O scurtă recapitulare

---

Ce am înţeles eu...

Galerie media

Ramona Avramescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor. Bine aţi venit la “Ediţia specială”. Invitatul nostru din această seară este preşedintele României, Traian Băsescu. Bună seara, domnule preşedinte. Bine aţi venit.

Traian Băsescu: Bună seara. Bine v-am regăsit.

Ramona Avramescu: 140 de vameşi şi poliţişti de frontieră ridicaţi în această dimineaţă…

Traian Băsescu: Staţi că nu eu îi număr.

Ramona Avramescu: I-am numărat noi, jurnaliştii, i-au numărat poliţiştii, au fost aduşi cu elicopterul – e ştirea zilei, o ştire pentru care dumneavoastră aţi făcut cumva un promo, un… cum spunem noi în televiziune, la Strasbourg, luna trecută.

Traian Băsescu: Nu, a fost o informaţie pentru lumea politică europeană, în primul rând. Noi trebuia să probăm că este o luptă anticorupţie reală şi nu o acţiune de faţadă pentru că sunt ţări din Uniunea Europeană care au dubii faţă de capacitatea României de a fi ţară membră Schengen. De altfel, fără să vă pot arăta tot materialul, trebuie să ştiţi de la ce a pornit: de la acest document, pe vreo 50 de pagini, care înseamnă practici evazioniste, susţinute de funcţionari ai instituţiilor de control financiar-fiscal şi vamal. Este documentarul unui serviciu de informaţii şi în momentul în care un şef de stat primeşte aşa ceva de la un serviciu de informaţii nu poate să-l pună în bibliotecă, trebuie să-i dea o soluţie. Şi atunci au apărut acele hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de acţiune împotriva traficului cu ţigări, a evaziunii fiscale.

Ramona Avramescu: Când aţi primit acest document?

Traian Băsescu: În vara acestui an şi imediat am convocat CSAT-ul cu temă…

Ramona Avramescu: Deci operaţiunea aceasta de atunci durează.

Traian Băsescu: Da.

Ramona Avramescu: Domnule preşedinte, dincolo de imaginile spectaculoase, pe care le-am văzut noi la televizor, cu vameşi, poliţişti, cu autocare, cu elicoptere, multă lume se întreabă, în urma unor intervenţii ale unor lideri de sindicat astăzi, dacă această operaţiune va merge dincolo de cei de la gheretele din vamă şi va ajunge mai departe, către oameni cu conexiuni politice, poate chiar politicieni, care decid, care îi numesc pe şefii de vămi. Dacă se va ajunge la “Regină”, au spus astăzi sindicaliştii…

Traian Băsescu: Eu mi-aş dori mult să se ajungă, dar aceşti oameni ar trebui să fie cinstiţi, pentru că ei ştiu mai mult decât ştiu eu, spre exemplu, sau decât ştiu instituţiile care anchetează cazul.

Ramona Avramescu: Liderii de sindicat.

Traian Băsescu: Deci, dacă ar avea minim de decenţă, minim de decenţă dacă ar avea, ar trebui să spună ce ştiu. Sigur, unii dintre ei se pare că erau implicaţi, se pare – eu nu fac afirmaţii certe în momentul de faţă, pentru că nu le ştiu – dar dacă sunt cinstiţi, trebuie să spună tot ce ştiu acum, pentru că este un moment în care putem curăţa un sistem întreg sau putem rata, că a ne limita strict la ofiţerii de poliţie de frontieră şi la vameşii, pe care i-aţi văzut ridicaţi, este, cred, puţin. Ştim toţi, din auzite, ce ştiţi dumneavoastră ştiu şi eu, ca e destul de scump un post de vameş, că e destul de important pentru un poliţist de frontieră să fie pe o frontieră bună…

Ramona Avramescu: O maşină de făcut bani, aşa o numeau cei arestaţi.

Traian Băsescu: Aşa se pare, dar noi doar ştim acestea, iar baza de la care a plecat CSAT-ul este o informaţie legată de averea acestor oameni. În acest document pe care nu vi-l pot prezenta în interiorul lui, dar vă asigur… Este vorba de vile care s-au ridicat cu două etaje după doi ani de serviciu în vamă, fie că a fost poliţist de frontieră, fie că a fost vameş, este vorba de terenuri uriaşe achiziţionate în locuri foarte scumpe, iar dintr-un salariu de bugetar, pe care ministrul francez al integrării europene îi plângea că, săracii, au doar 400-500 de euro pe lună, noi ştiam despre ce e vorba, de fapt.

Ramona Avramescu: Poate tocmai la asta se referea, domnule preşedinte, ministrul francez şi acum, când citeşti acest …

Traian Băsescu: Deci, doamnă, ca să închid subiectul, chiar îmi pare rău că am făcut referire la ministrul francez, ministrul francez habar nu avea despre ce e vorba. Doar presupunea ce presupuneţi şi dumneavoastră, ce presupuneam şi eu, până când lucrurile au fost puse sub un control multiinstituţional, care a putut duce la acest rezultat. Deocamdată, este un rezultat pe care-l vedem la televizor. Să vedem ce vor spune instanţele, judecătorii.

Ramona Avramescu: Sunt alte cazuri: vameşi de la Ploieşti, au mai fost loturi de vameşi, nu atât de numeroase, e adevărat, care n-au primit, deocamdată, nici măcar o primă soluţie, într-o prim instanţă.

Traian Băsescu: Da, este tehnica tergiversării.

Ramona Avramescu: L-aţi menţionat totuşi pe ministrul francez.

Traian Băsescu: Da.

Ramona Avramescu: Spuneţi că această operaţiune nu a fost determinată de atitudinea Franţei, a Germaniei.

Traian Băsescu: Nu, nu.

Ramona Avramescu: Ce impact credeţi că vor avea totuşi aceste operaţiuni asupra …

Traian Băsescu: Nu va avea un impact pozitiv această operaţiune.

Ramona Avramescu: … asupra aderării noastre în Schengen …

Traian Băsescu: Da, nu va avea un efect pozitiv, pentru că arată cât de cangrenat era sistemul şi vă rog să fiţi convinsă că s-a făcut această analiză – ce impact va avea? -, şi decizia a fost, indiferent care este impactul, trebuie rezolvată problema.

Ramona Avramescu: Ar putea spune criticii dumneavoastră că aţi lăsat-o până când ne-am convins că nu putem adera în martie…

Traian Băsescu: Să ştiţi că, teoretic, termenul martie nu e pierdut nici acum. Deci…

Ramona Avramescu: Doar teoretic…

Traian Băsescu: …teoretic. Practic, nu se poate, pentru că Bulgaria are două rapoarte negative. Ultimele două nu sunt aprobate în CHEVAL, iar decuplarea României de Bulgaria nu este posibilă. În plus, încă sunt ţări care încearcă să lege MCV-ul de accesul în Schengen, ceea ce, iar, este un impediment serios.

Ramona Avramescu: Apropo de MCV: am mai dat astăzi puţină apă la moară celor care leagă MCV-ul de Schengen…

Traian Băsescu: …din păcate…

Ramona Avramescu: …cu cazul Păsat. Cu concursul PD-L, domnul deputat a fost salvat de la arestarea solicitată de…

Traian Băsescu: …e discutabil. Eu nu vreau să împart dreptatea în Parlament. Ce ştiu este că cei mai mulţi parlamentari care au votat pentru au fost de la PD-L, alianţa a fost şubredă în a avea o poziţie unanimă, iar partidele de opoziţie s-au abţinut. Practic, a fost o combinaţie de cauze – n-aş vrea să le discut -, dar pot să vă spun sigur că au făcut un mare rău României parlamentarii, astăzi – şi cei care au votat împotrivă şi cei care s-au abţinut, indiferent de unde sunt – au făcut un mare rău României.

