Programul de Guvernare 2013-2016 a doua parte

---

Episodul trecut:

Programul de Guvernare 2013-2016 prima parte

POLITICA MACROECONOMICA

Masurile de corectie macroeconomica alese in perioada 2010-2011 pentru reducerea
deficitului bugetar au fost inadecvate intrucat au afectat toata populatia, si in special
populatia cu venituri reduse, au crescut inegalitatea sociala, au alimentat inflatia. Mai mult,
a fost subestimata importanta absorbtiei fondurilor europene ca instrument de
contracarare a efectelor macroeconomice ale crizei; nivelul de cheltuieli publice ar fi putut fi
protejat printr-o absorbtie de fonduri structurale si de coeziune de 1,5% - 2% din PIB anual.
Guvernul USL instalat in luna mai 2012 a continuat procesul de consolidare fiscal-bugetara
de la 5,6% din PIB deficit bugetar in 2011 pe metodologia de angajamente (ESA) la sub 3%
din PIB in 2012, ceea ce este o ajustare remarcabila cu atat mai mult cu cat a fost realizata
intr-un an electoral. La sfarsitul acestui an, datorita in principal acestui efort de consolidare,
Romania are sanse foarte mari de a iesi din procedura de deficit excesiv.
Angajamentele cu partenerii internationali au fost mentinute dar au fost implementate
masuri care au atenuat efecte sociale dureroase din anii precedenti. Pe partea de cheltuieli
bugetare Guvernul USL a operat doua ratiuni fundamentale legate de cresterea eficientei
acestora: diminuarea risipei, care trebuie sa fie un obiectiv permanent al executiei bugetare
si, decurgand din acest demers, eliberarea de resurse pentru alte nevoi, inclusiv de ordin
social. Astfel s-a redus alocarea defectuoasa a banului public, fiind economisite resurse
pentru reintregirea salariilor si returnarea CAS-ului retinut pensionarilor.
Provocarile de politica macroeconomica se mentin insa in anii urmatori ca efect al
constrangerilor asupra cererii interne agregate, pe de o parte, si al unui mediu international
neprietenos, al persistentei crizei din zona euro, pe de alta parte. Este nevoie, in acest
context, de un mix potrivit de politica macroeconomica, format din :
- Reforme structurale care sa favorizeze procesul investitional ca factor determinant al
cresterii economice. Prioritare sunt reformele in administrarea companiilor de stat,
in colectarea veniturilor fiscale, in managementul cheltuielilor publice, in educatie si
sanatate.
- Imbunatatirea substantiala a ratei de absorbtie a fondurilor structurale, cea mai
ieftina sursa de finantare externa si un instrument de protejare a nivelului
cheltuielilor publice in conditiile cresterii efectului de antrenare al acestora.
- Continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetara pe cele doua trasee. Pe partea
de venituri, urmarim cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor prin
combaterea evaziunii fiscale. Pe partea de cheltuieli, urmarim in continuare
cresterea eficientei acestora.
- Cresterea ocuparii prin masuri active de creare de noi locuri de munca si de
stimulare a dezvoltarii mediului de afaceri.
- Mentinerea unui nivel adecvat al stocului tampon al bugetului public.
- Un management prudent al datoriei publice.
- Fundamentarea unui ansamblu de politici macroeconomice (monetare, valutare,
fiscal-bugetare) care sa previna derapaje, dezechilibre mari.
Accelerarea reformelor structurale si mobilizarea rezervelor interne mari de eficienta vor
ajuta economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica, estimat la 3%
pe an.
Guvernul Romaniei va urmari ca acest deziderat sa fie atins prin politici care sa tina seama
de nevoia de a concilia eficienta economica si dezvoltarea spiritului antreprenorial cu o
realitate sociala macinata de inechitati.
Politica macroeconomica interna nu poate fi disociata de guvernanta economica in Uniunea
Europeana. Romania va participa la mecanismele de coordonare a politicilor economice
europene. Romania isi mentine obiectivul de aderare la zona euro fiind preocupata de
convergenta reala ca o conditie necesara atingerii acestei tinte.
(http://www.gov.ro/upload/articles/117322/program-de-guvernare-2013-2016.pdf)

