care nu ei le-au făcut şi care nu lor le servesc.
Legea te obligă să te prezinţi la centrul de evidenţă a populaţiei şi să soliciţi un card de identitate. Acolo depui un formular de solicitare pe care îl completezi cu tot felul de informaţii personale, prezinţi în copie şi original diverse alte documente care, într-un fel sau altul, sunt deja în arhiva autorităţii statului. La final plăteşti cardul de identitate şi cumperi timbre fiscale...
Pentru ce ai nevoie de o bucată de plastic pe care să scrie cine eşti, unde te-ai născut şi ce faţă ai? Nimeni nu are nevoie de aşa ceva, este un gest pe care îl faci în interesul statului pentru că autoritatea doreşte să ştie cine eşti, unde stai, unde munceşti, ce faţă ai şi alte astfel de informaţii. Ţi se dă un număr, codul numeric personal, pe care îl porţi întreaga viaţă. În viaţa de zi cu zi pari un om simplu... în viaţa ta ca cetăţean reprezinţi un CNP.
Cine este însă statul care capătă autoritatea de aţi cere să te supui diferitelor normative? Pe cine reprezintă statul? Constituţia spune că statul ne reprezintă, de fapt, pe noi toţi. Eu nu am însă nevoie de cardul de identitate al cuiva când îl cunosc, nu-l întreb nici ce cod numeric personal are. S-a întâmplat, deseori, să ajung la o relaţie de prieteni cu cineva fără să-i ştiu măcar numele de familie, uneori nici măcar prenumele, doar porecla.
PENTRU CĂ
NI SE SPUNE
CĂ TREBUIE
SĂ NE
SUPUNEM
Să luăm un exemplu.
Libertatea fiecăruia dintre noi ar trebui să fie limitată doar de libertatea celorlalţi. Asta înseamnă că în interacţiunea vieţii noastre cu a celorlalţi oameni, ar trebui să fim cât mai "gingaşi". Nu poţi lua viaţa unui om, nu-l poţi vătămata în vreun fel, nu poţi atenta la proprietatea sa, la bunul său...
Ce face însă legea. Legea îşi cere un permis de conducere pentru a avea voie să conduci un autoturism pe drumurile publice. De ce? Acest permis atestă că eşti capabil să conduci un automobil pe drumurile publice. Retragerea lui este, de asemenea, un mijloc de pedepsire a greşelii.
Dar de ce se asigură statul că eşti capabil să conduci un autoturism pe drumurile publice? Desigur, pentru că dacă nu ştii să conduci un autoturism pe drumurile publice poţi face un accident, poţi să loveşti pe cineva, să-l omori chiar, să aduci cuiva pagube materiale. Da, dar acestea nu sunt oare regulile de bază care stabilesc graniţele libertăţii? De ce este nevoie de lege ca să reglementeze ceva suplimentar conştiinţei (moralei)? Conştiinţa ar trebui să spună omului că nu poate conduce un automobil fără să ştie să conducă, că nu poate conduce sub influenţa alcoolului, că trebuie să conducă preventiv... De ce este nevoie de o lege care să reglementeze suplimentar o altă lege morală, cea a limitării libertăţii? De ce este nevoie de mii de legi care să descrie restricţia în detaliu când definirea libertăţi descrie complet tot sistemul de legi?
Vezi şi:
9. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
8. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
7. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
6. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
5. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
4. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
3. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
2. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
1. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România
Votul ca un bec băgat în gură
Avem poporul, în totalitate concentrat pe cursul dolarului.
Avem becul stins, simbol al ceea ce ar putea reprezenta o idee, un concept, o strategie... dar s-a ars sau este deşurubat (nimeni nu ia un bec nou).
Avem acţiunea de introducere a becului în gură care simbolizează acţiunea introducerii votului în urnă, în urma promisiunii electorale de 100 de dolari. La fel ca votul, becul este uşor de introdus, de scos este mai greu.
Avem doctorul în rolul reprezentantului FMI. Avem şi rolul Guvernului în persoana doamnei care traduce total anapoda ce spune doctorul din străinătate... Avem, la final, pacienţii (poporul român) care sunt măcelăriţi în operaţiunea de îndepărtare a efectelor votului.
Regia şi Scenariul: Igor Cobileanski
Imaginea: Sergiu Babara
Compozitor: Aurel Ionita
Cu... Ion Bechet, Ion Sandu, Lars Bokander, Mihai Ciola, Sergiu Creţu, Sergiu Voloc. Valeriu Cazacu
Cu cântec, înainte, marş
Premierul Emil Boc şi ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, au vizitat lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului
Emil Boc:
Nu acceptăm niciun fel de scuză cu privire la finalizarea la termen a lucrării. Să nu invocaţi vremea sau alte elemente, că nu s-a putut termina lucrarea la termenul stabilit, prin extensie. Recunoaştem că este o lucrare complexă, înţeleg că 800 m are pasajul, dar şi termenele au fost prevăzute şi extinse astfel încât să fie terminate lucrările în condiţii optime. Finalizarea la timp a lucrării este o dovadă a seriozităţii dvs. în raport cu Guvernul României şi această seriozitate va fi apreciată sau, dimpotrivă, sancţionată de guvern, dacă lucrările nu se termină la timp. La 1 decembrie, toţi cei 20 km pe ruta Chitila - Voluntari trebuie să fie în circulaţie. Nu este un termen pe care l-am stabilit ieri sau astăzi, ci este un termen cunoscut de foarte vreme. Spor la treabă.
***
Emil Boc:
Împreună cu doamna ministru Anca Boagiu am început ofensiva finală în privinţa recepţionărilor lucrărilor pe care le-am angajat anul acesta. Aşa cum ştiţi, anul acesta vom finaliza şi, în consecinţă, vom da în folosinţă 12 km de autostradă între Câmpia Turzii şi Turda, în cadrul autostrăzii Transilvania şi mâine, practic, vor fi puşi în circulaţie aceşti km de autostradă la Cluj. În al doilea rând, vor fi finalizaţi, până la 1 decembrie, 14 km de autostradă de pe Coridorul IV de la Nădlac la Constanţa şi mă refer aici la cei 14 km care au şi rol de centură ocolitoare a Municipiului Sibiu. În al treilea rând, avem centura ocolitoare a Bucureştiului, în regim de autostradă, centura nord. Şi aici este vorba de legătura dintre Chitila şi Voluntari, de 20 km de drum în regim de autostradă, de patru benzi, care vor fi gata până la 1 decembrie. Deci, 12 km pentru autostrada Transilvania, 14 km din cadrul autostrăzii de pe coridorul IV, aceştia înseamnă 26 km, la care se adaugă 20 km în regim de autostradă, Chitila - Voluntari. Deci, 46 km de autostradă în 2010 care vor fi daţi în folosinţă.
