http://www.romania-actualitati.ro/proteste_in_wisconsin_fata_de_reduceri_bugetare-25874
La începutul săptămânii trecute, pe străzile capitalei statului Wisconsin Madison, peste 70.000 de persoane au participat la marşul pro şi contra măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare.
"Scott Walker is got to go" au strigat sindicaliştii care se opun propunerilor guvernatorului, adică Scott Walker trebuie să plece.
Acesta a anunţat că intenţionează să reducă salariile bugetarilor şi să-i oblige să plătească o parte din contribuţiile pe care statul le acoperă acum la fondurile de pensii şi la asigurările de sănătate.
În plus, conform proiectului legislativ al guvernatorului Scott Walker, uniunile sindicale vor avea dreptul să negocieze doar nivelul salariilor bugetarilor, fără să poată impune în contractele colective alte beneficii.
"Statul este în faliment, suntem faliţi de mai mulţi ani şi a sosit momentul că cineva să aibă curajul să spună adevărul. Nu mai avem bani, aşa că nu putem discuta despre negocieri. Ca să negociezi trebuie să ai ceva de oferit, dar bugetul nu mai are bani de oferit", a spus guvernatorul statului Wisconsin, Scott Walker.
El a adăugat că alternativa la reducerea salariilor este disponibilizarea de personal din sectorul public.
Pe actuala structură a cheltuielilor, deficitul bugetului statului Wisconsin, în următorii doi ani, ar urma să fie de peste trei miliarde şi jumătate de dolari.
Aflat în nord-estul Statelor Unite, în apropierea graniţei cu Canada, Wisconsin are o suprafaţă de aproximativ două treimi din cea a României şi o populaţie de 5,5 milioane de persoane.
Principalele sectoare economice sunt industria manufacturieră, agricultura şi sănătatea. În anul fiscal 2012 deficitul bugetar al statului Wisconsin ar urma să fie de aproape 13% din veniturile fiscale ale acestui an.
http://stirileprotv.ro/stiri/international/40-000-de-americani-protesteaza-de-patru-zile-in-wisconsin-afla-de-ce.html
http://online.wsj.com/video/wisconsin-gov-scott-walker-on-protests/3ACE429A-1DED-41EC-8AD6-0C62F3F8FF48.html?mod=WSJ_article_related
http://www.imdb.com/video/cbs/vi2555550233/
In an interview Wednesday, President Obama characterized Republican Gov. Scott Walker's budget repair bill, which thousands are protesting in Wisconsin, as "an assault on unions." CBS News political consultant John Dickerson discussed the national debate protests have sparked Friday with Huffington Post's Sam Stein, Politico's Andy Barr and Roll Call's David Drucker.
Mesajul unui lider sindical în România a fost ceva de tipul... să facă ce trebuie că altfel ieşim să aruncăm cu pietre. Cu alte cuvinte...
LAPIDARE
Cine nu e vinovat, să arunce primul piatra... Gesturi primitive ca răspuns la o politică primitivă...
http://www.dailymotion.com/video/xgrbpr_codul-muncii-intre-trei-variante_news
Codul muncii, intre trei variante
Încărcat de RFI_Romania. - News videos hot off the press.
http://www.guv.ro/primul-ministru-emil-boc-noul-cod-al-muncii-va-duce-la-flexibilizarea-pietei-muncii__l1a112367.html
Guvernul va promova, în perioada următoare, la nivel politic şi parlamentar, modificarea Codului Muncii, noile reglementări fiind necesare în contextul crizei economice şi a competiţiei europene şi mondiale în ceea ce priveşte piaţa muncii, a afirmat primul-ministru Emil Boc, în cadrul videoconferinţei cu prefecţii.
„Guvernul a reuşit să adopte câteva reforme structurale majore: Legea pensiilor, a salarizării, Legea Educaţiei Naţionale, precum şi cele patru Coduri juridice. Sunt legi care au schimbat din temelii sistemul românesc. Legislaţia muncii trebuie să fie schimbată pentru a face faţă nevoilor prezentului”, a declarat şeful Executivului.
Premierul a arătat că noile reglementări care vor fi incluse în Codul Muncii vor duce la flexibilizarea pieţei muncii şi vor facilita găsirea unui loc de muncă. În acest sens, primul-ministru a dat exemplul extinderii perioadei pentru care vor fi încheiate contractele pe perioadă determinată de la 24 la 36 de luni, modificare necesară în contextul implementării proiectelor finanţate din fonduri europene. „Cei care lucrează la negru vor avea posibilitatea să aibă un contract de muncă şi să fie protejaţi şi din punctul de vedere al pensiilor, al şomajului, al sănătăţii şi evident, mai multe taxe plătite la bugetul de stat”, a afirmat primul-ministru. În paralel, a adăugat premierul, vor fi drastic înăsprite sancţiunile pentru angajatorii care utilizează munca la negru: „dacă şi în aceste condiţii va mai fi utilizată munca la negru, sancţiunea va fi închisoarea, nu doar amenda. Deci, o măsură extrem de dură pentru cei care vor continua să practice munca la negru, ca şi angajator”.