Ramona Avramescu: Şi dacă miza e atât de importantă, domnule preşedinte – spuneţi că au făcut un mare rău României -, nu există totuşi o responsabilitate şi a liderilor de partid, a conducerii PD-L? Nu se puteau găsi soluţii pentru ca parlamentarii să fie responsabilizaţi?

Traian Băsescu: Bun, dar tu când spui parlamentarilor tăi, ca lider de partid, „voi nu vă mişcaţi din bancă, nu votaţi pentru arestarea deputatului Păsat”, ce responsabilitate ai? Chiar nu ai nicio responsabilitate pentru ţară?

Ramona Avramescu: E vorba de responsabilitatea tuturor liderilor de partide, inclusiv a…

Traian Băsescu: …nu, e vorba de responsabilitatea fiecărui parlamentar în parte, în primul rând, pentru că oamenii ăştia sunt votaţi uninominal.

Ramona Avramescu: Dar un om politic cu experienţa dumneavoastră, domnule preşedinte, ştie că parlamentarii pot fi convinşi şi prin alte modalităţi – au fost la moţiuni, la numirea judecătorilor de la Curtea Constituţională, votul a fost cu bilele la vedere, s-au dat sancţiuni. Acum, de ce nu s-a procedat aşa?

Traian Băsescu: Aşa este… Eu nu am considerat că unii sunt vinovaţi, alţii nu sunt vinovaţi. După părerea mea, toţi… toate partidele au responsabilitate pentru incidentul de astăzi, cu certitudine, partidele din majoritate fiind principalii responsabili. Dar aici nu e vorba de o chestiune de guvernare. Era vorba de o chestiune de principiu: aperi sau nu aperi un om certat cu legea. Or, din acest punct de vedere, responsabilitatea este distribuită pe fiecare parlamentar în parte. Nu ştiu, spre exemplu, eu dacă aş fi un parlamentar care am primit un vot individual, mi-ar fi greu să explic de ce am stat în bancă, când trebuia să votez ca acel om să meargă în faţa justiţiei. Eu nu am decât o singură soluţie: să-mi depăşesc angajamentul de a mă limita în propunerile de modificare a Constituţiei la rezultatul referendumului şi să fac propunerea ca şi articolul legat de imunităţi să fie modificat.

Ramona Avramescu: În ce sens să fie modificat? Să se renunţe?

Traian Băsescu: Să ai imunitate strict pentru declaraţiile politice. Pentru activitatea politică, iar pentru orice altă activitate infracţională să poţi să fii arestat, ca orice cetăţean.

Ramona Avramescu: Dar nu credeţi, domnule preşedinte, că deputaţii PD-L, astăzi, cei care au lipsit sau care au votat împotriva arestării, pentru că în mod evident au existat astfel de cazuri, ne arată matematica votului, au demonstrat cumva aceeaşi atitudine faţă de justiţie ca şi adversarii lor de la PSD, care săptămâna trecută s-au opus, prin toate mijloacele, arestării domnului Nicolescu?

Traian Băsescu: Au demonstrat exact aceeaşi atitudine, exact aceeaşi atitudine ca şi cei care nu s-au dus la vot, şi cei care au lipsit şi cei care au votat împotrivă dacă au fost. Eu n-am urmărit ce s-a întâmplat în Parlament. În plus, trebuie să recunosc că au marcat şi o atitudine de dispreţ pentru ceea ce i-am rugat să facă în interes naţional şi am luat notă de chestiunea asta. Am luat notă şi de lipsa de apetit a conducerii partidului de a-i mobiliza să fie prezenţi, şi de lipsa de apetit a şefilor de grupuri de a-i mobiliza să fie prezenţi, şi de lipsa de apetit a şefului de grup de a negocia cu celelalte partide din alianţă un vot corect.

Ramona Avramescu: Ce înseamnă că aţi luat notă?

Traian Băsescu: Pentru că…

Ramona Avramescu: Ce consecinţe va avea această “notă” pe care…

Traian Băsescu: În relaţiile mele cu ei. Ştiu că nu mai am… nu mai pot avea speranţe să-i rog prea multe lucruri.

Ramona Avramescu: Deci veţi renunţa să faceţi ce aţi făcut săptămâna trecută, să mergeţi la grup, să discutaţi cu parlamentarii?

Traian Băsescu: Da, da. M-am dus, am discutat, am ridicat chiar „cazul Păsat”. Este clar că interesele sunt altele şi vă pot spune care este riscul. Vă aduceţi aminte, datorită deciziei Curţii Constituţionale, la raportul din vară România a primit cea mai grea etichetare: lipsă de voinţă politică în lupta împotriva corupţiei. Ei, acum, cu toate eforturile teribile care s-au făcut şi pe legislaţie, Codurile au fost votate, Legea micii reforme a fost votată – riscăm acea şi remarcă, care este ucigătoare pentru România. Deci, de la această formulare în jos nu mai contează ce citeşti într-un raport care vizează Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie. Le-am explicat oamenilor politici, parlamentarilor, asta este, mai mult de atât… Eu nu pot vota pentru ei şi nici nu-mi doresc.

Ramona Avramescu: Şi ce soluţii mai aveţi, dacă propriul dumneavoastră partid ignoră avertismentele pe care le daţi?

Traian Băsescu: Doamnă, ştiţi, nu mai este propriul meu partid. Până la urmă, instituţiile, pentru că eu nu vreau ca Păsat să meargă în faţa procurorului şi în faţa judecătorului cu propunerea procurorului de arestare – o va decide judecătorul, nu-l aresta nimeni pe Păsat nici azi, nici mâine – nu vreau să meargă pentru mine, ci voiam să confirmăm că România este stat de drept, în care Parlamentul nu se face scut împotriva funcţionării justiţiei. Orice politician la Bruxelles înţelege că solicitarea de arestare nu însemna şi arestarea. Trebuia să o decidă un judecător.

Ramona Avramescu: În cazul unui alt politician, de la opoziţie de data aceasta, domnul Constantin Nicolescu, un judecător decisese arestarea. Cum comentaţi acest caz?

Traian Băsescu: Doamnă, am văzut şi eu imaginile. Vă aduceţi aminte, în campanie, recunosc, ceea ce ştia toată lumea, că se făcuse o campanie negativă, nişte plăci de-astea mari de afişaj…

Ramona Avramescu: Nişte afişe.

Traian Băsescu: …pe care era scris mare “Mafia PSD” şi era acolo Viorel Hrebenciuc, era Adrian Năstase, era Vanghelie şi exact poza din campania am văzut-o în imaginile de la Piteşti, cu ei pe scări, acolo. Dacă ar lua panoul acela din campanie, acea publicitate negativă, ar vedea cât a fost de adevărat. Numai că acum îl aveau şi pe avocatul Ponta după ei. Atât.

Ramona Avramescu: Şi ce influenţă credeţi că a avut asupra justiţiei, sau…

Traian Băsescu: Nu, nu…

Ramona Avramescu: …astfel de situaţii…

Traian Băsescu: … nu cred.