Prima întrebare pe care mi-o adresez este... Cum anume "măsurile de corecţie macroeconomică" au alimentat "inflaţia". Vorbim despre scăderea salariilor şi reducerea efectivă a pensiilor prin măsura măririi bazei de colectare a contribuţiilor... Acestea, cel puţin teoretic, ar trebui să conducă la deflaţie şi nu la inflaţie. Este vorba despre alte măsuri? Atunci care? Înţeleg că inflaţia s-a manifestat, nu înţeleg care este însă legătura cu aceste măsuri. Dacă cineva îmi poate explica...

Reformele structurale reprezintă un fel de nou limbaj de lemn, toată lumea vorbeşte despre ele, nimeni nu explică exact la ce se referă...

Atât statele membre, cât şi UE pun în aplicare politici şi reforme în sprijinul Strategiei de la Lisabona. DG ECFIN joacă un rol major în evaluarea acestor politici şi reforme, contribuind la dialogul economic european şi punând accent pe îmbunătăţirea activităţilor Uniunii Economice şi Monetare.

Încurajarea unui ritm mai dinamic de creştere economică şi crearea mai multor locuri de muncă reprezintă o prioritate strategică atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru statele membre şi face parte din Strategia de la Lisabona. În sprijinul acestei priorităţi strategice, Uniunea Europeană pune în aplicare politici comune în cadrul tuturor sectoarelor economiei UE, în timp ce statele membre pun în aplicare propriile reforme structurale naţionale. Efectele acestor politici şi reforme se resimt pe întregul teritoriu al Uniunii Europene datorită legăturilor economice din ce în ce mai numeroase şi mai strânse dintre statele membre.

Pentru a se asigura că aceste „ecouri” sunt cât mai folositoare cu putinţă şi pentru a pregăti Europa pentru provocările viitoare, Comisia Europeană analizează riguros toate aceste politici. DG ECFIN este implicată în mod special în acţiunile de consolidare a fundamentului economic al reformelor structurale şi al politicilor europene importante. O atenţie deosebită se acordă şi îmbunătăţirii continue a funcţionării Uniunii Economice şi Monetare.

Politicile comune ale UE, care acoperă toate sectoarele economice, includ politica agricolă comună şi politica în domeniul concurenţei, care datează de la constituirea Comunităţilor Europene, dar şi politici care au fost introduse treptat, precum politica privind piaţa internă, politica de mediu şi politica de coeziune.

Comisia Europeană este instituţia care trebuie să se asigure că reformele structurale la nivel naţional şi european sunt analizate în mod corespunzător. Aceste analize conduc la propuneri de ameliorare, astfel încât să se obţină un impact cât mai pozitiv asupra locurilor de muncă şi asupra creşterii economice. Astăzi, în contextul în care Europa se confruntă cu probleme precum schimbările climatice, îmbătrânirea populaţiei şi globalizarea, este important ca acest impact pozitiv să se obţină cât mai rapid.
(http://ec.europa.eu/economy_finance/structural_reforms/index_ro.htm)

Aş fi vrut să scrie cineva mai pe înţelesul poporului... de exemplu... Reformele structurale înseamnă prăduirea a ceea ce a mai rămas de prăduit, în special hidroelectrica, nuclearelectrica, resurse naturale, exploatări de tip dezastru ecologic, OLTCHIM, TAROM, sarea, Poşta... şi aşa înţelegem cu toţii ce şi cum. Altfel este o apă de ploaie din care nu înţelege nimeni nimic. Pentru că dacă pot înţelege cumva reformele structurale în celelalte domenii (asta deşi nu le înţeleg, la drept vorbind)... ce reforme structurale se pot face în învăţământ? Se prăduieşte şi învăţământul? Sau cum... Probabil că aici este ceva ce nu înţeleg. Cea mai simplă definiţie mi-a dat-o un deştept... Nouriel Roubini: Reformele structurale pe care si Romania le are de facut se traduc simplu: austeritate fiscala.

