Parcă mie mi-e mai bine fără şef la DNA...

---

Nu ştiu de ce, dar bătălia pentru şefia DNA şi a Ministerului Public, chiar şi pe şefia Ministerului Justiţiei, îmi pare ceva strâns legat de "cum să încalci legea fără să ajungi la puşcărie". Ca cetăţean, ca simplu cetăţean ce mă chinuiesc să nu încalc nici un fel de lege... care este miza mea? Să rămână "a lu' Băsescu" pentru ca cei de la PSD, PNL şi, în general, indezirabilii lui Traian Băsescu să fie trimişi în judecată, să vin "ai lui Ponta" care să schimbe sistemul "politic" şi să-i alerge prin România, cu zornăit de cătuşe, pe oamenii lui Băsescu şi ai PDL-ului, să vină careva independent care să nu alerge după nimeni sau să vină cineva independent, dar "cu vână", şi să-i alerge pe toţi vinovaţii, de la opincă la vlădică... Sigur, veţi spune, ultima variantă ar fi cea mai utilă cetăţeanului... numai că este singura variantă care nu convine nici unui politician şi, în consecinţă, "cu vână" nu va fi niciodată un şef cu adevărat executiv prin Justiţie... Varianta a treia este şeful "ca şi când nu ar fi"... măcar e linişte, nu ne mai stresează ştirile... cel mai rău, dar cel mai liniştit.

Sigur... dar adevărata problemă este însă alta, pentru că din patru variante nu avem decât varianta a cincea corectă... Mă refer la varianta că Justiţia este independentă şi nu contează, pur şi simplu, cine este şef politic pus... pentru că ei nu sunt decât entităţi adminstrative care nu se amestecă în Justiţie. Problema deci nu ar trebui să fie legată de "cine este şef ca să ştim pe cine arestăm" ci de o chestiune mai subtilă, "cum să faci ca şeful să nu de indicaţii politice". Asta nu prea spune nimeni, aici se pare că lucrurile nu mai sunt atât de importante pentru politicieni... pentru că ei ţin foarte mult la un sistem care să răspundă la comandă politică. Am nişte ştiri, cred că patru la număr, care se leagă foarte bine de ceea ce spun eu mai sus.

Despre prima ştire am mai vorbit...
Schimbarea structurii CSM

Conform raportului de activitate al CSM pentru anul 2011, numai la Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori au fost înregistrate un număr de 1185 lucrări, plus 390 reveniri la memorii anterioare (unele dintre acestea conţinând şi aspecte noi care au fost verificate faţă de lucrarea iniţială). În total 1575 de reclamații și sesizări. CSM ar trebui să rezolve aceste cazuri, dar societatea românească nu are încredere în această instituție. Imaginea CSM poate fi sintetizată de proverbul ”Corb la corb nu-și scoate ochii!”. Pentru o mai bună funcționare a acestei instituții, CSM ar trebui să fie compus în proporție de 50% judecători și 50% profesori de drept și avocați cu o înaltă reputație profesională. Aceasta formulă este folosită în țări precum Belgia (CSM format din 22 de judecători și 22 de reprezentați ai societății civile). În prezent, Romania are în CSM doar 2 reprezentanți ai societății civile.

Reforma Curții Constituționale

Curtea Constituțională, ale caror hotărâri sunt obligatorii și opozabile erga omnes, trebuie să fie compusă exclusiv din judecători de carieră, persoane ale căror moralitate, profesionalism și experiență să nu lase loc niciunui comentariu. Numirea acestora ar trebui facută nu politic, ci prin votul liber exprimat al colegilor magistrați.