Ramona Avramescu: …parlamentarii care votează împotriva solicitării procurorilor, lideri de partid care contestă…

Traian Băsescu: Deci, dacă vreţi să fiu foarte sincer, nu cred că a avut influenţă asupra judecătorilor. Influenţă asupra judecătorilor au avut medicii, şi eu am luat notă şi de acest incident în care, dintr-o dată, ne operăm de… era o operaţie care putea fi făcută atunci, sau altă dată, nu ştiu. Dar unul din medici este medicul care l-a operat pe Omar Hayssam de cancer, şi Omar Hayssam e bine mersi şi acum, deşi pe buletinul acela scria metastaze şi toate cele.

Ramona Avramescu: Aveţi această informaţie certă că Omar Hayssam este bine mersi?

Traian Băsescu: Bineînţeles că am, pentru că e subiect în discuţie cu conducerea statului sirian. Ştim precis şi unde este. Şi e bine mersi, sănătos, n-are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoşi ai patriei. Ce cred că trebuie să rezolvăm? Nu mai trebuie, aşa cum politicienii n-au dreptul să stabilească în locul judecătorilor şi procurorilor, la fel nici medicii n-au dreptul să stabilească în locul judecătorilor şi procurorilor. Va trebui să facem un serviciu specializat pentru cei cărora le plesnesc rotulele când sunt chemaţi la tribunal, altora le plesneşte inima, alţii leşină, alţii devin foarte bolnavi, deşi, altfel, sunt extraordinar de vioi. Deci, va trebui să gândim un sistem în care asistenţa medicală să fie dată de un număr cert de medici care sunt certificaţi a fi morali.

Ramona Avramescu: Şi cine ar da aceste certificate?

Traian Băsescu: Nu ştiu. Avem instituţii ale statului care să facă lucrul ăsta. Nu putem amesteca justiţia cu medicina, cum n-o putem amesteca nici cu politica.

Ramona Avramescu: Am vorbit mai devreme de ce s-a întâmplat în grupul PD-L de la Cameră. Aş vrea să rămânem un pic în zona PD-L, unde se mişcă apele în vederea alegerilor din această primăvară: competiţie directă, domnule preşedinte, sau o soluţie negociată? Cam astea sunt soluţiile care se vehiculează. Sunteţi pentru o revoluţie, de care vorbeşte consilierul dumneavoastră, Sebastian Lăzăroiu, sau doar o reformă, aşa cum vrea domnul Blaga?

Traian Băsescu: În primul rând, vreau să ne înţelegem. Punctele de vedere ale domnului Sebastian Lăzăroiu, în ceea ce priveşte analiza politică, sunt punctele dânsului de vedere. Ele nu reprezintă mesaje pe care eu le transmit PD-L-ului. Da, sunt analizele dânsului şi are, de la mine, libertatea să manifeste, pentru că nu poţi, când ai un consilier sociolog, să-i spui: “Da, dar tu vorbeşti numai cu mine”. Că n-o să stea toată viaţa acolo şi, dacă este invitat, n-are decât să-şi dea cu părerea. În ceea ce priveşte însă punctul de vedere pe care l-aţi exprimat, eu sunt convins că, dacă PD-L-ul nu revine la valorile care l-au consacrat şi pentru care a câştigat lupta anticorupţie, şi astăzi a dat un exemplu teribil, ca şi la Monica Ridzi, deci, lupta anticorupţie şi o înnoire a echipei de conducere a PD-L-ului, PD-L-ul se autocondamnă, se autocondamnă. Iar în ceea ce priveşte viitoarele alegeri, sper să fie o competiţie, sper să fie o competiţie care să aducă noutate şi, mai ales, oameni politici care nu sunt dispuşi la compromisuri. Ar fi jalnic, jalnic, ca şi cel de-al treilea mare partid al României, PSD-PNL, predispuse la tot soiul de negocieri pentru televiziuni, pentru orice, pentru putere, dar fără să ştie ce au de făcut cu ea, ar fi jalnic ca şi acest partid să intre într-un joc al compromisurilor continue.

Ramona Avramescu: L-aţi încurajat pe Liviu Negoiţă să se înscrie în această competiţie, pe care v-o doriţi în…?

Traian Băsescu: Eu, pe Liviu Negoiţă nu l-am văzut de anul trecut, din toamnă.

Ramona Avramescu: Deci nu este adevărat ce scrie presa…?

Traian Băsescu: Nu este adevărat, nu. Sigur, cu Liviu Negoiţă când m-am văzut anul trecut, în toamnă, am discutat de situaţia partidului, chiar l-am întrebat dacă va candida. Mi-a spus că nu-l interesează, dar în niciun caz nu este vorba de o discuţie curentă. La vremea aceea nici nu se stabilise vremea alegerilor, n-avea nicio legătură. Deci, ultima dată când m-am văzut cu Liviu Negoiţă este, cred, în octombrie, undeva, anul trecut.

Ramona Avramescu: Şi atunci, ce alte nume noi, domnule preşedinte, vedeţi…

Traian Băsescu: N-aş vrea să vă dau eu nume noi, însă eu nu vorbesc neapărat de nume noi, vorbesc de oameni noi, oameni noi în conducerea partidului. Rămânând cu echipa veche, numai cu echipa veche, nu va face performanţă.

Ramona Avramescu: Deci, nu îl vedeţi pe domnul Vasile Blaga conducând PD-L?

Traian Băsescu: N-aş vrea să mă pronunţ asupra niciunui nume. Dacă mă vor chema, dar cu toţi preşedinţii de organizaţii, nu cumva pe grupuri, dacă mă vor chema, le voi spune părerea mea – dacă vor să ţină cont de ea, bine! dacă nu, nu! – ca un fost preşedinte al acestui partid. Dacă nu, nu mă interesează. Grupurile care intră în competiţie nu prezintă interes pentru mine.

Ramona Avramescu: S-a avansat totuşi această – nu doar din interiorul PD-L, ci şi în mediile de comentatori – această soluţie de compromis, pentru că altfel partidul ar risca să se scindeze. Credeţi că există acest pericol?

Traian Băsescu: Nu există acest pericol. După părerea mea, sunt teorii care exact vor să-şi negocieze funcţiile de preşedinte, de vicepreşedinţi, “Hai să facem o negociere”. Partidul nu mai este la stadiul la care să poată să-şi aleagă conducerea prin negociere. Are nevoie de o competiţie internă puternică, deci la fel cum a avut nevoie PD-ul, dacă vă aduceţi aminte, în 2001. Eram după câteva eşecuri electorale şi atunci nu s-a întâmplat nimic, nu s-a rupt partidul. A candidat Petre Roman, eu, doamna Marinescu, Simona Marinescu. Ne-am luat fiecare procentele lui, partidul nu s-a scindat. Că ne-am mai supărat unul sau altul şi am plecat, e altceva – poate pe bună dreptate, poate fără dreptate – dar partidul nu s-a scindat. Dacă este o competiţie decentă, în care să se respecte o înţelegere, cum am respectat-o noi trei, în 2001 – nu ne atacăm unul pe altul, că nu aveam de ce, eram din acelaşi partid şi, până la urmă, să fim din nou împreună – n-au de ce să se scindeze.

Ramona Avramescu: S-a conturat, cel puţin în presă, un grup aşa-numit “reformist”- Monica Macovei, Cristian Preda, Sever Voinescu. Aţi încuraja acest grup…

Traian Băsescu: Şi Baconschi.

Ramona Avramescu: Şi Baconschi.

Traian Băsescu: Şi Traian Ungureanu.

Ramona Avramescu: Aţi încuraja acest grup să depună o moţiune proprie sau să negocieze cumva cu cineva cu mai multă experienţă în partid?

