28 February 2011

Codul Muncii, angajarea minciunii


Luni, 28 februarie 2011
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind modificarea Codului Muncii în procedura de angajare a răspunderii conform art. 114 din Constituţia României

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 28.02.2011

Proiect de Lege privind modificarea legii nr 53 din 2003 (Codul Muncii) Proiect de Lege privind modificarea legii nr 53 din 2003 (Codul Muncii)
(sursa: http://www.guv.ro/guvernul-a-aprobat-proiectul-de-lege-privind-modificarea-codului-muncii-in-procedura-de-angajare-a-raspunderii-conform-art-114-din-constitutia__l1a112469.html)

Vineri, 25 februarie 2011
Declaraţii ale primului-ministru Emil Boc după întâlnirea cu reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi întâlnirea cu reprezentanţii patronatelor

Emil Boc:
Bună ziua tuturor. Am avut o discuţie de peste trei ore astăzi cu sindicatele şi patronatele. Discuţia cu sindicatele a fost în exclusivitate pe Codul Muncii, iar discuţia cu patronatele a fost centrată pe aspecte ce ţin de mediul de afaceri, dar am primit un material-sinteză şi cu privire la câteva propuneri de îmbunătăţire a Codului Muncii.
Acum, în privinţa discuţiei cu sindicatele. Am primit un număr de propuneri pe care sindicatele le-au formulat, propuneri care vor fi analizate de către minister şi în Guvern vom lua decizia cu privire la acceptarea sau neacceptarea lor, urmând ca după aceea, evident, proiectul să fie trimis în procedura asumării răspunderii la Parlament.
Am luat act, de exemplu, de o propunere care se referă la procedura delegării şi cred că este posibil să acceptăm teza potrivit căreia, în cazul în care prelungirea delegării nu este acceptată de către salariat, refuzul delegării să nu constituie motiv de desfacere a contractului de muncă. Cu alte cuvinte, dacă accepţi delegarea este în regulă, dacă refuzi prelungirea delegării să nu constituie un motiv pentru desfacerea contractului de muncă. Cred că acest lucru poate fi discutat şi găsită o formulă de a implementa propunerea respectivă în Codul Muncii.
După cum vom analiza cu justiţia posibilitatea reabilitării de drept, după 6 luni, în cazul în care s-a săvârşit o abatere de o anumită gravitate, să existe şi aici posibilitatea unei reabilitări de drept. Vom discuta cu Ministerul Justiţiei posibilitatea introducerii unui asemenea instrument. Mai sunt şi alte propuneri pe care le vom avea în analiză în perioada următoare, în vederea unei decizii finale.
De asemenea, cred că am lămurit foarte clar, încă odată explicit şi fără echivoc, faptul că prin modificările la Codul Muncii nu se intenţionează sub nici o formă modificarea prevederilor constituţionale cu privire la durata normală a zilei de lucru, cu privire la durata orelor pe care trebuie să le prestezi ca muncă. Textul constituţional este şi rămâne respectat. Spun asta în contextul în care articolul 41 din Constituţie, la aliniatul 3, spune: durata normală a zilei de lucru este în medie de cel mult 8 ore. Şi actualul Cod al Muncii, pe care îl avem în vigoare astăzi, stabileşte clar următorul lucru: că pentru salariaţi angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână. Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Acest lucru este şi acum în Codul Muncii, va fi şi în viitorul Cod al Muncii. Adică durata maximă de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Deci 40 de ore obişnuit, 8 ore suplimentare. Acum actualul Cod al Muncii stabileşte faptul că media celor 48 de ore pe săptămână se stabileşte la un interval de trei luni de zile. Adică într-o lună poţi să lucrezi mai mult, cu menţiunea ca în lunile următoare să echilibrezi şi să ajungi la media de 48 de ore pe săptămână într-un interval de trei luni de zile. Singura modificare pe care noi o propunem aici este de a extinde intervalul în care se calculează media de 48 de ore pe lună, de la trei luni la patru luni de zile. De ce asta? Pentru că există anumite domenii de activitate, precum în construcţii sau în turism, unde mai mult se lucrează vara şi atunci să-i dai posibilitate angajatorului şi angajatului să flexibilizeze programul de muncă, dar fără a ieşi din cadrul acesta al celor 48 de ore pe săptămână, ca medie la nivelul celor 4 luni de zile. Şi acum în Codul Muncii este posibilitatea ca, prin contractele colective, să se negocieze această perioadă de referinţă la 12 luni, noi dăm posibilitatea ca această perioadă de referinţă, dacă există acordul părţilor, să se poată stabili la 6 luni sau la 12 luni. Deci rămâne pe aceeaşi prevedere existentă în Codul Muncii. De aceea resping categoric orice afirmaţie că prin Codul Muncii am institui un regim de tip sclavagist pentru cei care muncesc în România. Am subliniat, încă o dată, textele din Constituţie şi din actualul Cod şi din Codul pe care îl propunem, pentru a elimina orice suspiciune pe marginea acestui subiect.
Acum, în privinţa întâlniri cu mediul de afaceri, a fost o întâlnire bună şi am ţinut cont de câteva din propunerile pe care mediul de afaceri le-a avansat, propuneri care vor fi analizate de către structurile ministeriale. O propunere pe care o vom analiza inclusiv cu Consiliul Concurenţei, din perspectiva legislaţiei europene, este cea legată de propunerea ca în supermarketuri să existe un procent de 20-30% din spaţiu alocat pentru produsele autohtone. Propunerea mie mi se pare corectă, dar va trebui să fie analizată din perspectiva legislaţiei şi directivelor europene. Dacă acest lucru este posibil, eu voi susţine implementarea unui asemenea punct de vedere, ca în supermarketuri să se stabilească un procent , a fost propunerea a 20-30%, vom vedea în concret unde să se vândă produse autohtone. Cred că acest lucru este binevenit, sub rezerva de a analiza legislaţia europeană în materie şi acest lucru se va întâmpla în perioada imediat următoare.
De asemenea, în privinţa fondurilor europene am discutat câteva aspecte pentru îmbunătăţirea mecanismului de rambursare a cheltuielilor cu fondurile europene. Pentru că, aşa cum ştiţi, România acum stă foarte bine la capitolul contractare, sunt proiecte în teren, în momentul de faţă, semnate, de peste 10 miliarde de euro. Dar încă avem probleme la rambursările efective de lucrări, de cheltuieli cu privire la aceste fonduri. Adică aşteptăm acum de la autorităţile locale, de la beneficiarii proiectelor europene, să şi facă aceste lucrări, să şi pună în practic aceste contracte pe care le-au semnat, pentru a aduce efectiv banii europeni în România. Pentru că cele mai multe sume sunt pe cofinanţări, pe partea de prefianţare la diversele proiecte. Acum aşteptăm şi efectiv lucrul în teren, ca aceşti bani să fie implementaţi în economia românească. Din acest punct de vedere am scurtat durata perioadei de rambursare, la unele componente, de la 60 de zile la 45 şi chiar la 30 de zile. Tocmai pentru a accelera implementarea proiectelor europene.
În al treilea rând, am spus foarte clar mediului de afaceri următorul lucru, împreună cu colegii mei: România a reuşit să se stabilizeze din punct de vedere macroeconomic. Toate semnalele interne şi internaţionale, aţi văzut şi J.P. Morgan, arată foarte clar că România păşeşte pe drumul creşterii economice. Şi că acest lucru a fost posibil datorită reformele pe care le-am făcut în anul 2010, a pachetului de asistenţă financiară pe care l-am avut la dispoziţie şi a faptului că nu am cedat pe drumul acesta al reformelor, care au consolidat macroeconomic România, au pus-o pe un teren de stabilitate şi au creat premisele pentru creşterea economică.