O altă modificare ce va fi inclusă în Codul Muncii vizează creşterea sporului pentru munca de noapte de la 15 la 25%. De asemenea, potrivit noului Cod al Muncii accentul va fi pus asupra performanţei, astfel încât concedierea angajaţilor va avea drept criteriu principal cel al performanţei, şi nu cel social, ca până acum. „Dacă nu vom face acest lucru nu vom reuşi să fim competitivi în niciun domeniu cu ceea ce se întâmplă pe piaţa muncii europene sau pe piaţa mondială a muncii”, a precizat primul-ministru.
Alte modificări menţionate de premier vizează extinderea perioadei de probă pentru angajarea unui salariat şi reglementarea rolului reprezentanţilor salariaţilor şi ai sindicatelor în diversele structuri ale întreprinderilor.
Pe de altă parte, primul-ministru a apreciat că România are toate şansele să iasă din recesiune la sfârşitul lunii martie, amintind că în 2010 s-a înregistrat o contracţie economică de 1,2%, adică sub cea prognozată de 1,9%, un deficit bugetar de 6,5%, sub ţinta estimată de 6,8%, precum şi scăderea ratei şomajului.
De asemenea, premierul a menţionat şi o serie de măsuri cu caracter social decise de Guvern: majorarea din 2011 a salariilor brute ale bugetarilor cu 15%, raport la octombrie, creşterea pensiilor cu 93 de lei, în medie, pentru 1.541.000 de persoane care beneficiază de grupele I şi II de muncă şi care au intrat în aceste categorii până în aprilie 2001. Efortul bugetar pentru plata creşterii acestor pensii a fost de 403 milioane de euro. „Acest efort bugetar nu ar fi fost posibil dacă România nu făcea reformele necesare în 2010 şi anume, să impună o lege a pensiilor care să aibă la bază principiul contributivităţii”, a subliniat premierul.
În ceea ce priveşte susţinerea mediului de afaceri, primul-ministru a menţionat
eliminarea impozitului minim şi opţiunea pe care o au IMM-urile de a alege între plata a 3% impozit pe venit sau 16% impozit pe profit. De asemenea, şeful Executivului a amintit Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern, prin care tinerii întreprinzători sunt sprijiniţi pentru a-şi întemeia o firmă, sprijin atât sub forma garanţiilor guvernamentale, cât şi sub formă bănească. „Există resurse financiare pentru sprijinirea a peste 1.000 de firme de acest fel în anul 2011”, a arătat primul-ministru.
Pentru susţinerea autorităţilor locale şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, premierul a precizat că Executivul a aprobat în şedinţa de miercuri un act normativ prin care primăriile, consiliile judeţene sau alte autorităţi publice care contractează proiecte europene, dar nu au resurse financiare suficiente pentru cofinanţarea proiectelor, pot utiliza instrumentul garanţiei de stat în contractarea împrumuturilor bancare. În acest sens, Guvernul a aprobat pentru 2011 un plafon al garanţiilor guvernamentale de 300 de milioane de euro. De asemenea, a spus premierul, împrumutul pe care primăria, autoritatea locală îl va lua în acest scop, nu intră în plafonul de îndatorare.
„Am luat această decizie pentru a sprijini autorităţile locale în absorbţia fondurilor europene. Dacă există unele situaţii dificile în teren, le-am pus la dispoziţie acel instrument. Principiul este: primul venit, primul servit”, a declarat primul-ministru.
Pe de altă parte, premierul le-a solicita prefecţilor să aibă în vedere intrarea în vigoare a noii legi a Educaţiei şi a Ordinului de ministru, documente a căror aplicare vor conduce la depolitizarea conducerii şcolilor. „În urma intrării în vigoare a legii educaţiei, directorii de şcoli şi directorii adjuncţi au anumite incompatibilităţi în raport cu ceea ce înseamnă activitatea politică. În acest sens a fost emis ordinul ministrului Educaţiei, publicat în Monitorul Oficial, şi curg 15 zile, termen în care cei care se află într-o asemenea situaţie trebuie să opteze. Este un prim element de reformă, extrem de important pentru ceea ce înseamnă depolitizarea conducerii şcolilor”, a subliniat primul-ministru.
