22 December 2012

Programul de Guvernare 2013-2016 prima parte


Un program de guvernare lung, o şansă de a scrie câteva păreri despre el...

Acest Program apare într-un moment istoric şi se bazează pe conlucrarea mai multor forţe
politice, în scopul realizării unei Românii Puternice. Soluţia pe care o susţinem este aceea de
a întări instituţiile statului, de a aduce bunăstare, corectitudine şi bun-simţ. O Românie
puternică are ca scop relansarea economiei şi susţinerea clasei de mijloc, înseamnă dreptate
socială şi sprijin pentru românii afectaţi de criză, înseamnă instituţii corecte şi drepte,
înseamnă un stat puternic, cu şanse în lumea care se schimbă sub ochii noştri.
Elaborarea prezentului Program de Guvernare a ţinut cont de o serie de factori care creează
premisele de evoluţie a României pentru următorii patru ani. Este vorba despre situaţia
economică dificilă din Uniunea Europeană – cel mai important partener comercial al nostru
– despre aşteptările populaţiei şi votul categoric exprimat pe 9 decembrie, despre
angajamentele pe care România şi le-a asumat în faţa partenerilor săi europeni şi
euroatlantici, precum şi despre realitatea economică şi socială din ţară. Toate acestea impun
o abordare responsabilă a actului de guvernare, care să servească intereselor imediate ale
cetăţenilor, dar şi obiectivelor pe termen mediu şi lung ale societăţii româneşti.
Evaluarea obiectivă a realităţii economice şi sociale din ţară relevă că România se află în
acest moment pe drumul cel bun al dezvoltării sustenabile, deşi se confruntă în continuare
cu efectele unei crize economice gestionate deficitar până în 2012. Astfel, o parte din
nedreptăţile comise de guvernările PDL au fost reparate, rezolvarea dezechilibrelor sociale a
fost ţintite în mod direct în ultimele şapte luni, guvernarea a devenit mult mai preocupată
de problemele reale ale populaţiei, iar mediul economic a primit semnale favorabile din
partea Guvernului. Totuşi, anii în care austeritatea a fost singura politică implementată şi-au
spus cuvântul, iar îndreptarea tuturor erorilor comise începând din 2009 şi până în
primăvara lui 2012 necesită o acţiune susţinută, de lungă durată.
În acest context, guvernul îşi propune să continue lucrurile bune începute în ultimele şapte
luni. Obiectivul central constă în realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală
sustenabilă şi relansarea economică, între economic şi social, între nevoia unui stat puternic
şi reducerea risipei din banul public. În acest sens, vom promova un set coerent de politici
macroeconomice menite să susţină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investiţională
a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi să ofere o evoluţie favorabilă
nivelului de trai al populaţiei.
Programul de guvernare reflectă şi în acelaşi timp armonizează o serie de principii ce
fundamentează guvernarea europeană: prudenţa macroeconomică şi responsabilitatea
fiscal-bugetară, respectarea dreptului fiecăruia la muncă decentă, bine plătită, la
oportunităţi egale şi protecţie împotriva nedreptăţii şi discriminării, combaterea sărăciei
prin crearea locurilor de muncă şi şanse egale pentru cei din mediul rural; principiul
flexicurităţii, ce asigură convergenţa între legislaţia muncii, politicile active de ocupare şi
bunăstarea socială a unei forţe de muncă flexibile; principiul reducerii decalajelor ce despart
România de ţările avansate din Uniunea Europeană, inclusiv prin preluarea soluţiilor
europene; principiul protejării şi încurajării familiei, ceea ce înseamnă acces la locuinţe
decente, la educaţie şi sănătate de calitate, la infrastructuri şi comunicaţii moderne, la
mediu sănătos, la timp liber.
Acest Program de guvernare este expresia unei viziuni privind viitorul României ca stat
puternic şi va fi susţinut de o strategie naţională de dezvoltare pe termen mediu şi lung. El
nu se reduce la obiective şi măsuri sectoriale, ci conţine un proiect de societate menit să
refacă spiritul comunitar, să întărească solidaritatea şi să repună instituţiile statului pe noi
baze contractuale. Propunem aşadar o bună guvernare, care să redea românilor speranţa,
demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor.
Pentru a întări instituţiile statului, pentru a creşte eficienţa lor funcţională şi a reface relaţia
cu cetăţenii este esenţial ca sistemul instituţional să intre cu prioritate într-un proces de
reconfigurare. Revizuirea Constituţiei este un demers ce nu poate fi amânat. Obiectivul