Prin atenţia şi grija Ministerului Transporturilor se lucrează în ritm constant şi bun la celelalte lucrări de autostradă care sunt în desfăşurare, Cernavodă - Constanţa, Arad - Timişoara, centura ocolitoare a municipiului Arad. În momentul de faţă, ministerul recuperează toate întârzierile în cadrul programelor europene de pe coridorul IV, astfel încât în perioada următoare un număr însemnat de km de autostradă să intre în licitaţie şi cu fondurile europene din 2011 să putem avansa în cadrul lucrărilor de infrastructură în materie de autostrăzi în România. Am încredere că Ministerul Transporturilor poate duce la capăt această sarcină grea, de a finaliza cu bani europeni, coridorul IV, cu excepţia porţiunii dintre Sibiu şi Piteşti, care va trebui să fie făcută în parteneriat public-privat.
În consecinţă, dacă în fiecare an s-ar fi făcut, măcar după 1980, atâţia km de autostradă câţi s-au făcut în aceşti doi ani, poate că România avea mii de km de autostradă, şi nu sute de km de autostradă.
Anca Boagiu:
Eu vreau să fac doar o scurtă completare, pentru că am auzit comentariile făcute de dvs., pe televiziuni. Cred că avem şi o veste bună în acest moment, noi tocmai am fost la Bruxelles pentru a negocia şi pentru a vedea dacă putem introduce în Programul operaţional capetele de centură, legăturile cu A1 şi A2, răspunsul e pozitiv, urmează ca decizia finală s-o luăm la Comitetul de monitorizare care va avea loc la sfârşitul acestei luni. Ceea ce, practic, va asigura şi legătura acestei porţiuni de centură cu autostrăzile deja existente în România. Şi aici discutăm de alţi 20 de km cu profil de autostradă, care costă în jur de 120 de milioane de euro. Noi avem în licitaţie în momentul acesta o serie de lucrări, din economiile pe care le vom obţine acolo încercăm să introducem capetele centurii, astfel încât ea să aibă şi conexiunea asigurată.
Reporter: Domnule prim-ministru, se tot vorbeşte de bani, tot discutaţi de bani: dacă aveam bani terminam şi autostrada aceasta Bucureşti- Ploieşti. Credeţi că la anul vor fi bani în buget pentru autostrada Bucureşti- Ploieşti.
Emil Boc: Prioritatea pentru 2011 o reprezintă fondurile din bugetul de stat pentru asigurarea cofinanţării proiectelor europene. Iar din acest punct de vedere este foarte clar şi fără echivoc că prioritatea o repezintă coridorul IV, unde sunt bani europeni la dispoziţie şi ar fi o crimă ca noi să nu punem partea românească de bani pentru asigurarea finanţării lucrărilor de pe coridorul IV care, repet, sunt finanţate de la UE şi, evident, în limita resurselor rămase disponibile, ne vom ocupa şi de celelalte lucrări: Bechtel, autostrada Bucureşti-Ploieşti şi aşa mai departe.
Reporter: Cum comentaţi motivarea Curţii Constituţionale cu privire la Legea educaţiei?
Emil Boc: Am decizia Curţii Constituţionale cu mine şi pot să fac următoarele comentarii. Unu: decizia Curţii Constituţionale permite Guvernului continuarea procedurii asumării răspunderii. Argumente. În primul rând, argumente care ţin de motivarea deciziei. După cum puteţi observa, în cadrul deciziei Curţii Constituţionale patru judecători spun într-un fel, patru judecători spun în alt fel şi unul are o opinie concurentă. Cu alte cuvinte, nici în cadrul Curţii nu există un punct de vedere majoritar cu privire la acest subiect. Doi: din punctul nostru de vedere, din momentul când Curtea a fost sesizată, de preşedintele Senatului, cu existenţa unui conflict juridic au mai intervenit două elemente noi, care pe noi ne fac să credem că procedura poate fi continuată şi dusă până la capăt. Care sunt aceste două elemente noi? În primul rând, acceptarea de către Parlament a angajării propriu-zisă a răspunderii în faţa Parlamentului prin citirea de către primul-ministru a asumării răspunderii în faţa plenului celor două Camere a Parlamentului. A fost posibil acest lucru după ce preşedintele Senatului a sesizat Curtea Constituţională. Doi: depunerea moţiunii de cenzură de către Opoziţie în cadrul procedurii de asumare a răspunderii. În concluzie, dacă a existat un presupus conflict - aşa cum spune Curtea Constituţională - el s-a încheiat în momentul în care Parlamentul, pe de o parte, a acceptat ca primul-ministru să citească asumarea, iar Opoziţia a reacţionat cu o moţiune de cenzură potrivit art. 114 din Constituţia României. Şi, nu în ultimul rând, ultimul argument este cel din decizia Curţii care spune că: "Curtea nu poate obliga Guvernul să renunţe la procedura de asumare a răspunderii ". Având în vedere aceste elemente, din punctul nostru de vedere rezultă că procedura merge mai departe, pentru că ea este în derulare şi nu există niciun mecanism care să o poată opri. Ori se discută moţiunea şi în funcţie de rezultatul acesteia legea merge mai departe sau se opreşte, ori , dacă nu se discută moţiunea legea se consideră aprobată şi merge către Monitorul Oficial. Aceste lucruri rezultă din decizia Curţii Constituţionale.
Reporter: Domnul Mircea Geoană spune că vă trimite o scrisoare prin care vă cere să renunţaţi la asumare. Ce-i răspuneţi?
Emil Boc: Exact ce v-am spus dvs. Din punctul nostru de vedere procedura poate continua în baza deciziei Curţii Cosntituţionale, pe baza argumentelor menţionate.
Reporter: Domnul Crin Antonescu aştepta un răspuns de la dvs., vă duceţi la întâlnirea de luni ?
Emil Boc: Ne vom consulta cu colegii, în Biroul Permanent Naţional şi vom lua o decizie.
Reporter: Domnul prim-ministru, cum veţi rezolva problemele din ultimul Raport al Băncii Mondiale care au fost sesizate? În primul rând, legate de buget, de supradimensionarea în administraţia publică?
Emil Boc: Nu vă infirm şi nici nu vă confirm cele scrise de presa de astăzi. Noi avem un angajament cu Banca Mondială, un contract de finanţare şi de expertiză, care este dus mai departe, iar Guvernul României s-a angajat la un amplu proces de reformare a instituţiilor statului, instituţii nereformate, din nefericire, în ultimii 20 de ani şi prin contribuţia ministerelor, iar aici Ministerul Transporturilor este unul dintre ministerele care are una dintre cele mai bune colaborări cu Banca Mondială, îşi va arăta eficienţa şi roadele în perioada următoare.