Stoparea spionării și denigrării adversarilor

Este anormal ca intr-un stat care se vrea „de drept” oameni sa fie trimisi in judecata pe baza unor interceptari telefonice. In ultimii ani, cazurile de mare coruptie au fost dosare in care inregistrarile unor convorbiri telefonice au facut senzatie in randul publicului. Chiar fostul procuror sef al DNA a declarat ca exista dosare in care sunt opt mii de inregistrari telefonice! Infractiunile de coruptie nu se fac la telefon. Poti sa faci o promisiune la telefon si in fapt sa nu actionezi conform promisiunii respective. Mai mult, o asemenea proba poate fi falsificata sau, in cel mai bun caz, inregistrarea respectiva poate fi editata astfel incat, din cateva sute de ore de interceptari sa poate fi pusa cap la cap inregistrarea dorita. Intrebarea este, care este sursa care da publicitatii aceste informatii dintr-un dosar aflat in faza de cercetare penala? Un simplu rationament ne duce chiar la cei care au dosarul, deci la organele de urmarire penala. In final, prin hotarare judecatoreasca persoana a fost declarata nevinovata dar reputatia a avut de suferit. Cine repara prejudiciul de imagine adus pe o perioada de 2-3 ani, atat cat dureaza finalizarea actului de justitie? Cariera sa politica este cel putin compromisa. S-a vorbit si se vorbeste in continuare de “dosare politice” menite sa “anuleze” un adversar politic fie doar si prin sifonarea imaginii si a credibilitatii acestuia.

Numiri rapide la DNA și PG

Nicio institutie nu functioneaza bine in interimat. Cu toate acestea, nici in prezent nu avem procurori sefi la DNA si la Parchetul General. Cine si de ce doreste tergiversarea numirii unor persoane in aceste functii? Atitudinea aminteste si este oarecum similara amanarii numirii ministrului de justitie.

Analiza parlamentară a activității Justiției

“Exista doua hotarari ale CSM care spun ca procurorii nu pot fi citati de catre o comisie parlamentara. Apoi pentru orice abatare disciplinara a unui magistrat, exista o institutie care cerceteaza si asta este Inspectia Judiciara”. Totusi, in ciuda afirmatiilor Laurei Codruta Kovesi care respingea aceasta propunere, in alte state cu o puternica democratie asemenea anchete parlamentare au existat, au fost extrem de corecte si au fost date publicitatii. S-a intamplat chiar in Franta, care din punct de vedere al modului de organizare a sistemului judiciar, este cea mai apropiata de Romania. Ancheta s-a finalizat cu un raport care era unul din cele mai complexe analize critice ale sistemului procedural si al organizarii judiciare din Franta, si care a stat la baza unor modificari legislative. Daca activitatea este eficienta si conform legii, de ce la noi se respinge atat de ferm ideea unei astfel de analize?

Măsurile nu contravin acrodului de coabitare

Cele 5 măsuri propuse de FACIS nu contravin acordului de coabitare. Actul prezentat de Traian Băsescu lui Martin Schulz prevede că nu vor mai fi atacate instituțiile (cu referire la criticile politicienilor care au vizat CCR sau CSM); limitarea ordonanțelor de urgență; identificarea de garanții pentru păstrarea atribuțiilor statului de drept (?!); numirea în funcția de Avocat al Poporului a unei persoane care să se bucure de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare; transparență și criterii în numirea procurorilor la DNA și Parchetul General, cu candidaturi deschise.
(http://www.dcnews.ro/2012/12/cinci-masuri-pentru-schimbarea-justitiei-lui-traian-basescu/)

Ştiţi ce capitol lipseşte aici?, tocmai capitolul care pedepseşte pe oamenii din justiţie care au servit drept instrument politic... cu speranţa că cei ce vor urma nu vor mai face aşa.

Următoarele două ştiri vorbesc despre CSM, aroganţa celor din CSM, politizarea "CSM cu naşu-n suflet" (cum se spune mai nou)... recunosc că încerc o reacţie de greaţă.

Șefele din CSM, Ghica și Hăineală, ar pregăti rocada posturilorPotrivit lumeajustitiei.ro, de ceva vreme, la nivelul anumitor cercuri din Justiție ar fierbere mare pentru viitoarea conducere a CSM. Până în prezent, nu şi-a anunţat nimeni oficial candidatura pentru cele două posturi de conducere din CSM, însă membrii Consiliului îşi pot depune candidaturile chiar şi în timpul şedinţei.