revizuirii constituţionale constă în (re)câştigarea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului
prin garantarea unui comportament predictibil şi stabil al puterii instituţionalizate. Miza
acestui demers constă în consolidarea democraţiei româneşti. Legea fundamentală ar trebui
să clarifice atribuţiile şi raporturile dintre principalele autorităţi publice și, foarte important,
să realizeze funcţia integratoare. Raportarea la Constituţie și la valorile sale trebuie să
devină liantul care unește cetăţenii români în cadrul statului. De asemenea, din procesul de
regândire a arhitecturii instituţionale nu poate să lipsească legislaţia electorală. Armonizarea
actelor normative în materie şi integrarea lor în cadrul unui Cod electoral, expresie a unei
abordări consensuale la nivelul clasei politice şi a consultării cu societatea civilă reprezintă
unul dintre obiectivele majore ale guvernării. Este important ca legea electorală să genereze
predictibilitate cu privire la sistemul de partide, asigurând un cadru unitar de competiţie
pentru partidele politice.
Principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscală, susţinerea mediului economic şi
imperativul protecţiei şi solidarităţii sociale este unul dintre fundamentele Programului de
guvernare. Societatea românească are nevoie în continuare de o guvernare care să urmeze
modelul social european, care a dovedit că este aproape de oameni, că poate introduce mai
multă justiţie socială şi că poate oferi o direcţie de evoluţie spre dezvoltarea durabilă.
Un alt principiu pe care se întemeiază prezentul Program de guvernare este cel al
respectului faţă de Opoziţie. Sistemul politic românesc are nevoie de o opoziţie închegată şi
activă, cu care Guvernul să poată dialoga în momentul adoptării unor decizii majore pentru
societate. România nu poate continua pe linia conflictului şi a dezbinării. O Guvernare
responsabila promovează dialogul, al construcţia şi stabilitatea.
· Respectăm regulile statului de drept şi drepturile individuale, aşa cum sunt ele
prevăzute în Constituţie. Guvernarea este promotorul legalităţii.
· Respectăm angajamentele asumate cu partenerii externi ai României – Comisia
Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială – urmărind obţinerea
unei creşteri economice inclusive, distribuite echilibrat în rândul populaţiei, prin
implementarea reformelor structurale care să permită creşterea competitivităţii
economiei româneşti.
· Aplicăm o nouă viziune pentru România: dezvoltare economică şi coeziune socială.
Relansarea ia locul stagnării, fără a neglija continuarea procesului de consolidare
fiscală.
· Considerăm că îmbunătăţirea semnificativă şi imediată a gradului de absorbţie a
fondurilor structurale reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea creşterii
economice sustenabile şi limitarea datoriei externe.
· Sprijinim libertatea economică, iniţiativa privată şi competiţia corectă, căi eficiente de
combatere a sărăciei.
· Garantăm proprietatea şi sprijinim acumularea corectă de capital.
· Banii publici trebuie folosiţi eficient, avuţia naţională trebuie protejată, şi declarăm
război evaziunii fiscale.
· Accelerarea reformelor structurale şi mobilizarea rezervelor interne mari de eficienta
vor ajuta economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica.
· Susţinem dezvoltarea unei economii competitive, a industriei româneşti şi a unei
agriculturi moderne, care să ofere românilor locuri de muncă stabile şi bine plătite.
· Promovăm politici sociale sustenabile care să ofere accesul liber şi egal la educaţie şi
la sănătate şi care să asigure cetăţenilor români o viaţă demnă.
· Spunem oamenilor adevărul şi lucrăm împreună.
· Nu promitem mai mult decât putem face. Vrem să redăm românilor speranţa şi
încrederea.
· Construim o guvernare axată pe transparenţă, competenţă şi cinste; cu alt model de
guvernare, cu alte standarde; cu profesionişti şi competenţă.
· Nu vom putea continua fără o reformare politică. Aceasta înseamnă o Constituţie
îmbunătăţită, un Parlament legitim şi credibil.
· România trebuie să-şi recapete locul demn pe care îl merită printre statele lumii, ca
partener respectat în Uniunea Europeană.
Acest program este creat pentru o construcţie pe minim 4 ani, o construcţie puternică,
progresistă, de viitor, bazată pe valorile libertăţii, corectitudinii, dreptăţii şi responsabilităţii.
În ultimele 7 luni, ne-am ţinut de cuvânt. Am început sa reparam nedreptățile şi vom
continua sa lucram pentru a construi o Românie puternică.
(http://www.gov.ro/upload/articles/117322/program-de-guvernare-2013-2016.pdf)