Am găsit un articol care vorbea despre reforme structurale... evident că nu se spune, nici un moment, ce reprezintă acestea. Am găsit însă acolo faptul că OCDE a studiat reformele structurale. Nu ştiţi ce înseamnă OCDE? Nu-i nimic, că nici ei nu spun... nu aş băga mâna în foc dar cred că vine de la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Şi ce credeţi că spune studiul ăsta al OCDE... Citez din articol cuvânt cu cuvânt, asta pentru că este de o mare excepţie formularea... Reducerea indemnizațiilor de șomaj, de exemplu, îi face pe oameni să-și caute de lucru mai cu sârg. Opaaaa, "ăştia e deştepţi rău de tot", nu mi-ar fi dat prin cap o astfel de concluzie fără să fac un studiu serios despre asta. Şi cei de la Capital (citând The Economist) au considerat foarte important să sublinieze exact această concluzie. Mai e una tare, imediat ce urmează... OCDE arată că inițiativele anterioare de reducere a protecției de care se bucură personalul permanent au dus la o scădere rapidă a șomajului (în schimb, dacă patronii continuă să „lovească“ în salariații temporari, șomajul are tendința de a crește pe termen lung). Pe bune? Chiar aşa. Cu cât dai mai mulţi şi mai repede afară şomajul creşte? Nu m-aş fi gândit într-o mie de ani... Specialişti domnule...

Cea mai tare este concluzia... aici am râs cu lacrimi 10 minute... Nu în ultimul rând, dacă guvernele decid totuși să continue cu implementarea reformelor la scară largă, ar face bine să le lase să respire, renunțând, o vreme, la măsurile de austeritate.(http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/172387.html)

Să nu spui guvernanţilor de ieri, azi şi mâine... Măi băieţi, puneţi şi voi mâna pe un ziar, mai folosiţi şi voi hârtia la ceva, mai faceţi nişte cornete... Stă vânzarea de bomboane agricole...

Dincolo de alte vorbe de lemn ale economiei naţionale, obiective repetate de zeci de ani de toţi politicienii lumii, nu numai ai României... apare ceva neaşteptat... "stocul tampon" al bugetului. Ce o însemna menţinerea la un nivel adecvat al stocului tampon?

La marketing este simplu:
STOC TAMPON, stoc minim constituit in situatie exceptionala, in scopul prevenirii eventualelor intreruperi ale procesului de productie, circulatie si consum, ca urmare a unor cauze obiective si subiective, si a consecintelor negative ce pot decurge din astfel de situatii. S.f. se formeaza cind nu se poate constitui sau nu este suficient stocul curent. S.t. se poate forma si pe international, in cadrul unor organisme internationale (FA.O., U.N.CT.A.D. etc). in special- in vederea sprijinirii tarilor in curs de dezltare si inlaturarea speculatiilor in materie de preturi ale unor produse.
(http://www.stiucum.com/glosar/marketing/stoc-tampon23372.php#)

O definiţie şi mai interesantă am găsit-o în limba engleză:
Buffer Stock Scheme: A practice in which a large investor, especially a government, buys large quantities of commodities during periods of high supply and stores them so they do not trade or circulate. The investor then sells them when supply is low. This is done to stabilize the price by roughly equalizing supply regardless of other factors. This practice was first used in China more than 2,600 years ago. It is most common with agricultural products. The usefulness of the scheme is controversial.

Buffer stock pentru buget însă nu am găsit. Bănuiesc "cam ce şi cum", dar nu sunt sigur.

Cât despre dorinţa de a adera la Zona EURO... Brrrr...

Episodul viitor:

Programul de Guvernare 2013-2016 a treia parte