Conform unor surse, pe ordinea de zi a şedinţei plenului din 4 ianuarie se află atât alegerea noii conduceri, cât şi prezentarea raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2012.

CSM are în componenţa sa 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt aleşi dintre cei 14 membri aleşi, având dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM: preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al României, ministrul Justiţiei şi reprezentanţii societăţii civile.

Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.

Tot mai multe voci din Justiție vorbesc despre o rocadă între Alina Ghica și Oana Schmidt-Hăineală. Chiar dacă legea nu interzice explicit o atare candidatură, obstacolul legal care se ridică este unul de principiu. Chiar dacă CSM este format atât din judecatori, cât și din procurori, un procuror nu poate conduce Consiliul pentru simplul fapt că el nu poate decide nimic în cazul unor judecători.

Potrivit Constituției, procurorii nu fac parte din autoritatea judecătoreasca și nu pot judeca judecatori, nici măcar în disciplinar. Astfel, un judecător nu poate fi judecat decât un egal al lui, întrucât el face parte din autoritatea judecătorească, are inamovibilitate și înfăptuiește Justitia, în timp ce un procuror vine dintr-o altă lume, chiar daca poartă și el titulatura de magistrat.
(http://www.dcnews.ro/2012/12/sefele-din-csm-ghica-si-haineala-ar-pregati-rocada-posturilor/)

Şi...

Fostul consilier al Monicăi Macovei nu amintește rolul acesteia în cariera sa spectaculoasă, dar se mândrește cu reforma Justiției, la care ar fi pus umărul, astfel încât să poată recomanda astăzi unui tânăr să aleagă o carieră în drept. Danileț explică românilor cum trebuie să înțeleagă poziția Comisiei de la Veneția, privitoare le referendum, dar și că au nevoie de cursuri pentru a înțelege Justiția, în școli.

Iată câteva fragmente din interviul acordat de Danileț site-ului amintit:

Să introducem cursuri de Justiție în școli

”Prin urmare, cetateanul este primul care trebuie sa militeze pentru justitie autentica. Or, acest lucru nu se poate face decat daca facem o educatie adecvata: noi, in CSM, am inceput sa discutam public despre aceste subiecte prin intermediul mass-media (interviuri, emisiuni) sau new-media (blog, facebook), dar e nevoie de mai mult: cursuri elementare de drept constitutional si organizare judiciara, inca din anii tineretii”, susține Danileț.

În vară s-au produs deraieri de la democrație

Reporterul îl întreabă ce valoare are Raportul Comisiei de la Venetia publicat pe 14 decembrie cu privire la România?

”Comisia de la Venetia este un organism consultativ al Consiliului Europei, specializat in chestiuni constitutionale, răspunde judecătorul. Raportul sau arata ca in Romania au avut loc asta vara deraieri de la regulile democratice. Trebuie sa se inteleaga ca o democratie nu inseamna tirania majoritatii: chiar daca la putere intr-un stat vine la un moment dat o anumita entitate politica, activitatea acesteia nu poate incalca, in virtutea majoritatii pe care o reprezinta, regulile prescrise in Constitutie si legile tarii – este ceea ce se cheama democratie constitutionala. Si este singura cale pe care Romania o are de parcurs: sa devenim o tara in care atat cei care conduc tara, cat si cei care sunt astfel condusi respecta legea si accepta tragerea lor la raspundere atunci cand o incalca”.

A existat o coordonare între Danileț și Motoc

Jurnalistul vrea să afle cum a ajuns un membru CSM o figură publică. ”Membrii CSM si judecatorii CCR au devenit cunoscuti publicului larg abia dupa evenimentele din aceasta vara. Considerati ca expunerea media poate afecta prestatia unui judecator?”, întreabă reporterul.