Parcă am mai scris despre Principiul flexicurităţii pe vremea când domnul Boc schimba codul muncii, dar nu mai ştiu foarte exact ce reprezintă... Să ne amintim:
Principiul flexicuritatii este un concept care imbina flexibilitatea si securitatea pentru lucratori si companii, inclusiv prin abordarea mai flexibila a procedurilor de angajare si de concediere.
Astfel, perioada in care angajatii ce lucreaza peste durata normala a timpului de munca beneficiaza de ore libere va trebui suplimentata de la 60 zile la 90 zile calendaristice. De asemenea, va fi necesara extinderea cazurilor in care pot fi incheiate contracte de munca pe durata determinata.
"Se va largi categoria de situatii in care pot fi folosite contracte de munca pe durata determinata, asigurandu-se ca aceasta nu va creste segmentarea pietei muncii. In acelasi timp, legislatia privind protectia angajatilor va fi adaptata la principiile flexicuritatii".
Modificarile vor fi introduse pana in toamna acestui an dupa cum releva Memorandumul de Intelegere convenit de Guvern cu Comisia Europeana in urma misiunii din aprilie-mai.
Prin noul Cod al Muncii a fost extinsa perioada in care munca suplimentara poate fi compensata prin ore libere platite, de la 30 zile la 60 zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. Acum insa aceasta va trebui extinsa pana la 90 de zile.
In ceea ce priveste incheierea contractelor individuale de munca pe durata determinata, perioada a fost majorata la 36 de luni, cu posibilitatea incheierii succesive a cel mult trei astfel de contracte.

(http://www.ecostiri.ro/cp/85/752/Codul-muncii-si-Principiul-flexicuritatii.html)

Comunicarea Comisiei, intitulata „In directia principiilor comune ale flexicuritatii", defineste flexicuritatea ca abordare integratoare a 4 elemente:

- prevederi contractuale mai flexibile si mai sigure, deopotriva pentru angajati si angajatori;
- strategii de invatare pe parcursul intregii vieti pentru a asigura capacitatea de adaptare si imbunatatirea aptitudinilor de munca ale angajatului. Cu referire la strategiile de invatare continua, flexicuritatii ii revine rolul de orientare, chiar de furnizare a formarii necesare angajatului;
- politici active pe piata muncii pentru a facilita mobilitatea/ adaptabilitatea/ competitivitatea fortei de munca; se refera la implementarea masurilor de stimulare a ocuparii fortei de munca, masuri ce se adreseaza in acelasi timp angajatorilor si potentialilor angajati;
- sisteme de protectie sociala care sa stimuleze ocuparea - articularea acordării ajutorului social cu serviciile de acompaniere a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.