Reporter: Ministrul nostru de Finanţe este cel mai stufos, chiar mai stufos decât cel din Franţa sau Marea Britanie.
Emil Boc: Repet, nu vă confirm şi nici nu vă infirm datele din presă. Noi ştim ce avem de făcut, la nivel guvernamental, şi este singurul guvern care şi-a asumat acest proces de reformă a statului. Am redus, după cum ştiţi, peste 220 de taxe cu caracter parafiscal pentru diminuarea acestui număr în România. În perioada următoare se va lucra la unificarea declaraţiilor fiscale, astfel încât procedura să fie simplificată şi să continuăm procesul de reformare a statului pe care l-am început şi ştiţi bine că este vorba de legile care vizează codurile juridice, Legea salarizării unitare, Legea pensiilor, legi fundamentale care reformează statul de drept.
Reporter: Domnule prim-ministru, dar de ce acest raport nu poate fi făcut public? De ce este un raport secret?
Emil Boc: Este un raport intern de lucru pentru Guvernul României. Aşa scrie în contractul pe care îl avem cu Banca Mondială.
Reporter: Cum comentaţi declaraţia preşedintelui Traian Băsescu pentru Curtea Constituţională, ca fiind o instituţie penibilă?
Emil Boc: Eu am declarat cu puţin timp în urmă că ce voi avea de spus despre Curte şi despre alte proceduri voi scrie în cărţile pe care le voi elabora după finalul mandatului. Îl voi păstra pentru atunci.
Reporter: Acum nu aveţi niciun comentariu?
Emil Boc: Eu am spus, pentru că am considerat şi consider că decizia Curţii Constituţionale permite guvernului continuarea procedurii de asumare a răspunderii.
Reporter: Cu Legea salarizării în ce stadiu suntem?
Emil Boc: În stadiul de negociere avansată cu patronatele şi sindicatele în vederea finalizării ei în perioada următoare.
Reporter: Sindicatele spun că anvelopa de 39 de miliarde presupune disponibilizări de 80.000 de bugetari anul viitor.
Emil Boc: Această afirmaţie este falsă pentru că lucrurile stau în felul următor; bugetul pentru anul 2011 este construit pe următoarele elemente: în primul rând, deficit 4,4%, masă salarială 39 de miliarde de RON, bugetari - 1.290.000. Deci, în aceste condiţii, avem bugetul de stat pentru 2011 şi nu înţeleg de unde o asemenea afirmaţie că ar trebui încă 80.000 disponibilizaţi ca să ne încadrăm în 39 de miliarde de RON sau în suma de bani cerută.
Vreau să ştiţi un lucru, în acest moment guvernul are adoptate actele normative încă din vară pentru încadrarea în 1.290.000 de bugetari. Deci, nu mai este nevoie de proceduri suplimentare, ci doar de finalizarea celor în exerciţiu. Vă amintiţi că în iunie, în iulie, în august am emis zeci de hotărâri de guvern şi ordonanţe simple prin care am demarat procesul de restructurare. Aceste proceduri sunt în desfăşurare şi ele vor conduce până la sfârşitul anului la ajungerea, în privinţa numărului de salariaţi, la 1.290.000. La sfârşitul lunii septembrie, în 30 septembrie, România avea 1.316.000 de bugetari. La sfârşitul anului vom avea 1.290.000, în urma procedurilor aflate în derulare. Reamintesc faptul că la preluarea mandatului România avea 1.396.000 de bugetari. Astăzi, oficial există, la 30 septembrie 1.316.000.
Reporter: Se dau afară cei 26.000, cum a spus domnul Gherghina, până la finalul anului?
Emil Boc: Cred că am fost explicit. Procedurile sunt în derulare şi nu este nevoie de alte proceduri noi şi de a găsi alte sectoare de unde să disponibilizăm, ci doar de finalizarea procedurilor aflate în derulare, potrivit mecanismelor stabilite de Codul Muncii şi de alte legi în vigoare.
Reporter: Cum comentaţi declaraţia lui Crin Antonescu de a nu exclude o variantă de guvernare cu PD-L?
Emil Boc: Noi i-am făcut această ofertă la începutul mandatului, poate îi vine şi dânsului o judecată mai raţională pe măsură ce trece timpul.
Reporter: Domnule prim-ministru, tăierea cu 25% încalcă drepturile omului, aşa a hotărât o instanţă din Vâlcea.
Emil Boc: Dar când patronii dumneavoastră au fost obligaţi să vă taie salariile au încălcat drepturile omului? Pot să vă răspund în felul următor, decizia Curţii Constituţionale cu privire la legea cu privire la diminuarea salariilor a fost de constituţionalitate. Cu alte cuvinte, o decizie judecătorească a unei instanţe nu poate opri aplicarea legii, iar acea decizie, evident, este atacată la instanţele superioare, ea nefiind definitivă. Practic, aici cuvântul l-a avut Curtea Constituţională care a spus că această lege este constituţională. Vă mulţumim.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 12.11.2010
| Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |
| Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |
| Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |
| Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |
| Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |
Declaraţiile primului-ministru Emil Boc şi ale ministrului transporturilor, Anca Boagiu, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania
Emil Boc: Înainte de a testa autostrada şi din maşină, împreună cu doamna ministru şi cu colegii mei, vrem să facem doar câteva declaraţii la plecare, urmând ca, la Gilău, să aducem în discuţie mai multe considerente, după ce vom vizualiza întregul traseu. Este o vorba, la români, ca toamna se numără bobocii. Poate fi spusă şi în expresia că toamna se numără kilometrii de autostradă. Astăzi, la Câmpia Turzii, practic finalizam tronsonul de 54 de kilometri din Autostrada Transilvania. Aşa cum ne-am angajat anul trecut şi anul acesta, lucrările sunt finalizate la termen iar kilometrii de autostradă sunt daţi în funcţiune. Anul acesta vom finaliza – pe lângă cei 12 kilometri de aici, de la Cluj, din tronsonul de 54 – cei 20 de kilometri din Bucureşti, de la Chitila la Voluntari, în regim de autostrada, şi cei 14 kilometri de autostradă de la Sibiu, parte din Coridorul IV. Deci, practic, anul acesta avem finalizaţi 46 de kilometri de autostradă. Daca la aceştia adăugăm pe cei de anul trecut, şi anume mă refer la cei 42 de aici, plus cei 14 de la centura Ploieştiului, tot în regim de autostradă, plus cei 14 de la centura Timişoarei, tot în regim de autostradă, avem, practic, 70 de kilometri plus 46. Sunt 116 kilometri de autostradă sau de drumuri în regim de autostradă în 2 ani, o medie aproape de 60 kilometri de autostradă pe an. Şi dacă după Revoluţie s-ar fi făcut în fiecare an o medie de 60 de kilometri, vă daţi seama că aveam peste 1.200 de kilometri de autostrada, astăzi. Din nefericire, sunt sub 300, dar asta face diferenţa şi arată faptul că, deşi suntem în vremuri dificile, de criză, am făcut cu mult mai mult decât alţii, care n-au făcut în perioada de creştere economică, atunci când erau bani foarte mulţi pentru lucrări de infrastructură dar, din nefericire, nu s-au concretizat în lucrări de infrastructură în domeniul autostrăzilor. Asta, ca să se înţeleagă exact care este situaţia, nu o înfrumuseţăm, nu o prezentăm negativ, ci aşa cum este. Şi asta v-aş ruga şi pe dumneavoastră să prezentaţi: exact aşa cum sunt lucrurile în materie de autostrăzi, în materie de infrastructură.