Danileț dă vina pe politicieni. ”In aceasta vara politicienii si-au permis sa atace institutii precum CSM, CCR, ANI, ICCJ, DNA pentru ca acestea au in analiza si au solutionat dosare cu oameni politici sau cu oameni de afaceri care au parut pana acum intangibili. Or, justitia trebuie sa fie egala pentru toti. Faptul ca justitia instrumenteaza si dosare de acest gen este cea mai mare dovada a independentei lor. Iar faptul ca cei anchetati fac parte in toate partidele politice este o dovada ca magistratii nu pot fi controlati de nicio forta aflata la putere sau in opozitie, la un moment dat. Noi nu datoram nimic nimanui, ci ne supunem doar legii, dar restul datoreaza la randul lor respectul legilor si magistratilor. Pe de alta parte, judecatorii CCR au intrat in atentia politicienilor ca urmare a masurilor adoptate de acestia din urma intr-o maniera neconstitutionala. In mod cu totul inadmisibil, anumite trusturi de presa controlate de politicieni au inceput sa atace persoana judecatorilor si, prin aceasta, insasi institutia.

In aceste conditii, avand ca indatorire deontologica sustinerea si apararea statului de drept, mai multi membri din CSM si CCR am decis sa iesim public pentru a arata ce se intampla in Romania: atacuri nepermise la adresa unor institutii esentiale, subminarea prin aceasta a insasi ratiunii de a fi a acestora si, prin urmare, a statului de drept, amenintarea si intimidarea magistratilor pentru a le deturna deciziile. In acel moment nu a mai contat grija pentru persoana noastra, a celor atacati, ci incunostintarea populatiei si a institutiilor europene despre abuzurile comise pentru a ajuta la corijarea comportamentului politicienilor conform standardelor aplicabile in relatiile dintre puteri”.

Cu alte cuvinte, Danileț s-a sacrificat, militând pe Facebook împotriva politicienilor! Dar, mai importantă este coordonarea: ”mai mulți membri CSM și CCR am decis”, spune el. Cum s-au făcut contactele? Există o grupare, în funcție de afinități politice sau ideologice? De ce nu s-a coordonat cu Ion Predescu, de exemplu? A contat cine a numit judecătorii în funcție?

Cât despre ieșirile publice pe Facebook, să nu uităm postarea Iuliei Motoc, de la CCR, interesată de aventurile galante ale unui coleg de catedră, încurcat cu o studentă. E drept că respectivul face parte din PNL. Poate de aceea, postarea se încadrează tot la apărarea statului de drept.

Antena 3, comparată cu rețelele de crimă organizată

Danileț este întrebat despre presiunile pe care le resimte un magistrat. Răspunsul face trimitere la trustul Intact, cu care Danileț se judecă, pentru atac la imagine. Alăturarea pe care o face judecătorul pune pe același plan demersul jurnalisitc cu crima organizată.

”Presiunile au existat intotdeauna impotriva magistratilor. Si da, e de datoria lor derivata din misiunea pe care o au, sa reziste la aceste presiuni. Sunt cazuri de colegi insultati de catre partile din dosare – chiar recent a fost condamnata o astfel de persoana pentru injurii adresate unui procuror in sala de judecata. Sunt situatii de magistrati care instrumenteaza dosare deosebit de grele, pentru destructurarea unor retele de crima organizata – uneori amenintarile vizeaza viata lor si a familiei, iar atunci exista metode specifice de protectie a lor.

Mass-media e rareori autoarea unor astfel de „atentate” – exista un singur trust media in Romania, controlat insa politic, care o face in mod regulat. Acesta insa a coborat in derizoriu profesia de jurnalist, transformand jurnalistul intru-un fel de mercenar. In general insa, mass-media e canalul de comunicare folosit de cei cu interese directe in dosarele pe care noi le instrumentam.