Traian Băsescu: Ei au două variante: să depună o moţiune proprie, dar este o condiţie care nu poate fi depăşită în partid, vechimea minimă de 5 ani pentru a candida la preşedinţia partidului; aici cred că nu se poate da o derogare, dacă vreţi să fiu foarte sincer.

Ramona Avramescu: Lui Cozmin Guşă nu i s-a dat şi ţin minte că a mai fost această discuţie, acum câţiva ani.

Traian Băsescu: Nu, nu. Se dă pentru membrii biroului…

Ramona Avramescu: Da! Nu pentru funcţia de preşedinte.

Traian Băsescu: Dar chiar la vârful partidului, la funcţia de preşedinte, să n-ai cinci ani vechime în partid, e destul de greu ca un congres, pentru că ar trebui aprobată în congres această derogare, să se dea o astfel de derogare, dar n-ar fi exclusă, dacă îşi găsesc un conducător de moţiune viabil. Pe de altă parte, cred că cea mai limpede soluţie ar fi să susţină una din moţiuni, să vadă ce candidat le convine cel mai mult şi să-l susţină, să intre pe lista celor 22, dacă îmi aduc aminte, sau 35, nu mai ştiu exact, de susţinători ai unui conducător de moţiune.

Ramona Avramescu: Opoziţia pare să se descurce mai bine în acest joc al compromisului şi al câştigurilor ulterioare. S-a coalizat…

Traian Băsescu: Doamnă, să ne înţelegem foarte bine! Eu nu sunt împotriva compromisului, dar nu a compromisului continuu, că nu poţi să faci politică fără un compromis, şi eu am arătat că la momentul-limită, când trebuie să se realizeze o majoritate, că nu poţi guverna fără o majoritate, sunt capabil de compromis, dar nu trebuie să ai viaţa toată un compromis, viaţa unui partid. Să fac un compromis cu Voiculescu ca să dau bine la Antene, să fac un compromis cu Vîntu, ca să dau bine la Antene, să fac un compromis cu Ponta să nu mă aresteze. Aia nu mai e politică! E un compromis murdar, în defavoarea electoratului. Compromisurile se fac la momente când nu mai ai soluţie, dar nu un compromis continuu. Ce dacă te înjură la Antene sau la Realitatea, sau îţi deformează acţiunile, sau… Unde e problema? Pentru atâta lucru nu merită să faci un compromis.

Ramona Avramescu: Apropo de Dan Voiculescu. Imediat după coalizarea opoziţiei în Uniunea Social-Liberală, domnul Dan Voiculescu…

Traian Băsescu: Şi crearea cuplului comic Antenescu – Ponta… Antonescu – Ponta…

Ramona Avramescu: Apropo de domnul Antonescu, cred că aţi rămas dator cu o precizare de la emisiunea trecută, când nu l-aţi numit Antenescu…

Traian Băsescu: Mi-a cerut el o…

Ramona Avramescu: …ci Porumbacu.

Traian Băsescu: Doamnă, am înţeles că aşteaptă el de la mine un răspuns.

Ramona Avramescu: I-l veţi da?

Traian Băsescu: Dacă ţine neapărat, da.

Ramona Avramescu: OK.

Traian Băsescu: Deci, ce să vă spun. Acest… Pentru mine e un cuplu comic.

Ramona Avramescu: De ce, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: Parcă sunt două Matrioşti d-alea, care spun un singur lucru: suspendarea lui Băsescu, căderea Guvernului. Foarte bine, faceţi asta, dar puneţi ceva în loc, spuneţi pentru ce, pentru că ei îmi par aşa… Eu vă spun impresia pe care mie mi-o lasă. Obiectivul lor este să dobândească puterea, lucru absolut în regulă, dar trebuie să o dobândeşti pentru ceva. Doar pentru “Jos Băsescu!”, “Jos Guvernul Boc!” nu e o motivaţie suficientă. Ce pui alternativ ca program pentru ţară? O să vii să spui că dublezi pensiile, că treci la creşterea masivă a pensiilor şi a salariilor? Nu poţi, minţi! Credeţi că eu n-aş fi vrut să nu se taie salarii sau pensii, să se reducă pensiile?

Ramona Avramescu: Cum vi se pare acest termen de 25 martie, pe care l-a avansat domnul Dan Voiculescu, apropo de o posibilă suspendare a dumneavoastră?

Traian Băsescu: O să vă spun, doamnă, că aşa, ca om, mi se pare comic din nou, un cuplu comic Antonescu cu Ponta care au un ideolog comic, pe Felix.

Ramona Avramescu: Domnul Ponta nu e de acord cu domnul Dan Voiculescu. Dimpotrivă, a spus că fiecare ieşire publică a domnului Dan Voiculescu vă face bine dumneavoastră. Vă face bine?

Traian Băsescu: Nu ştiu. Eu nu-mi dau seama, dar de distrat, mă distrează oricum. De asta îi încadrez în zona cuplurilor comice şi pe cei doi şi pe cel care a gândit această alianţă, care are un singur merit: a împărţit eşichierul politic în stânga şi dreapta. PNL-PSD reprezintă forţele politice de stânga, ceea ce e foarte bine, s-a cristalizat polul de stânga, PD-L a rămas pe dreapta şi aici discutăm şi de măsurile pe care le-a luat. PD-L în guvernare a luat măsuri de dreapta, PNL în guvernare a luat măsuri de stânga. Deci, o opţiune corectă politic, chiar dacă ea e condusă de un cuplu comic, dar din punct de vedere politic este în regulă. În sfârşit s-a creat o situaţie de limpezire a apelor din punct de vedere ideologic – stânga, dreapta. Acum problema este ce pui ca program de stânga în guvernare? În momentul de faţă, îţi poţi permite, când abia ai restabilit echilibrele macroeconomice şi ai scos economia din zona de risc, pentru că asta s-a întâmplat în cei doi ani – 2009, 2010 – scoaterea economiei româneşti din zona de risc cu costuri enorme, politice, dar şi pentru populaţie, costuri materiale. Îţi doreşti puterea… grupare de stânga, da, Uniunea Social-Liberală sau …

Ramona Avramescu: Uniunea Social-Liberală.

Traian Băsescu: … Social-Liberală, foarte bine, dar tu îţi doreşti puterea, iar eu îmi doresc să fac ce trebuie, chiar sacrificându-mi capitalul electoral şi toate cele, pentru că ştiu că nu am altă variantă. Deci, odată venit la putere, ce vrei să faci cu ea, ce vrei să faci? Să măreşti salariile? N-ai cu ce.

Ramona Avramescu: Deci, nu vă sperie acest termen de 25 martie…

Traian Băsescu: Nu mă sperie, doamnă…

Ramona Avramescu: …şi o posibilă nouă suspendare, mai ales că spuneaţi că în legătură cu PD-L, de exemplu, aveţi, aţi luat notă, nu respectă ce faceţi dumneavoastră…

Traian Băsescu: Da, mă…

Ramona Avramescu: Pe lângă suspendare, se vorbeşte despre o dislocare a majorităţii, cel puţin la Senat, unde ea este foarte fragilă.

Traian Băsescu: Doamnă, e o chestiune de responsabilitate, până la urmă. Aşa cum vă spuneam despre situaţia de astăzi, legată de dosarul lui Păsat, dacă actuala majoritate pierde majoritatea în Parlament, nu-mi rămâne decât să iau notă, să văd o moţiune reuşită, să chem partidele la consultări şi să încerc o soluţie politică.

Ramona Avramescu: Şi aţi fi dispus să numiţi un premier de la Uniunea Social-Liberală, care e înregistrată la tribunal?