Vreau să vă spun că, pentru 2011, lucrurile merg mult mai departe, pentru că avem avantajul de a utiliza, în teren, banii din fonduri europene. Si, aici, felicit Ministerul Transporturilor pentru faptul că nu doar a reuşit să finalizeze ceea ce a promis anul acesta, dar se află în faza de organizare a licitaţiilor pentru marile tronsoane de autostradă de pe Coridorul IV din bani europeni, astfel încât cei 4,5 miliarde de euro să fie aduşi în România şi concretizaţi în autostrăzi. S-au pierdut cei doi ani – 2007, 2008 – când nu s-a făcut absolut nimic în domeniul fondurilor europene, implicit în domeniul transporturilor. Nici măcar nu era acreditat programul operaţional pentru transport, dar acum suntem în măsură, prin eforturile ministerului, să recuperăm acel handicap, iar anul viitor să se intre în teren. De aceea am şi obţinut, în negocierile cu partenerii internaţionali, ca fondurile de infrastructură pe bani europeni să fie aduse la cofinanţare în primele şase luni, deci partea naţională de bani să fie pusă în primele şase luni, astfel încât banii europeni sa fie cheltuiţi, iar lucrările de autostradă să avanseze – şi ne referim aici în special la Coridorul IV, care va fi prioritatea anului 2011.
Reporter: Despre ce sume vorbim?
Emil Boc: De aici o să vă dea mai multe detalii doamna ministru, pentru că le are mai bine, cu sumele de pe autostrăzile din Coridorul IV.
Anca Boagiu: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Aşa cum aţi auzit şi dumneavoastră, prioritatea pe care o avem este aceea de a folosi banii europeni pentru construirea de autostrăzi. Permiteţi-mi sa completez ceva la ceea ce aţi spus, domnule prim-ministru. Pe lângă situaţia pe care aţi prezentat-o, astăzi în România se mai află în execuţie circa 240 de kilometri de autostradă. Pe lângă aceşti 240, sunt 288 pe care noi îi lansam la sfârşitul lunii noiembrie. Valoarea totala a proiectelor este de circa 2,5 miliarde, la care se vor adăuga cofinanţările, conform procedurilor şi înţelegerilor pe care le avem ca şi stat european. Ca perioadă de execuţie pentru proiectele pe care le vom lansa la sfârşitul acestei luni noi am prevăzut, pentru cea mai mare parte dintre ele, circa doi ani şi jumătate, şi aici discutăm despre tronsoanele Deva-Orăştie, (contract) care a fost deja semnat acum patru zile, dacă nu mă înşel, Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva şi Orăştie-Sibiu. Aş vrea să fac menţiunea că pe Timişoara-Lugoj facem ceea ce fac toate statele europene – contracte-bridge, înseamnă contracte-punte; începem finanţarea lui din acest exerciţiu financiar, 2007-2013, şi îl continuăm pe următorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene: 2014-2020.
Reporter: Cum vor fi plătite aceste lucrări?
Anca Boagiu: Lucrările se plătesc pe măsur[ ce sunt executate. Cât[ vreme nu au fost nici măcar lansate... Din momentul în care se încheie contractele, prima plata care se face este plata unui avans pentru organizarea unui şantier, după care se plătesc lucrările pe măsura ce sunt executate, în funcţie de graficul de execuţie. Ele vor fi plătite în urma evaluărilor pe care noi le facem şi de comun acord, bineînţeles, cu consultantul şi cu constructorul. Nu trebuie sa uităm că acesta cu Bechtel, totuşi, este un contract plătit din bani publici, nu este finanţat din bani europeni, iar cheltuirea banului public trebuie făcută cu grijă şi conform prevederilor contractuale.
Reporter: (...)
Anca Boagiu: Nu pot sa va confirm sau sa va infirm, pentru ca analizele sunt în curs. Astăzi deschidem traficul, peste o bucată de vreme – cred că două săptămâni, probabil – toate calculele vor fi făcute. Ce ne interesează este ca finalizarea să se facă cu analizarea tuturor costurilor.
Reporter: La anul cât? (...)
Anca Boagiu: La anul, de comun acord cu domnul prim-ministru şi cu ceilalţi membri ai Cabinetului, am hotărât că sumele alocate pentru continuarea Bechtel vor fi în funcţie de bugetul disponibil, pentru că prioritatea zero pe care o avem este aceea de a absorbi cei 5,6 miliarde de euro pentru infrastructura rutieră, terestră, navală, aeriană, pe care îi primim gratis de la Uniunea Europeana.
Reporter: Şi anume cât va fi la anul pentru Bechtel?
Anca Boagiu: Vom vedea, în funcţie de ceea ce rămâne la buget.
Emil Boc: Bugetul este, în momentul de faţă, în pregătire. În acest moment căutăm soluţii de finanţare, în continuare, a proiectului Bechtel. Vom ajunge, sperăm, la o formulă în care să continuăm proiectul, în funcţie de resursele bugetare pe care le vom avea la dispoziţie. Toate alternativele sunt explorate în acest moment şi, de aceea, după finalizarea bugetului, vă vom putea da răspunsul exact cu privire la ceea ce vom putea face în cadrul proiectului Bechtel. Cert este ca el merge mai departe. În ce condiţii, evident, vom decide cu compania şi cu ministerul.
Reporter: Pe ce secţiune veţi începe lucrările anul viitor?
Emil Boc: Repet, sunt mai multe secţiuni în analiza. Secţiunea de la Gilău la Borş, după cum şi secţiunea de la Târgu-Mureş la Câmpia Turzii. Vom analiza toate aceste implicaţii şi vom lua deciziile în perioada următoare.