Acesti 4 piloni ai flexicuritatii comporta aplicarea unor masuri specifice vizand:

1 facilitarea accesului la ocupare. Flexicuritatea trebuie sa creeze conditii favorabile privind accederea si mentinerea pe piata muncii, in special a grupurilor vulnerabile; să dezvolte noi modalizati de stimulare a insertiei profesionale, prin modificarea - in acest sens - a dreptului muncii; să stipuleze noi dispozitii contractuale pentru crearea unui cadru favorabil generarii de noi locuri de munca.

De pilda, in Franta, un nou tip de „contract cu obiect definit/ specific", pe o durata maxima de 36 luni a fost instituit pentru a gestiona situatiile in care o intreprindere ezita sa incheie un contract pe perioada nedeterminata. La finalizarea sarcinii, intreprinderea poate pastra salariatul, al carui contract se transforma in contract pe perioada nedeterminata.

2 facilitarea cautarii unui loc de munca. Intermedierea pe piata muncii se refera la sprijinirea demersurilor persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, in speta la acompanierea acestora prin servicii de orientare si consiliere, la inlesnirea relatiei de serviciu dintre potentialii angajatori si solicitantii de locuri de munca, la favorizarea reintoarcerii pe piata muncii a grupurilor defavorizate socio-profesional, a somerilor de lunga durata.

Mobilizarea tuturor instrumentelor de facilitare a mobilitatii profesionale concura la prevenirea cresterii somajului și, in cele din urma, la preintâmpinarea riscului de crestere a somajului de lunga durata.

3 favorizarea accesului tinerilor la ocupare: aplicarea flexicuritatii contribuie la facilitarea activarii tinerilor pe piata muncii. Bunaoara, in Polonia, fiecare tanar aflat in cautarea unui loc de munca primeste sprijin personalizat, pe o perioada cuprinsa intre 7 si 30 zile.

4 calitatea locului de munca. Flexicuritatea trebuie sa contribuie la imbunatatirea calitatii locurilor de munca, ofere angajatilor posibilitati de mentinere in bune conditii pe piata muncii si de a progresa.

5 promovarea egalitatii de gen pe piata muncii. Promovare egalitatii de sanse este exemplificata de implementarea, in Spania, a „planului pentru egalitate", bligatoriu pentru intreprinderile cu mai mult de 250 de angajati si menit a optimiza calitatea locurilor de munca ocupate de femei.

6 combaterea segmentarii pe piata muncii. Flexicuritatea (prin flexibilitate) ar putea deveni o modalitate de adaptare la actualul context economic dificil caracterizat prin creşterea şomajului, a sărăciei, segmentarea şi rigidizarea pieţelor de muncă.

De pilda, in Spania, a fost limitata utilizarea excesiva a contractelor temporare (a carei consecinta este „segmentarea contractula": incepand cu 2007, sunt acordate subventii intreprinderilor care ofera, anumitor grupuri tinta, contracte pe perioada nedeterminata.

7 anticiparea schimbarilor de pe piata muncii si adaptarea la acestea (prin formare profesionala), sau anticiparea tendintelor pe piata muncii si a nevoii de competente. Eficacitatea unei strategii a flexicuritatii poate fi sporita prin analiza evolutiei nevoii de competente pe piata muncii. Pentru aceasta, trebuie urmarite tendintele recente pe piata muncii si restructurarile la nivel sectorial. Anticiparea sistematica a nevoilor de formare, pe termen mediu, este necesara pentru a mentine angajabilitatea salariatilor pe intreg parcursul vietii active/ carierei si pentru a ameliora calitatea locurilor de munca. Atare anticipare presupune dialogul permanent intre actorii economici, partenerii sociali si ceilalti actori, publici si privati, interesati: colectivitati locale, servicii publice si private de ocupare actori ai sistemului educational si de formare continua. Aceasta permite reducerea dezechilibrelor intre cererea si oferta de competente pe piata muncii, permitand definirea/ configurarea unei oferte de formare initiala si continua adapatata nevoilor intrepreinderilor, in cadrul strategiilor de invatare pe tot parcursul vietii.