Traian Băsescu: Doamnă, hai să ajungem la momentul ăsta. Deci, eu v-am spus ce o să fac: voi căuta soluţii, în orice caz, şi voi face compromisuri, pentru a da ţării un guvern, dacă se va ajunge aici. Eu cred, însă, că nu se va ajunge.

Ramona Avramescu: Spuneaţi, mai devreme, că am depăşit momentul de criză şi aţi spus-o şi zilele trecute, când aţi anunţat…

Traian Băsescu: Da, n-am spus-o numai eu, au spus-o şi specialiştii, şi Fondul spune acelaşi lucru, că economia României a ieşit din zona de risc.

Ramona Avramescu: Aţi anunţat că nu vom mai trage ultima tranşă de la FMI…

Traian Băsescu: Da.

Ramona Avramescu:… şi, aici, două întrebări s-ar putea naşte. Eu, ca jurnalist, m-aş putea întreba dacă nu cumva ăsta e un semnal că, într-un an preelectoral, renunţăm nu doar la banii Fondului, ci şi la condiţionalităţile severe impuse de FMI, iar un bugetar, de exemplu, s-ar putea întreba de ce, dacă am ieşit din criză, nu mai avem nevoie de banii Fondului, salariile nu revin la nivelul de la 1 iunie anul trecut?

Traian Băsescu: Hai să ne înţelegem foarte bine: n-am ieşit din nicio criză. Am ieşit din risc, din zona de risc, dar trebuie să consolidăm stabilitatea macroeconomică. Deci, nu s-a terminat criza în România. Nu mai suntem în perioada în care să trebuiască să tăiem. Dimpotrivă, uşor-uşor, vom încerca să readucem veniturile bugetarilor la valorile dinainte de tăieri, din momentul în care eram în plină criză, dar nu va fi veselie.

Ramona Avramescu: Există un termen asumat, până când aceste salarii ar putea…?

Traian Băsescu: Nu, depinde cum funcţionează economia. Totul este să stăm în aceste echilibre, pentru că, altfel, riscurile sunt majore: să nu mai plătim salarii, să nu mai plătim pensii. De fapt, noi asta am evitat prin restabilirea echilibrelor macroeconomice, iar ultima tranşă nu am refuzat-o pentru că aveam prea mulţi bani, ci nu s-a mai tras pentru că ea era destinată rezervei Băncii Naţionale, iar la Banca Naţională avem o rezervă suficientă în momentul de faţă, pentru a putea gestiona chiar situaţii dificile, să spunem, de atac asupra leului, de atacuri speculative, dar ne-am luat o rezervă. În cazul în care va fi un atac masiv şi vom fi în situaţia de a reduce foarte mult rezerva valutară, ca să apărăm leul, imediat vom apela la această sumă, pe care ne-o ţine la dispoziţie Fondul Monetar Internaţional.

Ramona Avramescu: Vorbiţi-ne puţin despre următorul acord cu FMI.

Traian Băsescu: Următorul acord este un acord preventiv, i-aş spune, dacă-mi permiteţi, acordul de prevenire a populismului, aşa l-aş numi, pentru că nu ne-a obligat nimeni, noi puteam să întrerupem acordul cu Fondul. Puteam să nu avem un acord cu atâtea detalii sau cu atâtea domenii, care trebuiesc reformate. Puteam să avem un acord mult mai simplu, pentru că nu cerem bani şi nu suntem în situaţia în care, dacă nu faci asta, cum am fost în primul acord, nu încasezi tranşa. Nu mai suntem în situaţia asta. Însă am dorit ca, utilizând şi expertiza Fondului şi a UE, să continuăm un proces de reformă. V-aş aduce aminte, s-au scos toate cele patru noi Coduri – penal, civil, procedură penală, procedură civilă -, s-a scos Legea Educaţiei, Legea unică a salarizării, Legea unică a pensiilor, urmează Codul muncii, dar noi avem o problemă mare de performanţă. Marea problemă de performanţă în economia noastră sunt regiile autonome. Trebuia să privim către sectorul energetic, către transporturi, către regiile din minerit, către utilizarea banilor europeni, dar noi nu putem fi performanţi economic atâta timp cât toate marile regii au pierderi uriaşe. Că au pierderi uriaşe, să spunem, sunt regii de stat, marea problema este că ele nu îşi plătesc furnizorii şi asta introduce un blocaj uriaş în economie. Or nu putem veni de la bugetul de stat ca în numele domnilor manageri de la aceste companii, să tot plătim, eventual să mai mărim ştiu eu ce taxe ca să plătim, pentru că domnul director de la CFR nu ştiu ce nu face, nu îşi restructurează compania, că domnul de la Electrica nu ştiu ce nu face sau mai ştiu eu de la ce altă regie. Deci am stabilit un program, care să vizeze eficientizarea acestor regii din diverse domenii.

Ramona Avramescu: În ce constă el? Pe paşi puteţi…

Traian Băsescu: În primul rând, reducerea cheltuielilor.

Ramona Avramescu: Asta înseamnă concedieri, înseamnă…

Traian Băsescu: Nu ştiu neapărat ce înseamnă. Vor trebui diagnosticate. S-ar putea să nu fie personal excedentar. S-ar putea să fie foarte prost management, s-ar putea să fie foarte multe interese pentru firme din afara regiei, să tot primească contracte. S-ar putea la un control, şi vă asigur că se va face, să găsim la regiile astea stocuri, care să le asigure funcţionarea pentru 200 de ani de acum înainte, pentru că ei au servit o clientelă şi au tot făcut contracte cu firme ale clientelei. Deci sunt foarte multe semne de întrebare, dar trebuie intrat în aceste regii, să vedem cum le optimizăm funcţionarea. Este aproape jumătate din economia României concentrată în aceste regii, iar ele toate, regiile statului, generează circa 70% din datoriile firmelor către stat. Ei, de regulă, nu-şi plătesc CAS-ul, deci contribuţiile pentru pensiile salariaţilor, ei nu-şi plătesc contribuţiile la sănătate, ei nu-şi plătesc, în cele din urmă, TVA-ul, ei sunt protejaţii lumii şi toată populaţia trebuie să suporte funcţionarea lor defectuoasă, de aceea sunt trecute în program şi energia, şi transporturile şi multe altele. Dar, sigur, un element-cheie până la eficientizarea regiilor este utilizarea fondurilor europene şi aici, de asemenea, au fost introduse ca o prioritate. Dacă observaţi, toate punctele trecute în programul cu Fondul sunt puncte care vizează zone de eficientizare, inclusiv sănătatea este trecută, iar eu am dorit un acord pe doi ani, pe de-o parte să avem această supapă în resursă financiară, dacă vom avea nevoie să apelăm la ea, pe de altă parte, ştiu că vine un an electoral. Am experienţa anilor 2007, 2008, când mă uitam şi îmi dădeam seama către ce împinge lucrurile Guvernul, cu generozitatea la pensii, la salarii, la sporuri, la tot ce vrei, la construcţii de şcoli, la reconstrucţii de şcoli… Când am văzut că au făcut pulbere şi rezerva de 3,2 miliarde, care erau banii din Fondul de dezvoltare, îmi dădeam seama că s-ar putea să intrăm într-o situaţie dificilă, deşi nu aveam datele de la Guvern. Acum vreau să evităm aşa ceva.