Reporter: Datoriile când vor fi plătite? Cele 90 de milioane.
Emil Boc: O parte din ele, anul viitor. Prima dat[ se lucrează şi apoi se plăteşte, asta este regula în construcţii. Aşa s-a întâmplat şi anul trecut. O bună parte din resursele financiare, evident, anul viitor vor fi achitate.
Reporter: De ce nu a fost încă semnat protocolul cu Bechtel?
Emil Boc: E contract cu Bechtel, ce protocol?
Reporter: Protocolul care spuneaţi că o sa fie semnat la 15 august, pentru...
Emil Boc: După cum vedeţi, finalitatea lui este că aceşti kilometri de autostrada sunt inauguraţi şi acesta este cel mai important lucru.
Reporter: Bun, şi când va fi semnat acest protocol?
Emil Boc: Compania va stabili, împreună cu ministerul, după cum v-a precizat doamna ministru.
Reporter: (...)
Emil Boc: Coridorul IV este extrem de important, din perspectiva utilizării banilor europeni. Ar fi o crimă să ai bani gratis de la Uniunea Europeana şi să nu-i foloseşti. În privinţa bugetului, vom prioritiza toate lucrările de infrastructură, iar Bechtelul este o lucrare prioritară în cadrul lucrărilor plătite de la bugetul de stat. Vă mulţumim foarte mult. Va invităm să vedem cum arată şi traseul. Le mulţumesc tuturor colegilor care au făcut acest efort ca, astăzi, lucrările să fie finalizate, astfel încât circulaţia să fie deschisă.
Reporter: Se mai păstrează termenul de 2013?
Emil Boc: Ar trebui să-i întrebaţi pe cei care, atunci când au semnat contractul, nu aveau nici un fel de proiectare (...).
Reporter: Domnule premier, nu credeţi că preţul pentru această autostradă e prea mare?
Emil Boc: Eu, în primul rând, sunt alături de toţi cei care, din nefericire, suferă un accident de muncă oriunde în această ţară şi nu mă va bucura niciodată când un om moare în România într-un accident de muncă sau în alt accident. Din acest punct de vedere, nu pot să spun decât că sunt solidar şi le transmit condoleanţe acelora care, din nefericire, au suferit un accident, iar legea trebuie sa se aplice în toate cazurile, aşa cum scrie în litera şi în spiritul ei.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 13.11.2010
| Vizita premierului Emil Boc la Câmpia Turzii, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc la Câmpia Turzii, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc la Câmpia Turzii, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania Imagine la rezolutie mare |
| Vizita premierului Emil Boc la Câmpia Turzii, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc la Câmpia Turzii, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania Imagine la rezolutie mare |
Declaraţiile primului-ministru Emil Boc la Gilău, după vizitarea tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania
Emil Boc: Am parcurs cei 54 de kilometri de autostradă într-o scurtă perioadă de timp /.../. V-am făcut un calcul sumar la plecare: dacă cel puţin în ultimi 20 de ani s-ar fi făcut, în medie, numărul de kilometri pe care i-am făcut în ultimi doi ani, astăzi România avea peste 1.200 de kilometri de autostradă şi toată ţara ar fi fost brăzdată de autostrăzi. Despre trecut nu mai discutăm, pentru că viitorul este prea aproape şi constrângător pentru noi. Aşa cum am menţionat, în 2011 infrastructura reprezintă prioritate majoră din două motive: ca resursă importantă de creştere economică a ţării – pentru 2011 avem prognozată de către FMI şi Comisia Europeană o creştere de 1,5 - 2% şi orice investiţie din bani europeni în plus poate ajuta creşterea economică a ţării – iar, pe de altă parte, fără infrastructură şi fără dezvoltarea acestei ţări nu vom avea locuri de muncă. Dacă nu vom continua această politică pe care am început-o, de a orienta mai multe resurse financiare spre infrastructură, România nu va ieşi din starea care se află, adică din starea în care consumă mai mult decât produce. În ultimă instanţă şi foarte pe scurt, toată esenţa reformei pe care am pornit-o împreună cu guvernul pe care îl conduc este următoarea: de a aloca mai multe resurse pe dezvoltare, spre infrastructură şi pentru locuri de muncă, şi de a consuma atât cât producem, iar împrumuturile pe care le luăm să le ducem la investiţii şi locuri de muncă, şi nu la consum. Adică exact invers cum au procedat cei dinaintea noastră, care în loc să ducă toată dezvoltarea spre investiţii au dus-o spre consum, dublând salarii, pensii, (măsuri) care din nefericire nu au avut susţinere economică. Pentru că cine nu ar fi de acord să dea salarii şi pensii mai mari, dacă economia ar permite?! Din nefericire, alţii au vândut iluzii, iar noi suntem obligaţi să stăm cu picioarele pe pământ, să oferim atât cât poate această ţară, atât cât poate economia şi să pregătim creşterea economică viitoare prin politici sănătoase, nu prin politici populiste, aşa cum a fost în 2008.
Reporter: Cum veţi creşte gradul de absorbţie al fondurilor europene ?
Emil Boc: în primul rând, printr-o bună implementare a lor. Dacă vă amintiţi, am făcut următoarea declaraţie: că problema cea mai importantă pe care o avem astăzi cu fondurile europene este implementarea. Dacă este să mă refer la a doua prioritate, este implementarea, la a treia - implementarea. Asta depinde şi de Guvern, iar aici ministerul transporturilor, aşa cum am spus, a făcut pasul decisiv în organizarea licitaţiilor pentru construirea marilor sectoare de autostradă din bani europeni. Dar pentru Programul Operaţional Regional, pentru Programul de mediu autorităţile locale au rol vital şi central. Guvernul nu poate organiza licitaţii în locul primăriilor sau consiliilor judeţene, iar aici, din nefericire, sunt foarte multe întârzieri care pun în pericol absorbţia fondurilor europene. În concluzie, trebuie să fie un efort naţional şi local pentru ca banii europeni să fie cheltuiţi la timp. Am simplificat legislaţia, am mărit prefinanţările, am debirocratizat ghidurile, tot ce am putut face la nivel naţional am făcut. Vă reamintesc că acum gradul de (...) este de 30%. Asta înseamnă că în momentul în care se încheie contractul, 30% din banii pe care îi are în contract merg în contul beneficiarului pentru a putea organiza desfăşurarea lucrării de investiţii. Dacă nici aşa nu se ajută absorbţia fondurilor europene, nu mai ştiu cum am putea să facem.
Reporter: (...)