Videoconferinţa premierului Emil Boc cu prefecţii
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 20.02.2011
http://www.guv.ro/declaratii-sustinute-de-premierul-emil-boc-dupa-intalnirea-cu-deputatii-minoritatilor-nationale__l1a112378.html
Am discutat atât aspecte care ţin de Codul Muncii, şi a fost subiectul central al discuţiei, cât şi alte probleme ce ţin de activitatea parlamentară, de activitatea grupului minorităţilor naţionale. În privinţa Codului Muncii, ceea ce am prezentat colegilor din grupul minorităţilor naţionale a fost următorul lucru: încă de la începutul actului de guvernare, prin proiectele pe care le-am promovat, am susţinut munca şi corectitudinea. Amintiţi-vă de Legea pensiilor, prin care am promovat un principiu corect al contributivităţii, şi iată că rezultatele încep să apară şi ştiţi de posibilitatea majorării pensiilor pentru cei din grupele I şi II de muncă, ca urmare a aplicării unui principiu corect. Acum, în privinţa încurajării muncii, avem în momentul de faţă de modificat Codul Muncii şi legislaţia muncii în general, pentru a putea facilita ocuparea unui loc de muncă în România. Astăzi, multe prevederi din legislaţia muncii sunt o frână în calea angajărilor şi ocupării unui loc de muncă. Acest lucru s-a datorat faptului că actualul Cod al Muncii este din anul 2003, între timp România a intrat în Uniunea Europeană - deci în alte condiţii discutăm astăzi - iar, pe de altă parte, a venit criza economică, ce ne-a arătat că avem nevoie de mai multă flexibilitate în relaţiile de muncă. Noul Cod al Muncii precum şi Legea zilierilor vor aduce în România, în anii următori, sute de mii de locuri de muncă. Pentru asta trebuie să avem curajul să promovăm acest proiect de lege pentru Codul Muncii şi am prezentat câteva din modificările de la Codul Muncii, care vin în această direcţie a facilitării, a posibilităţii românilor să ocupe mai uşor un loc de muncă, şi anume: în privinţa contractului individual de muncă pe durată determinată, s-a extins, prin propunerea pe care am făcut-o, de la 24 de luni la 36 de luni. De ce: de exemplu, avem un proiect european cu o durată minimă de trei ani de zile şi nu se poate încheia un contract pe durată nedeterminată, pentru că după epuizarea proiectului european nu mai ştie angajatorul dacă mai poate să-l menţină pe acel angajat, iar astăzi nu are cadrul legal să încheie un contract pe durată determinată, pe trei ani de zile - de exemplu - şi preferă să meargă fie la negru, fie prin alte modalităţi de a-l plăti. Trebuie să dăm posibilitatea legală ca oamenii să lucreze pe proiecte europene, trei ani de zile, cât durează proiectul. Dacă, după aceea, prin acordul scris al părţilor, până la finalizarea unui proiect sau a unui program, se înţeleg, Codul Muncii trebuie să le dea o asemenea posibilitate, dar - repet - prin acordul lor scris. De asemenea, în privinţa perioadei de probă, am fexibilizat şi aici cadrul legislativ, mărind perioada de probă de la 30 de zile la 90 de zile pentru funcţiile de execuţie, pentru ca să se poată evalua mai bine performanţele sau calităţile pe care o persoană care urmează să fie angajată le are. În ultimul rând, prin modificările propuse la Codul Muncii punem accent pe performanţă şi pe criterii obiective de evaluare a performanţei. Astăzi, legea te apără mai mult dacă eşti sărac şi nu te apără dacă munceşti bine. Prin modificările pe care le propunem spunem aşa: legea te va apăra de fiecare dată dacă munceşti bine, ai performanţă şi îţi respecţi angajamentele pe care le ai prin contract, şi nu te va apăra neapărat pentru că eşti sărac. Asta ce înseamnă? Că, în Codul Muncii, la angajare, în contract se vor preciza criteriile de performanţă şi modul cum eşti evaluat cu privire la performanţa pe care o ai sau nu o ai şi, atenţie, când intervin concedierile, atunci primul criteriu pe care îl avem în vedere este performanţa individuală şi nu neapărat faptul că ai o problemă socială. Problema socială rămâne criteriul subsidiar de departajare, în condiţiile în care ai aceeaşi performanţă, dar va prima performanţa şi capacitatea de a face un lucru bine, pentru că numai aşa putem să fim competitivi cu celelalte ţări din Uniunea Europeană şi cu celelalte ţări din lume, în ultimă instanţă. Deci, venim cu un set de măsuri pentru a flexibiliza angajările, dar atenţie, pe de altă parte, înăsprim drastic sancţiunile pentru cei care şi după această flexibilizare a angajărilor vor utiliza munca la negru. Cu alte cuvinte, da, dăm posibilitatea angajatorilor să angajeze mai uşor, dar şi înăsprim sancţiunile, inclusiv cu cele de natură penală, în cazul în care se utilizează munca la negru. De ce? Pentru a proteja pe fiecare salariat din această ţară, pentru a fi siguri că are un viitor la pensie, are o asigurare de sănătate, o asigurare de şomaj pentru că, astăzi, prin munca la negru, el este privat de toate aceste avantaje şi se duce la stat şi cere să i se dea sănătate şi pensie când el, de fapt, lucrând la negru nu are posibilitatea legală să beneficieze de aceste drepturi. De asemenea, munca pe timpul nopţii va fi mai bine plătită. Sporul pentru munca de noapte creşte de la 15% la 25%. Cu alte cuvinte, tocmai pentru a-i plăti mai bine pe cei care lucrează în condiţii dificile. Iată doar câteva din elementele pe care le-am prezentat colegilor în vederea susţinerii modificărilor la Codul Muncii, aşa cum ele au fost discutate cu partenerii noştri din Grupul minorităţilor naţionale.