Iar cand presiunile vin din partea politicului (prin intimidari, amenintari, insulte), nu mai e vorba doar de atingerea adusa reputatiei profesionale a magistratului, ci e vorba de insasi incalcarea independentei justitiei, asa cum subliniaza si Comisia Europeana in raportul din cadrul MCV din luna iulie, dar si Comisia de la Venetia in raportul din aceasta luna. Iar daca nu exista independenta justitiei, nu exista stat de drept, si deci nu exista democratie. In acel moment statele dezvoltate si institutiile europene au tot dreptul sa nu mai aiba incredere in noi si sa intrerupa relatiile diplomatice ori economice. Ceea ce echivaleaza cu izolarea si coborarea noastra in randul tarilor din lumea a treia”. (Sursa: 7EST)
(http://www.dcnews.ro/2012/12/judecatorul-karatist-danilet-compara-antena-3-cu-retelele-de-crima-organizata/)

Şi, în sfârşit, cea de a patra ştire... vorbeşte despre implicarea largă a politicului în sfera Justiţiei... cum să spun... PE FAŢĂ.

Corneliu Vadim Tudor a declarat, joi, la emisiunea “Ultimul Cuvânt” de la B1 TV, că ministrul Justiției, Mona Pivniceru, se află pe un drum greșit în asigurarea Justiției în România.

Vezi ce mesaj i-a transmis Vadim Tudor lui Mona Pivniceru“E simpatică, are un accent de Tiraspol, de Transnistria. Draga mea, Mona, este pe un drum greșit. Ești împotriva ideii de justiție în această țară, vii cu niște anonimi pe care să-i manevreze procurorul Ponta. Cine scoate sabia, de sabie va pieri. Îl provoacă pe ăsta să aibă și el o reacție”, a spus Vadim Tudor.

Acesta a analizat și gestul Monei Pivniceru de a trimite propunerile pentru DNA și PICCJ la președinte, în ciuda avizului negativ dat de CSM.

“Dacă Mona Pivniceru a luat-o pe panta asta, să sfideze nu pe Băsescu, dar parcă ea nu era membra niciunui partid. Ea trebuie să țină cont de un răspuns negativ al unei instituții supreme, CSM, care n-a dat două parale pe Nițu și Sughițu (Irimia n.red.)”, a mai spus Corneliu Vadim Tudor.
(http://www.dcnews.ro/2012/12/265960/)

OK. Ce spune însă şeful executivului în cea de a cincea ştire (care mi-a şi provocat această postare destul de lungă)?

“Această situație cu totul și cu totul anormală, în care avem de un an jumate un interimar… Știți că se spunea că nimic nu e mai definitiv decât provizoriul. Așa este și dl Morar: de mai definitiv decât cei puși definitiv în provizoratul său. E o situație pe care puteam s-o înțeleg până la alegeri, dar după alegeri e bine ca țara să aibă un procuror general și un procuror șef la DNA, cu mandate de trei ani, cu toate puterile. Nu așa, pleacă doamna Kovesi, îl pune pe dl Morar, pleacă dl Morar, îl pune tot pe dl Morar, pleacă doamna Ghica, o pune pe doamna Hăineală, pleacă doamna Hăineală, o pune pe doamna Ghica… Genul ăsta de jocuri cred că ar trebui totuși să le evităm pentru viitor. Să intrăm în normalitate și în domeniul ăsta”, a declarat Victor Ponta, joi seară, la RTV.

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a transmis joi preşedintelui, propunerile pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a lui Niţu Tiberiu Mihail, respectiv a lui Irimie Ioan pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
(http://www.dcnews.ro/2012/12/ponta-deranjat-de-situatia-anormala-de-la-dna/)

În consecinţă, ca să ne întoarcem unde a început postarea... "Nu mi-e frică" (în sensul că nu iau în calcul, nu că nu ar fi de dorit) de varianta numărul cinci, nici de varianta patru... avem deci una din trei variante, oamenii lui Băsescu, oamenii lui Ponta, oamenii nimănui şi ai tuturor.