Emil Boc: O să completeze doamna ministru, fiindcă are o experienţă destul de largă: licitaţii care nu se fac la timp, licitaţii care sunt contestate în instanţă, licitaţii care s-au făcut pe bază de credite (...) cu legea. În primul rând, aici este cauza majoră a lipsei de implementare. Dar doamna ministru mai are şi alte detalii, din experienţa proprie (...).
Reporter: Din acest punct către Sălaj se mai construieşte vreun kilometru ?
Emil Boc : Avem alternative de continuare a lucrărilor, le vom analiza împreună cu compania Bechtel şi avem şi o analiză cu privire la finanţarea viitoare a lucrărilor. După ce finalizăm aceste discuţii, vă putem spune că mergem spre Sălaj, mergem spre Borş, sau mergem de la Târgu-Mureş spre Câmpia Turzii. Toate alternativele sunt posibile şi în funcţie de identificarea acestor surse de finanţare vom lua decizia. Azi, ce vă pot spune: Autostrada Transilvania merge mai departe, în ce ritm, în ce proporţie şi în ce direcţie vă vom spune la finalizarea negocierilor. De altfel vreau să fim foarte clari ...
Reporter: (...) asumarea răspunderii cum a cerut Mircea Geoană, aţi trimis scrisoarea către domnul Geoană?
Emil Boc : Am primit scrisoarea şi o să-i răspund. Din punctul nostru de vedere, lucrurile stau în felul următor. Curtea are dreptate atunci când spune că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern. Data sesizării Curţii Constituţionale de către Mircea Geoană este 19 octombrie. Din acel moment până astăzi au mai intervenit două lucruri noi care au soluţionat, practic, conflictul juridic sesizat de Curtea Constituţională. Adică Curtea a spus: atenţie, este un conflict între Parlament, care are un proiect în dezbatere, şi Guvern, care vrea să-şi angajeze răspunderea. Şi constat acest lucru, dar Curtea nu poate să soluţioneze în locul Guvernului şi al Parlamentului. Şi a şi spus că nu poate obliga Guvernul să renunţe la procedură. Cine soluţionează acest conflict? Autorităţile în cauză. Ce a intervenit nou în acel moment al sesizării Curţii? Au intervenit două elemente. Primul: Parlamentul a fixat data, ora şi asumarea răspunderii de către Guvern. Adică Parlamentul, deşi era în conflict, a acceptat ca primul-ministru să vină şi să citească în faţa Parlamentului angajarea răspunderii. Doi: opoziţia, în cadrul procedurii, a depus moţiunea de cenzură prevăzută de Constituţie. Deci, dacă a existat un presupus conflict, aşa cum spune Curtea, corect, el a existat până la momentul la care Parlamentul a acceptat ca noi să mergem în faţa Parlamentului să citim asumarea iar opoziţia să depună moţiunea. Deci, din punctul nostru de vedere considerăm că acest conflict s-a soluţionat prin faptul că Parlamentul a acceptat citirea de către primul-ministru a asumării răspunderii, iar opoziţia a reacţionat, conform Constituţiei, cu moţiunea de cenzură. (...) Dacă Parlamentul nu dorea să accepte acest lucru, putea să aibă un Birou Permanent reunit şi să nu accepte ca Guvernul să vină să citească asumarea. Aceasta este realitatea şi, în consecinţă, din punctul nostru de vedere decizia Curţii trebuie respectată, dar ea spune că Guvernul nu poate fi obligat să renunţe. Conflictul, în fapt, este soluţionat. Parlamentul a acceptat două elemente ulterioare deciziei de a asuma, prin faptul că ne-am dus în Parlament şi moţiunea de cenzură fost depusă. Acum nu ai altă ieşire (...), altă alternativă. Ori moţiunea este dezbătută şi adoptată şi cade şi Guvernul, cade şi legea, ori moţiunea, dacă nu se dezbate, sau dacă se dezbate şi este respinsă, Guvernul rămâne în picioare şi legea merge spre promulgare la preşedintele României. Acum suntem la această procedură, lucrurile nu mai pot fi oprite: ori una ori alta.
Reporter: UDMR_ul vă avertizează că ies de la guvernare dacă nu găsiţi soluţii pentru adoptarea legii educaţiei. Vă convine această situaţie ?
Emil Boc: Foarte clar aceste demersuri nu le facem pentru UDMR sau pentru altcineva. Sunt demersuri legale, prevăzute de Constituţie, iar legea educaţiei naţionale nu este o lege specială pentru cineva în această ţară, este o lege care modernizează din temelii sistemul educaţional. Din nefericire, în toată această perioadă de timp s-au spus atât de multe minciuni cu privire la această lege... Tot felul de neaveniţi au vorbit despre lege fără ca măcar să fi citit un text din cadrul ei, încep să creeze o atmosferă negativă în jurul legii. În fapt, ea ce face? Aduce pentru elevi un număr redus de ore, aduce o programă mai puţin încărcată, aduce o programă fundamentată pe competenţe şi nu pe reproducere de informaţii, aduce programul Şcoală după şcoală, pentru a da posibilitate părinţilor să ştie că au copiii la şcoală, îşi fac temele şi vin acasă cu toate lucrurile realizate, aduce disciplină în învăţământul universitar prin faptul că impune principiul calităţii, clasificarea universităţilor, ierarhizarea programelor de studii – adică părinţii şi studenţii să ştie, că se duc la universitate, ce valorează diploma aia când termină. Normal că asta deranjează pe foarte mulţi, acum toată lumea este tratată în mod egal, indiferent că eşti universitate de mâna a treia, sau de mâna întâi finanţarea este la fel. În momentul în care intervine clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, se dau bani în funcţie de performanţă şi atunci evident că cei care astăzi nu au performanţă au tot interesul să conserve... S-a vorbit că afectăm autonomia universitară, că rectorii nu mai sunt aleşi de universitate, că studenţii nu sunt reprezentaţi în consiliile profesorale. Minciuni. Legea spune foarte bine cu privire la rectori: rectorul poate fi ales de către toate cadrele didactice, este decizia cadrelor universitare ca rectorul să fie ales de către toate cadrele din universitate, sau poate fi o alternativă prin care să fie numit de o echipă a senatului (universităţii), care să desemneze rectorii. Este decizia universităţilor cum aleg rectorul. S-a spus că politizăm rectorul. De unde? Minciuni. Şi acum rectorul este confirmat doar de către ministru, la fel va fi şi după aceea confirmat, sub aspectul procedurii. Că asta Aceste procedura, nu numeşte ministrul educaţiei rectorul. O minciună care iarăşi nu are acoperire în text: că rectorul poate fi revocat pe criterii politice. Exclus. Este un comitet de etică universitară, cu o majoritate reprezentată în consiliile rectorilor şi altor structuri din afara ministerului, care pot propune ministrului, în cazul în care este altă autonomie universitară şi se dau diplome care nu au acoperire. Numai în acea situaţie. Sau că studenţii nu sunt reprezentanţi în Senat: 25%, scrie negru pe alb în lege, sunt reprezentanţi în senatul universităţilor. Deci atât de multe minciuni, încât este greu, la un moment dat, să poţi să fi pe toate fronturile şi să le răspunzi cu privire la această manipulare carte a avut loc pe marginea Legii Educaţiei Naţionale.