Ramona Avramescu: Şi, în afară de acest acord cu Fondul, domnule preşedinte, ce garanţii aveţi din partea majorităţii, din partea coaliţiei guvernamentale… Un membru important, domnule Vasile Blaga, spunea recent că Guvernul a întins aţa cam mult şi s-ar putea să se rupă. Până la urmă, aceste partide se duc în alegeri, deci…

Traian Băsescu: Doamnă, eu nu comentez declaraţia lui Vasile Blaga, dar pot spune, fac o singură remarcă: atât a înţeles el din nevoia de a stabiliza România, dacă a făcut această declaraţie. Este clar că nu se poate guverna populist şi românii trebuie să înţeleagă asta. Cine se bate doar pentru putere, mai bine să-şi mai amâne foamea de putere. Să lase pe cei care vor să scoată România din dificultate, s-o reaşeze, să devină funcţională şi performantă, să-i lase în pace, s-o scoată, dacă tot s-au găsit câţiva politicieni care să-şi asume costul politic uriaş al acestui, al acestei acţiuni.

Ramona Avramescu: Un alt, o altă condiţie a FMI, intens discutată de presă şi de populaţie, este liberalizarea preţului la gaze şi la energie.

Traian Băsescu: Doamnă, hai să ne înţelegem. Uite, nu mai spuneţi un lucru: “condiţia Fondului”. Acesta este un program al Guvernului, care este preluat de Fond şi beneficiem de asistenţa, în primul rând a UE, a Băncii Mondiale şi a Fondului. Deci, România putea să nu aibă acest program. Vreau să înţelegeţi foarte bine. România putea să nu aibă acest program! Temele, conţinutul acordului cu Fondul a fost stabilit de Guvern înainte. Până şi abordările legat de sumă, de…Când a venit Fondul ne-a găsit cu lecţiile făcute. Şi poate vă aduceţi aminte ultima discuţie a fost la Banca Naţională, cu guvernatorul, pentru a ne stabili poziţia legată de nivelul de sumă pe care dorim s-o avem la dispoziţie şi de ultima tranşă. Noi am ştiut, de atunci, că nu vom mai trage ultima tranşă.

Ramona Avramescu: Şi ce beneficii aduce această liberalizare, pe care populaţia o va suporta, până la urmă…

Traian Băsescu: Nu, uite… În primul rând, până în 2012, nu se pune problema ca populaţia să aibă gaze la preţul pieţei. Probabil vor fi indexări legate de inflaţie, dar nu se mai poate merge cum a fost până anul acesta. Au fost părţi întregi din industrie care au primit gaze la preţul de 160, 180 de dolari mia de metri cubi, când preţul pe piaţa liberă este 400 de dolari, mia de metri cubi. De fapt, ce facem? Subvenţionăm ineficienţă. Şi companiile de gaz au dreptul să câştige, pentru că şi ele au nevoie să se retehnologizeze, să se modernizeze. Spui cu uşurinţă: “lasă că e gazul nostru, să i-l dăm mai ieftin şi uzinei nu ştiu care!” I-l dai mai ieftin, dar ai luat exact din banii prin care compania de gaze trebuia să se modernizeze. Nu mai are bani de dezvoltare şi va ajunge să vândă populaţiei tot mai scump. Vor apărea accidentele, şi atunci o să-ţi pară rău că ai risipit o perioadă. Deci, în primă etapă, trebuie liberalizat pentru industrie preţul la gaze. Dacă vă veţi uita în concluziile Consiliului European, de săptămâna trecută, exact la articolul care vorbeşte despre liberalizarea pieţei energetice în UE este o intervenţie a mea, în care am spus: “cu excepţia categoriilor vulnerabile”. Acelaşi lucru l-am făcut acum. Da, liberalizăm preţul la gaze. Nu începem cu populaţia. Începem din 2013 la populaţie, dar după ce determinăm toate categoriile vulnerabile, cărora, pentru că avem gaz, se extrage din pământul ăsta, şi jumătate din producţia de gaz încă este la o companie de stat românească, furnizăm gaze la un preţ convenabil, subvenţionat.

Ramona Avramescu: Aş vrea să ne întoarcem puţin la coaliţia de guvernare, pe final.

Traian Băsescu: Da.

Ramona Avramescu: Vorbesc liderii coaliţiei de semnarea unui protocol de funcţionare. A funcţionat coaliţia, doi ani, fără acest protocol. Aţi discutat, în întâlnirile pe care le-aţi avut, despre acest protocol?

Traian Băsescu: Nu am discutat şi, după ziua de astăzi, când am văzut cât rău a putut să facă coaliţia ţării, pentru că ştiu care va fi efectul în raportul de ţară, pur şi simplu, pentru mine nici nu mai contează dacă vor avea sau nu un protocol. Nu mă interesează ce fac. Să ducă acordul ăsta cu Fondul înainte, iar, politic, este treaba lor.

Ramona Avramescu: Şi ce canal de comunicare veţi stabili cu coaliţia, dacă, până acum, n-a funcţionat? E nevoie totuşi de…

Traian Băsescu: N-am nici o problemă să comunic cu ei, dar ce fac politic îi priveşte.

Ramona Avramescu: Şi cine credeţi că e responsabil, domnule preşedinte? Trebuie să numiţi pe cineva.

Traian Băsescu: Doamnă, primul responsabil este partidul cel mai mare: PD-L.

Ramona Avramescu: Deci, aşteptaţi nişte reaşezări.

Traian Băsescu: Nu mai aştept nimic de la ei!

Ramona Avramescu: Nimic?

Traian Băsescu: Nu mai aştept nimic de la ei! După ziua de azi, chiar nu mai aştept nimic de la ei, şi după începutul de campanie pe care şi-l fac, intern, pentru că am văzut nişte reacţii publice, şi îmi arată că au dimensiune mică ca oameni politici.

Ramona Avramescu: La cine vă referiţi?

Traian Băsescu: La nimeni!

Ramona Avramescu: O să-i numesc eu atunci pe principalii competitori…

Traian Băsescu: Este problema dumneavoastră pe cine numiţi, eu nu numesc pe nimeni, dar le-am văzut dimensiunea – e mică faţă de pretenţiile pe care le au.

Ramona Avramescu: Şi nu mai aveţi nicio aşteptare de la această coaliţie?

Traian Băsescu: Nu. Sper să guverneze atât cât mai poate să guverneze şi să ducă programul ăsta, pe care l-am discutat cu Fondul, cu voia întregii coaliţii, să-l ducă mai departe sau atât cât va putea să-l ducă, sau atât cât are capacitatea să o ducă, că dacă vor ajunge la concluzia că trebuie să treacă la populisme, nu vor putea să-l ducă.

Ramona Avramescu: Dar e un an, totuşi, foarte dificil, domnule preşedinte. Am vorbit mai devreme şi de strategia opoziţiei.

Traian Băsescu: Da.

Ramona Avramescu: E vizat unul dintre partenerii de guvernare, UDMR – este curtat intens. Nu veţi media în niciun fel funcţionarea acestei coaliţii? Probabil vor urma momente tensionate.

Traian Băsescu: Doamnă, dacă îmi vor solicita medierea, o voi face, pentru că mă obligă Constituţia. Dacă nu, e treaba lor ce fac! Până la urmă, nu mai suntem în risc de derapaj. Nu ne-ar fi bună o criză politică, dimpotrivă, abia începem să redevenim credibili pe pieţele internaţionale. Va trebui să ne finanţăm deficitul din împrumuturi pe pieţe, să ne finanţăm datoriile, tot din împrumuturi pe pieţele internaţionale şi piaţa internă. Un moment de instabilitate politică ne-ar duce înapoi în zona de risc, dar sper să fie responsabili. Până la urmă, m-am săturat să tot fac apel la Parlament, “Atenţie! Avem probleme! Atenţie!”, iar ei să o trateze ca pe o chestiune facultativă “A! Are preşedintele o treabă. Vrea el să ne pună să aprobăm noi dosarul lui Păsat. Las’ că ştim noi ce avem de făcut. Noi, marii bărbaţi politici din PD-L”.