Reporter: Vă veţi angaja răspunderea indiferent de discuţiile pe care le veţi avea cu sindicatele? Ele au manifestat nişte nemulţumiri.
Emil Boc: Am spus foarte clar că în privinţa contractelor colective de muncă, acest lucru se va reglementa prin lege specială; se mută discuţia în legea specială. Până la sfârşitul anului, toate contractele colective de muncă rămân în vigoare, nu se modifică, iar viitorul va fi stabilit prin legea contractelor colective de muncă. Deci, nu văd de ce sindicatele ar putea să aibă o opoziţie în continuare, pentru că, dacă sunt de bună credinţă, şi ele trebuie să accepte că avem nevoie de o flexibilizare a forţei de muncă şi de o înăsprire a sancţiunilor pentru cei care utilizează munca la negru. Evident că decizia va fi luată în Guvern, după discuţiile pe care le vom avea cu toate grupurile parlamentare. Ce pot să vă spun este că de fiecare dată când s-a adoptat un cod al muncii s-a avut în vedere, practic, de cele mai multe ori, procedura asumării răspunderii. Şi în 2003, când s-a adoptat actualul Cod al Muncii, tot procedura asumării a fost avută în vedere pentru că, dacă nu există această procedură, cu greu, practic, se pot compatibiliza diversele interese care există în jurul Codului Muncii şi doar printr-o procedură coerentă, care să de-a coerenţă prevederilor din diversele articole ale Codului Muncii pot fi susţinute şi promovate. Altfel, există riscul să nu se adopte un Cod coerent, care să reprezinte societăţii ca întreg şi, din acest punct de vedere, am ales modalitatea asumării răspunderii.
Reporter: Vă puneţi la dispoziţie mandatul de prim-ministru pe acest Cod al Muncii?
Emil Boc: Asta înseamnă asumarea răspunderii. Acest lucru este scris în Constituţie.
Reporter: Nu este riscant în actuala poziţie în care vă aflaţi?
Emil Boc: Dar când am avut o situaţie mai bună în ultimii doi ani? De fiecare dată nu am pus interesul meu personal în faţa interesului de a avea nişte legi sănătoase pentru România. Aşa am mers şi pe legea pensiilor chiar dacă am avut probleme, pe legea educaţiei naţionale, pe legea salarizării, deci, de fiecare dată, nu am renunţat la ideea de a face ceea ce trebuie pentru România. Cred că sunt măsuri corecte.
Reporter: PDL vă susţine în acest demers ?
Emil Boc: A fost rezoluţia Biroului Permanent Naţional, astăzi, de susţinere a procedurii de asumare pe Codul Muncii din partea din partea BPN al PDL.
Reporter: Există posibilitatea ca un alt premier să îşi asume răspunderea pe Codul Muncii?
Emil Boc: Deocamdată sunt premierul României care îşi asumă răspunderea pe Codul Muncii.
Reporter: Domnule prim-ministru, Guvernul nu are totuşi susţinere în Parlament. De ce insistaţi pe această idee ?
Emil Boc: Tocmai v-am precizat mai devreme că, în fapt, de fiecare dată când a fost vorba de Codul Muncii, în esenţă, s-a ales procedura asumării răspunderii. Şi, PSD-ul în 2003, tot procedura asumării a ales-o, pentru că este singura cale care poate oferi un cadru coerent de promovare a unui act normativ extrem de complex, cu interese extrem de divergente, şi, atunci, această soluţie – repet - este cea care, practic, a fost promovată în România până în momentul de faţă.
Vă mulţumesc.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 21.02.2011
No comments:
Post a Comment