Efortul permanent de adaptare la schimbare si cautarea unei mai bune adecvari intre nevoile intreprinderilor si competentele angajatilor/ salariatilor este parte integranta a conceptului de flexicuritate. Dezvoltarea capacitatii de adaptare a intreprinderilor prin consolidarea angajabilitatii salariatilor coincide cu dezvoltarea unei flexibilitati functionale legate de competentele angajatilor; astfel, strategiile agentilor economici in termeni de competente ale angajatilor se refera la optimizarea gestionarii resurselor umane prin implementarea programelor de formare profesionala. Este, in acest sens, recomandata directionarea politicilor pietei muncii spre definirea unui echilibru intre drepturile si obligatiile angajatilor/ solicitantilor de locuri de munca si cresterea investitiei in formarea continua.

In Spania, de exemplu, imbunatatirea sistemelor de formare profesionala este un obiectiv cheie; ca atare, din 2007, angajatii au dreptul la un concediu individual de formare, iar intreprinderile pot primi ajutoare financiare pentru a sprijini proiectele vizand formarea continua a angajatilor.

In cadrul comunicarii „In directia principiilor comune ale flexicuritatii", Comisia Europeana propune ca acestea din urma sa orienteze punerea in aplicare a flexicuritatii. Comunicarea retine urmatoarele puncte:

1) flexicuritatea contribuie la implementarea Strategiei de la Lisabona, vizand crearea de locuri de munca, modernizarea piatei europene a muncii si promovarea muncii de calitate (prin asigurarea flexibilitatii si securitatii) in scopul imbunatatirii adaptabilitatii, angajabilitatii fortei de munca si al consolidarii coeziunii sociale;

2) flexicuritatea presupune imbinarea/articularea:

- flexibilitatii si stabilitatii dispozitiilor contractuale,
- strategiilor de invatare pe tot parcursul vietii,
- politicilor active de piata si
- sistemelor sociale sustenabile;

3) strategia privind flexicuritatea nu consta in avansarea unui model unic al pietei muncii; aceasta trebuie configurata in functie de specificitatea fiecarui Stat Membru. Flexicuritatea presupune asigurarea unui echilibru intre drepturile si responsabilitatile tuturor persoanelor implicate. Prin urmare, plecand de la principiile comune, fiecare Stat Membru trebuie sa statueze propriile dispozitii privind flexicuritatea;

4) flexicuritatea trebuie sa promoveze o piata a muncii deschisa, flexibila si accesibila tuturor, fiind inlaturata segmentarea pe piata muncii. Flexicuritatea ii priveste deopotriva pe angajati si pe cei fara loc de munca. Persoanele inactive, somerii trebuie sa beneficieze de sprijin pentru a accede pe piata muncii si de parghii pentru a progresa catre un loc de munca stabil. Angajatii trebuie sa dispuna de sprijin pentru a se mentine in ocupare si de a avansa profesional;

5) Flexicuritatea interna (in cadrul institutiei/ intreprinderii) si cel externa sunt deopotriva de importante si trebuie promovate. Flexibilitatea contractuala trebuie sa fie insotita de tranzitii sigure intre locurile de munca. Mobilitatea ascensionala trebuie sa fie facilitata, la fel ca mobilitatea intre situatiile de inactivitate sau somaj si ocupare. Sunt deopotriva de esentiale locurile de munca de calitate, o buna organizare a muncii si imbunatatirea constanta a competentelor. Sistemele de protectie sociala trebuie sa furnizeze masuri de sprijin pentru trecerea de la un loc de munca la altul si de a accede la un nou loc de munca;

6) Flexicuritatea trebuie sa promoveze egalitatea de gen promovand accesul egal la locuri de munca de calitate;

7) Flexicuritatea reclama dialogul intre toate partile interesate; daca autoritatile publice au raspunderea generala, actiunea partenerilor sociali in elaborarea si punerea in aplicare a politicilor flexicuritatii este de o importanta capitala. Realizarea obiectivului de obtinere/ mentinere a unui echilibru intre flexibilitate si securiate si modernizare a pietei muncii presupune dialogul intre ansamblul actorilor nationali (parteneri sociali, guvern, actori economici si administrativi).