Ramona Avramescu: Aveţi încredere că o schimbare a legii electorale, despre care aţi vorbit recent, ar modifica lucrurile în bine, în Parlament?

Traian Băsescu: Deci, uninominalul trebuie făcut corect şi alegerile, banii de campanie, finanţaţi din bugetul de stat. Nu ştiu cât, 10.000, 20.000, 30.000, dar trebuie terminat cu…

Ramona Avramescu: Pentru toate tipurile de alegeri.

Traian Băsescu: Nu, vorbesc de alegerile parlamentare.

Ramona Avramescu: Alegerile parlamentare.

Traian Băsescu: Da! Pentru alegerile parlamentare, pentru că n-ar fi rău nici la primari să fie la fel, pentru că numai aşa putem să îndepărtăm clientela de oamenii politici. Altfel le vor rămâne mereu datori şi trebuie să le dea contracte, să le…

Ramona Avramescu: Şi, o ultimă întrebare, domnule preşedinte: îşi permite bugetul de stat o astfel de iniţiativă? Vor fi mii de candidaţi.

Traian Băsescu: Da, doamnă, dar îşi permite bugetul de stat şi statul să piardă atâta cu clientela politică? Vă asigur că e de 50 de ori mai mult decât dacă ai finanţa campania şi îi spui “Uite, ai zece mii de lei, domnule candidat…”. Sigur, peste tot se finanţează numai partidele parlamentare, ca să fim foarte clar, asta e legea peste tot, unde se implică statul pentru a preveni corupţia ulterioară alegerilor, unde se implică şi finanţează campaniile, finanţează strict partidele parlamentare, or, acest lucru poate fi făcut de statul roman, dar îi dai zece mii de lei şi îi spui “Domnule, de zece mii de lei nu se poate cumpăra ulei, nu se poate cumpăra zahăr…”.

Ramona Avramescu: Astfel de reglementări sunt şi acum, domnule preşedinte, restricţii şi nu le respectă nimeni.

Traian Băsescu: Nu, doamnă, nu, nu, nu. Nu sunt astfel de restricţii. Că are voie să-i dea 50 de salarii medii pe economie, sponsorizare şi persoană fizică, firmele au voie o sută de salarii medii pe economie. Deci, nu este aşa. De asta am ajuns la campanii foarte scumpe, am ajuns la şantajul televizat, am ajuns la toate cele, din cauza banilor.

Ramona Avramescu: O ultimă întrebare scurtă. Aveţi un termen pentru această modificare a legii electorale sau cine ar trebui s-o asume?

Traian Băsescu: Doamnă, trebuie s-o asume majoritatea parlamentară. Eu i-am rugat. Dacă vor ţine cont de treaba asta, bine, dacă nu, să le fie de bine.

Ramona Avramescu: Domnule preşedinte, am ajuns la finalul acestei ediţii. Vă mulţumesc mult pentru prezenţă!

Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc!

Ramona Avramescu: Vă mulţumesc şi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor! La revedere!

(Prin Monitoring Media: TVR 1 – Ediţie specială, Ora: 21:00)
(sursa: http://realpolitic.ro/traian-basescu-despre-cazul-pasat-primul-responsabil-este-pdl-nu-mai-astept-nimic-de-la-ei.html)

Să o luăm pe puncte:
http://www.tvr.ro/articol.php?id=96820&id_media=84010
Vameşii reţinuţi - Trebuia să probăm că este o luptă anticorupţie reală, nu de faţada - a arătat Traian Băsescu la începutul Ediţiei speciale. Sunt ţări ale UE care au dubii în privinţa acceptării noastre în Schengen. Un document formulat de un serviciu de informaţii arăta circuitul practicilor evazioniste de la frontieră. Documentul a fost primit în vara anului 2010. Imediat a fost convocat CSAT-ul pentru prezentarea acestei situaţii.

Preşedintele a arătat că liderii de sindicat ar trebui să fie cinstiţi - dacă ar avea minim de decenţă, ar trebui să spună ce ştiu în contextul acestei situaţii. Unii dintre ei se pare că erau implicaţi. Dacă sunt cinstiţi, trebuie să spună tot ce ştiu acum - este un moment în care putem curăţa un sistem întreg sau putem rata.

Baza de la care a plecat CSAT-ul a fost constituită de datele despre averile oamenilor implicaţi în acest caz. Dintr-un salariu de bugetar, despre care se plângea şi ministrul francez al Afacerilor Europene - el habar n-avea despre ce e vorba. Doar presupunea ce preuspuneaţi şi dvs., până când lucrurile au fost puse sub un control multi-instituţional. Să vedem ce vor spune instanţele, judecătorii.

Această operaţiune nu va avea un impact pozitiv asupra aderării noastre la Schengen. Arată cât de cangrenat era sistemul. Aceasta a fost o analiză luată în vedere - decizia a fost că indiferent care ar fi fost impactul, trebuia să se treacă la acţiune.

1. Preşedintele primeşte un raport consistent din partea SRI care îi identifică informaţii relative la o vulnerabilitate a sistemului vamal, deci şi a României, deci în competenţa CSAT.
2. Preşedintele convoacă o şedinţă CSAT în care spune că "nu se mai poate aşa, problema vameşilor trebui rezolvată".
3. Se instituie o acţiune din partea organelor abilitate care conduce la acţiunea pe care tocmai ce am văzut-o.

Comunicat de presa

28.06.2010

REF: Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Luni, 28 iunie a.c., a avut loc la Palatul Cotroceni şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de preşedintele României, Traian Băsescu.

La şedinţă au participat primul-ministru al României, Emil Boc; ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga; ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea; ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi; ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu; ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Adriean Videanu; ministrul Justiţiei, Cătălin Marian Predoiu; directorul Serviciului Român de Informaţii, George Cristian Maior; directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu; consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională, Iulian Fota; consilierul prezidenţial Anca Ilinoiu, şef al Departamentului Relaţii Internaţionale; secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprişor; purtătorul de cuvânt al Preşedintelui României, Valeriu Turcan.

Pentru discuţii cu privire la combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei şi a spălării banilor şi finanţării terorismului, au fost prezenţi ca invitaţi: Laura Codruţa Kovesi - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Codruţ Olaru – procuror-şef, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Laura Oprean, procuror-şef adjunct la Direcţia Naţională Anticorupţie.

În cadrul şedinţei, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Cristian Maior, a prezentat un document de analiză cu privire la practicile de evaziune fiscală şi contrabandă, menţionând că principalele domenii de evaziune fiscală sunt cel agroalimentar, al produselor din alcool şi tutun, al construcţiilor şi al produselor energetice.

De asemenea, în document se precizează că amplificarea infracţiunilor financiare are efecte grave asupra sustenabilităţii bugetelor publice, distorsionând, în acelaşi timp, mediul concurenţial.

În urma discuţiilor, CSAT a hotărât elaborarea unui plan comun de acţiune a instituţiilor cu responsabilităţi în combaterea evaziunii fiscale şi contrabandei, menit să îmbunătăţească eficienţa colaborării între Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor Publice şi Parchet. Ca urmare, la nivel judeţean se vor constitui grupuri de lucru operaţionale formate din ofiţeri specialişti şi experţi desemnaţi de instituţiile responsabile.