Reporter: De ce insistă totuşi UDMR-ul pe această lege ?
Emil Boc: Pentru că această lege este una europeană, descentralizează educaţia. Pentru prima dată vor avea un cuvânt de spus profesorii, cadre didactice şi părinţi, în mod egal, în interiorul consiliului de administraţie. Şi nu mai depinde numirea directorului sau a unei persoane de către ministru sau de către inspectorul şcolar. Astăzi te mai duci cu sarsanaua să-ţi obţii un post prin inspectorate sau prin şcoli. Nu va mai fi posibil. Şi asta iarăşi deranjează, că se taie, practic, această situaţie existentă care nu este benefică sistemului educaţional. Directorii să fie numiţi de către inspectorii şcolari, inspectorul şcolar de către ministru nu este corect. Acum, pe baza noi legi, directorul va fi ales de consiliul de administraţie. Din ce este compus ministerul de administraţie: din reprezentantul părinţilor, reprezentantul şcolii, reprezentanţii cadrelor didactice, care împreună aleg cea mai bună persoană care să dea socoteală în faţa părinţilor şi a comunităţii, nu în faţa unui inspector şcolar care poate fi numit pe alte criterii decât cele de performanţă profesională. Aceste lucruri deranjează, iar aici avem o versiune unitară în coaliţie, inclusiv cu UDMR, de a descentraliza şcolile sub aspectul conducerii, pentru că tot la nivelul şcolii se va decide ce studiază şi ce învaţă copii noştri: 20% din gimnaziu, 30% în ciclul liceal se va decide la nivelul şcolii ce studiază copiii. Deci (...) este o putere extraordinară pentru comunităţile locale. Aici, la Cluj, dacă avem de exemplu Nokia - (...) pe ce înseamnă informatică; în zona de turism, poate punem accent pe ce înseamnă turism. Adică să dai posibilitatea comunităţilor locale să aibă o marjă de manevră în stabilirea curiculei, a programei de învăţământ. Toate aceste lucruri sunt noi şi deranjează pe cei care văd în mediul educaţiei naţionale un mod de a le deranja apa în care trăiesc acum, apă din nefericire contrară eficienţei educaţionale.
Reporter: (...)
Emil Boc: Dimineaţă va primi răspunsul categoric. Imediat după finalizarea legii salarizării unitare, pentru că trebuie să stea la baza bugetului legea salarizării unitare a personalului bugetar.
Reporter: Bugetul va fi mai mare sau mai mic decât anul (trecut) ?
Emil Boc : Bugetul este (...) din 4,4% deficit bugetar. Anul ăsta este 6,8%. Atunci vă puteţi da seama că trebuie să avem un buget extrem de bine articulat şi cu priorităţi, astfel încât să răspundă nevoilor României, pentru că în 2012 trebuie să ajungem la 3% deficit bugetar. Sigur, dacă dorim să mai putem finanţa acest deficit, fiindcă putem să avem deficite oricât de mari, numai cine că nimeni nu le va finanţa. Pentru că asta este marea problemă a acestei crize economice: nu mai sunt bani atât de uşor de găsit, cum erau înainte. Înainte ce s-a întâmplat? Domnul Tăriceanu a avut 4 miliarde din vânzarea BCR, i-a păpat şi i-a băgat în deficit. Nu mai avem nici banii aceştia din vânzarea BCR, iar pe plan extern nimeni nu te mai împrumută dacă nu eşti o ţară credibilă. Trebuie să promovezi politici de susţinere a investiţilor şi a dezvoltării, nu a consumului. Dacă România va fi în continuare axată pe consum, nimeni nu ne va împrumuta. Dacă rămânem însă credibili şi orientăm cheltuielile spre investiţii, locuri de muncă, şi ţara, şi imaginea ei în afară va fi cu totul alta.
Reporter: (...) Luna asta luaţi în calcul deficitul structural şi nu cel nominal (...) ?
Emil Boc : România (...) deficite structurale determinate de guvernarea anterioară. Adică s-a consumat mai mult decât s-a produs şi banii care s-au împrumutat s-au dus pe costuri şi pe investiţii, asta înseamnă deficit structural. Deficitul bugetar pe care îl avem în fiecare an este cel pe care îl cunoaşteţi: 6,8% şi 4,4 pe care îl vom avea anul viitor. Vă mulţumesc foarte mult.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 13.11.2010
Declaraţiile primului-ministru Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava”
Foarte pe scurt, din două motive sunt eu astăzi aici. În primul rând, pentru finalizarea acestui obiectiv important de investiţii – este vorba de 13 kilometri de drum naţional reabilitat, 385 de milioane de euro costuri pe care le-a suportat bugetul de stat, bani din împrumut, dar pe care ţara îi va returna, pentru realizarea acestui drum modernizat, care arată faptul că totuşi infrastructura a reprezentat şi reprezintă o prioritate a Guvernului pe care îl reprezint. În al doilea rând, sunt aici pentru a marca începutul unui proiect extrem de ambiţios, curajos şi inventiv al celor trei preşedinţi de consilii judeţene - al domnului preşedinte Flutur, al domnului preşedinte Tişe şi al domnului preşedinte Rusu de la Bistriţa - care vizează valorificarea potenţialului turistic şi economic al zonei. Numai din prezentarea făcută mi-am dat seama că foarte mulţi dintre noi, dintre cetăţenii români, suntem în situaţia că nu cunoaştem marile obiective turistice, sau ce resurse de turism avem în zona noastră şi care încă sunt insuficient exploatate, poate şi din cauza piedicii legate de infrastructură. Când aveai drumul prost, îţi era greu să te gândeşti că poţi să mergi până la Suceava sau până al Bistriţa, dacă pornim dinspre Cluj, şi invers, dacă te gândeşti dinspre Suceava. Acum acest drum este la standardele europene şi poate pune în valoare, în primul rând pentru noi românii, acest potenţial turistic pe care îl avem şi, evident, pentru ceilalţi din străinătate, care vor avea acum şi condiţia infrastructurii îndeplinită. Eu îi felicit pe cei trei preşedinţii de consilii judeţene, îl felicit pe domnul Flutur, pentru că la fel ca şi în alte proiecte a reuşit să îi adune împreună pe ceilalţi colegi şi să realizeze un proiect de perspectivă, despre care vom vorbi în viitor în România.