Comisia a invitat Statele Membre sa tina seama de aceste principii comune in elaborarea si implementarea „traseelor nationale de flexicuritate". Punerea in aplicare a flexicuritatii nu poate fi decat specifica, avand in vedere particularitatile nationale si regionale ale Statelor Membre. De aceea, abordarea Comisiei nu reprezinta avansarea unui model unic, ci subliniaza importanta asumarii unor „principii comune", privitoare la reducerea segmentarii pe piata muncii, la asigurarea unui climat de incredere cu partenerii sociali, la cautarea unui echilibru intre drepturile si responsabilitatile angajatilor, angajatorilor si ale persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. Statele Membre pot utiliza diferitele instrumente si principii pentru a elabora o strategie adaptata contextului national, specificului si prioritatilor proprii.

De asemenea, flexicuritatea nu constituie un raspuns izolat; cresterea economica este si va ramane principalul factor contributor la crearea de locuri de munca.

Politicile macro-economice saantoase si resursele financiare adecvate sunt conditii esentiale ale functionarii strategiei flexicuritatii. Prin urmare, strategia flexicuritatii trebuie articulata cu strategia, mai ampla, pentru crestere/ dezvoltare si ocupare.

(http://www.maimultesanse.pub.ro/alte-informatii/principiile-flexicuritatii-)

Episodul viitor:

Programul de Guvernare 2013-2016 a doua parte


7 comments:

ZeV said...

..Mai tarziu, ca acum ne trimit nevestele dupa cumparaturi. Ele cred ca noi ne jucam pe calculator.
:))))

Bibliotecaru said...

D'aia nu m-am însurat... :D Să pot să mă joc în linişte pe calculator.

ZeV said...

..De la Ponta astept doar doua lucruri:
1. Sa mentina cursul euro la nivelul actual+fluctuatiile inerente;
2. Sa organizeze referendumul pentru Constitutie in 2013;
In rest, ma descurc singur...fiind un om de dreapta.
;)
Veti intreba de ce nu am votat ARD.
Pentru ca sunt mai roman, decat mai de dreapta.
;)

Bibliotecaru said...

Eu nu mai am aşteptări de la nimeni... nu mai cred în nimeni.

ZeV said...

..Eu cred in bunul Dumnezeu.
Chiar acum, imi astept nevasta sa maergem la concertul de colinde sustinut, la Mitropolie, de grupul Bizantion, cel mai bun din tara la capitolul muzica psaltica.
Sper sa mai gasesc loc pe scaun.
;)
Alo, nevasta, ce te cacai atat, ca doar nu mergem la Revelion ?
;)

Bibliotecaru said...

@ ZeV

Şi mie îmi placa Bizantion. Nu ştiu dacă aş rezista la un spectacol de 2 ore... dar îmi place.

Vasile, said...

Ce nu inteleg inca unii sau altii,

O proportie , bineinteles pe peste 50% din orice program sau promisiune electorala este' vorba dl.Zev,
Vax Albina.

Pentru alegatorul de buna credinta si putin sceptic este paramount ca proportia negativa sa fie cit mai aproape jumatatea pozitiva.

Eu sincer nu mai inteleg demersul sincer al unui bibliotecar atunci cind contrar ideii pe care si-o doreste vehiculata spune ca nu mai crede sa ca nu mai are asteptari!

Nici eu de la domnul Ponta nu prea am asteptari ...dar cred ca ideologia de stanga il va obliga sa cedeze si amarasteanului cite ceva.

De cealalta parte nu cred ca ideologia de dreapta ar da gratis covrigi ciinilor maidanezi, dar cred in oameni seriosi ai acestui partid un Crin Antonescu de exemplu,adica in personaje care mai au putina conduita morala!

Sper ca Antonescu sa mai mazileasca inca citiva duplicitari din partid si atunci cine stie, crede Bibliotecarul ca un Giurescu de exemplu sau un Barbu au venit in PNL de dragul doamnei Saftoiu sau a duplicitarului Orban????

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.