În cadrul şedinţei, directorul Serviciului Român de Informaţii a informat cu privire la utilizarea pe teritoriul României a firmelor fantomă de către reţelele de crimă organizată transfrontalieră, cu predilecţie în operaţiuni de import şi achiziţii intracomunitare.

Tot astăzi, CSAT a aprobat Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Documentul fundamentează în mod unitar şi coerent acţiunile sectoriale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, stabilind direcţii de acţiune pentru toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, în acord cu Strategia de Securitate Naţională a României şi cu ultimele standarde internaţionale.

Departamentul de Comunicare Publică
28 Iunie 2010

Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării stabileşte şi atribuţiile CSAT.
ART. 4
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii:
a) analizează şi / sau propune, potrivit legii, promovarea:
1. strategiei de securitate naţională a României şi a strategiei naţionale de apărare a ţării;***
2. strategiei militare a României;
3. strategiilor de ordine publică şi siguranţă naţională ale României, în raport cu răspunderile instituţiilor abilitate;
4. datelor, informărilor şi evaluărilor furnizate de serviciile de informaţii şi de celelalte structuri cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale;
b) la solicitarea Preşedintelui României, analizează şi propune măsuri pentru:
1. instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele localităţi;
2. declararea mobilizării parţiale sau generale a forţelor armate;
3. respingerea agresiunii armate îndreptate împotriva ţării;
4. declararea stării de război şi încetarea sa;
5. iniţierea, suspendarea sau încetarea acţiunilor militare;
c) propune spre aprobare:
1. punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naţionale şi a execuţiei bugetului de stat, pentru primul an de război;
2. măsurile necesare pentru apărarea şi restabilirea ordinii constituţionale;
d) avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind:
1. securitatea naţională;
2. organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;
3. organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
4. pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare;
5. propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;
6. alocaţiile bugetare destinate ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
7. condiţiile de intrare, trecere sau staţionare pe teritoriul României a trupelor străine;
8. numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, viceamiral, similare şi superioare acestora;
e) supune spre aprobare comandantului forţelor armate planurile de întrebuinţare a forţelor pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război;
f) aprobă:
1. orientările de bază în domeniul relaţiilor internaţionale privind securitatea naţională;
2. proiectele tratatelor şi acordurilor internaţionale în domeniul securităţii naţionale sau cu incidente în acest domeniu;
3. stabilirea de relaţii cu organisme similare din străinătate de către instituţiile şi structurile cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale;
4. completarea structurilor militare cu efective, potrivit ştatelor de organizare în timp de pace;
5. executarea alarmei de luptă pentru aducerea structurilor militare în starea care sa le permită trecerea, la ordin, la îndeplinirea misiunilor de luptă;
6. planurile de acţiune la declararea mobilizării şi la declararea stării de război;
7. planurile de acţiune la instituirea stării de asediu şi a stării de urgenţă;
8. proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale şi proiectul bugetului de stat, pentru primul an de război;
9. planul verificării stadiului pregătirii populaţiei pentru apărare prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare;
10. repartiţia numărului de recruţi încorporaţi pe instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;
11. obiectivele de pregătire a teritoriului destinate asigurării nevoilor operaţionale ale forţelor sistemului naţional de apărare;
12. nomenclatorul şi nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare;
13. programele multianuale privind înzestrarea forţelor sistemului naţional de apărare;
14. militarizarea, în condiţiile legii, a agenţilor economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării;
15. planul comun de intervenţie a unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul naţional;
16. regimul reţelelor şi echipamentelor de telecomunicaţii speciale şi criteriile de repartizare a posturilor de abonat pentru utilizatorii acestor reţele;
17. structura organizatorică şi atribuţiile Marelui Cartier General;
18. înfiinţarea funcţiei de comandant militar subordonat Marelui Cartier General şi atribuţiile acestuia pentru asigurarea conducerii unitare pe timp de război;
19. persoanele şi obiectivele care beneficiază de protecţia şi paza Serviciului de Protecţie şi Pază şi normele privind protecţia antiteroristă a demnitarilor români şi străini, precum şi a altor persoane oficiale;
20. rapoartele şi informările prezentate de conducători ai organelor administraţiei publice, referitoare la securitatea naţională;
21. planurile generale de căutare a informaţiilor prezentate de instituţiile şi structurile cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale;
22. principalele direcţii de activitate şi măsurile generale necesare pentru înlăturarea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale;
23. structura organizatorică, efectivele şi regulamentele de funcţionare ale Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază;
24. cheltuielile operative destinate realizării siguranţei naţionale;
25. normele privind planificarea, evidenţa, utilizarea, justificarea şi controlul cheltuielilor operative destinate realizării siguranţei naţionale pentru instituţiile cu atribuţii în acest domeniu;
26. conturile anuale de execuţie bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranţei naţionale, ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, după aprobarea rapoartelor asupra activităţii desfăşurate de acestea;
27. înfiinţarea, desfiinţarea, dislocarea şi redislocarea, în timp de pace, pe teritoriul naţional, a marilor unităţi militare de la eşalonul brigadă, inclusiv, în sus;
28. propunerile de acordare a gradului de mareşal, de general, amiral şi similare;
g) coordonează activitatea de integrare în structurile de securitate europene şi euroatlantice, monitorizează procesul de adaptare a forţelor armate la cerinţele NATO şi formulează recomandări, în concordanţă cu standardele Alianţei;
h) numeşte şi revocă în/din funcţii, în cazurile şi condiţiile stabilite de lege;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege în domeniul apărării ţării şi al siguranţei naţionale.

Ceea ce nu am înţeles eu, şi nimeni nu-mi poate spune dacă este OK sau NU, este de ce anume domnul preşedinte Traian Băsescu cunoştea (a avut acces) la informaţii din cadrul anchetei. Orice s-ar putea spune, orice argumente s-ar putea aduce, faptul că preşedintele României anunţă descinderile cu multe zile înainte ca ele să se producă, mi se pare anormal...

Aveam un profesor care ne spunea... Săptămâna viitoare dăm o lucrare neanunţată! Cam aşa a făcut şi preşedintele. Şi nu este prima dată când preşedintele face astfel de "manevre mediatice", parcă îmi mai amintesc de astfel de anunţuri.

Impresia cu care rămân dintr-o atare experienţă este că preşedintele exercită un control prea mare asupra acestui tip de informaţii şi acţiuni permiţându-i să folosească astfel de informaţii în interes politic. Oricât aş vrea, şi am făcut ceva eforturi, nu pot să nu leg logic arestările unor oameni care au făcut sluj pe perioada campaniei prezidenţiale din 2009, cum ar fi Dan Diaconescu, Antonie Solomon, sau chiar Dan Păsat, de un eventual şantaj al acestora cu dosare în perioada electorală. Aş fi primul fericit ca această impresie să fie una absurdă, din păcate, tot ce ce se întâmplă în ultimul timp nu face decât să întărească această impresie, nicidecum să o atenueze.

Poate că ar fi util ca preşedintele să acorde cândva un interviu în care să explice parcursul unor asemenea informaţii, fără a face referire la ceva concret, să descrie nivelul lor de detaliu şi natura lor. Eu unul tare aş vrea să scap de senzaţia că preşedintele României (şi aici mă refer la orice preşedinte al României din trecut, prezent şi, mai ales, viitor) se foloseşte de serviciile de informaţii şi de organele de anchetă pentru a atinge obiective de interes personal sau politic.