Nu în ultimul rând, am fost astăzi la Cluj – pentru a vorbi despre infrastructură în continuare – la inaugurarea unor kilometri de autostradă care face parte dintre priorităţile pe care Guvernul României le are. Aş face o sinteză şi aş spune că în ultimi doi ani, dacă mă refer numai la autostrăzi sau lucrări în regim de autostradă, avem o medie, în 2009 şi în 2010, de 58 de kilometri de autostradă sau de lucrări în regim de autostradă pe an. Cum? 42 plus 12 pe Autostrada Transilvania înseamnă 54 de kilometri de autostradă, 20 de kilometri din centura Bucureştiului (Chitila - Voluntari) în regim de autostradă, centuri ocolitoare – a Ploieştiului, 14 kilometri în regim de autostradă, centura ocolitoare a municipiului Timişoara, 14 kilometri în regim de autostradă, lucrări care sunt finalizate sau aproape finalizate. Asta înseamnă 116 kilometri de autostradă în doi ani de zile, deci o medie de 58 de kilometri pe an. Dacă după Revoluţie s-ar fi făcut în fiecare an 587 de kilometri de autostradă, România astăzi ar fi avea peste 1.100 de kilometri şi alte perspective de dezvoltare economică. Nu ne mai întoarcem noi la trecut, important este să ne uităm la viitor. Iar din acest punct de vedere spun că am un optimism prudent, în sensul că avem bani gratis de la UE pentru modernizarea infrastructurii – şi mă refer aici la autostrăzi – 4,5 miliarde de euro. Aici, Ministerul Transporturilor a reuşit să recupereze întârzierile, în special cele din 2007-2008, când s-au pierdut acei ani în materie de infrastructură, şi în perioada următoare practic se vor declanşa licitaţii pentru 288 de kilometri de autostradă în România, cu bani europeni şi cu bani româneşti. Pentru asta însă, bugetul de stat va trebui să-şi prioritizeze obiectivele, încât să punem cu prioritate bani pentru a finanţa aceste lucrări majore (...), bani pe care România îi va împrumuta pentru susţinerea infrastructurii.
Reporter: Urmează, spre Cluj, 10.000 de kilometri?
Emil Boc: Am pomenit despre el deja, este un proiect multianual care va fi lansat în această toamnă, cu finanţare multianuală care se ridică la peste un miliard de euro, şi care va reuşi conexarea drumurilor judeţene cu drumurile naţionale, sau cu autostrăzile în lucru, ori cele care sunt deja finalizate ca proiect.
Reporter: Din ce bani se vor face?
Emil Boc: Bani de la buget, dar cu o finanţare multianuală: asta înseamnă că, pe bază de credit furnizor, se vor putea contracta credite care vor fi plătite în anii următori, dar lucrările se efectuează încă de pe acum. Pentru că dacă vom aştepta 2020, când începem lucrările de modernizare a drumurilor judeţene, pierdem acest avantaj competitiv pe care România îl are în domeniul turismului sau în domeniul economic, de a-şi pune în valoare ceea ce are.
Reporter: Ca principiu, aveţi în vedere în construcţia de drumuri naţionale ocolirea localităţilor, scoaterea drumurilor naţionale din localităţi? Este o caracteristică a României.
Emil Boc: Tocmai venim de la Cluj (...); Turda, Câmpia Turzii şi Cluj au scăpat de traficul greu. Acum este şi un program masiv de centuri ocolitoare, pe care doamna ministru ni-l va prezenta.
Reporter: Vorbeam de localităţile rurale.
Emil Boc: Păi, când faci un drum precum acesta pui în valoare un potenţial extraordinar. Când faci centuri ocolitoare, sprijini oraşele în aceeaşi măsură. Ştiţi bine că modernizarea drumurilor judeţene, prin programul de 10.000 de kilometri de drumuri, vizează cu prioritate zona rurală şi ştiu că şi centurile Bistriţei şi Sucevei sunt în finalizare anul viitor, centura Iaşiului, la fel.
Reporter: Deci ca să înţelegem: traficul greu şi cel uşor, şi turiştii, şi camionagii, toţi vor trece, în continuare, pe ce se construieşte nou şi se reabilitează prin localităţi.
Emil Boc: Acest drum nu l-am inventat eu, este un drum cunoscut, dar care a fost reabilitat (...) Există din totdeauna aici, doar că l-am adus la nivel de standard european prin investiţia de 385 de milioane de euro a Guvernului României. În ceea ce priveşte centurile ocolitoare este un alt program separat, şi aici, precum ştiţi, centura Timişoarei, centura Cluj, centura Ploieşti, (...) centura Iaşiului sunt numai lucrări de infrastructură astăzi în derulare, o parte finalizate, o parte care urmează să se finalizeze.
Reporter: (...)
Emil Boc: Dacă făcea domnul Orban în perioada 2007-2008 acest lucru, astăzi România avea toate autostrăzile în lucru din bani europeni. Din nefericire, s-au pierdut 2 ani, 2007-2008, când nu s-a făcut nimic în materie de transporturi, nici măcar nu a fost acreditat Programul Operaţional Sectorial transporturi pentru absorbţia fondurilor europene. Şi atunci ne mirăm de ce nu s-au absorbit bani din fonduri europene la transporturi – cei 4,5 milioane de euro. Acum, prin ceea ce a făcut ministerul în ultimele două luni a demonstrat că se poate.
Reporter: Şi de o autostradă în Moldova când putem vorbi?
Emil Boc : La timpul potrivit.
Reporter: Deci, în următori ani...
Emil Boc : La timpul potrivit vom vorbi şi despre aceste lucruri, care sunt în atenţia noastră, dar cu ceea ce avem ca resurse, pentru a putea finaliza proiectele în derulare, a utiliza bani europeni şi a dezvolta proiectele viitoare.
Reporter: Revenind la DN 17, este un drum cu un trafic puternic de atelaje. Există lege, dar ea se încalcă. Cine ar trebui să fie... poliţia mai fermă?
Emil Boc: Toţi cei care au obligaţii legale trebuie să aplice legea, pentru ca ea să fie respectată fără nici un fel de discriminare şi fără nici un fel de excepţie. Ne vedem la următorul obiectiv, pe care îl vom finaliza anul acesta: centura ocolitoare a Sibiului, 14 kilometri în regim de autostradă şi care fac parte din angajamentele de anul acesta.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 13.11.2010
| Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare |
| Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare | Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare |
| Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare |
Şi, după ce nu o mai fi nimic?