Acum putem discuta în viitorul apropiat de reducerea a contribuţiilor de asigurări sociale. Am spus că cea mai importantă măsură pe care o avem în vedere pentru sprijinirea mediului de afaceri este reducerea contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajator. Cu ce procent, vom discuta, şi probabil că va fi o scădere treptată a contribuţiilor de asigurări sociale în funcţie de mersul economiei. Pentru că acum este posibil acest lucru, din moment ce România arată că economia începe să se stabilizeze, să meargă pe trendul creşterii economice. De aceea, cele două componente, spunem noi flexibilizarea pieţei forţei de muncă şi scăderea contribuţiilor de asigurări sociale, vor fi două elemente extrem de importante ce vor genera sute de mii de locuri de muncă în România. Evident, coroborat cu adoptarea Legii zilierilor, aflată acum în Parlamentul României.
În concluzie, toate aceste modificări şi propuneri pe care le avem vizează în fapt un singur lucru: locuri de muncă pentru români. Prin modificarea Codului Muncii - ca românii să-şi găsească mai uşor un loc de muncă, pentru angajator - să-i poată angaja mai uşor, iar pentru economia românească - să avem mai multe contracte de muncă, iar având mai multe contracte de muncă, avem mai multe resurse financiare la buget cu care putem să acoperim cheltuielile sociale ale statului. Pe domnii miniştri, dacă doresc să adauge suplimentar câteva lucruri, îi rog să o facă.
Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice:
Eu am primit un material de la mediul de afaceri. Marţi, i-am invitat la Ministerul de Finanţe să discutăm şi legat de atragerea de fonduri europene şi legat de legislaţia fiscală. Vă spun că avem condiţii să discutăm reducerea contribuţiilor sociale, mă refer la angajator, pentru că în România costul forţei de muncă este ridicat în comparaţie cu celelalte ţări. Vă mulţumesc.
Ioan Nelu Botiş, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale:
O foarte scurtă declaraţie. Consider că Ministerul Muncii a dovedit şi astăzi că are toată disponibilitatea în a negocia cu partenerii sociali. Participarea sindicatelor astăzi, la evaluarea în finală a Codului Muncii, cred că a fost exact în această idee. Trebuie să remarc şi că patronatele ne-au trimis câteva propuneri, propuneri care este posibil să fie preluate în draft-ul Codului Muncii. Încă odată vreau să exprim totală disponibilitate a Ministerului Muncii în dialogul social şi cred că am dovedit în ultimele trei luni, din decembrie, de când am început să discutăm pe Codul Muncii, că am avut deschidere totală spre negocieri, spre discuţii şi spre a obţine, într-adevăr, o lege bună pentru români. Vă mulţumesc.
Emil Boc: Dacă sunt întrebări pentru mine sau domnii miniştri. Vă rog.
Reporter: Când credeţi că veţi termina de analizat punctele rămase de discutat?
Emil Boc: În acest week-end avem muncă non-stop.
Reporter: Când îşi va suma Guvernul răspunderea pe Codul Muncii?
Emil Boc: La începutul săptămânii viitoare.
Reporter: Este adevărat că i-aţi dat afară pe sindicalişti?
Emil Boc: Exclus. Dimpotrivă. Noi am adresat astăzi o invitaţie sindicatelor şi patronatelor, separat, pentru că am avut trei întâlniri înainte de această întâlnire de astăzi şi, din nefericire, mult timp din discuţie, în perioadele întâlnirilor anterioare, au fost luat cu anumite atacuri la persoană, între patronate şi sindicate. Astăzi am luat decizia să-i invităm separat tocmai pentru a câştiga timp şi pentru a fi eficienţi pe modificările la Codul Muncii. Din motive de timp, prima parte a întâlnirii s-a prelungit peste ora planificată. Au intrat şi patronatele în sală, dar nu au intervenit pe discuţia pe care au avut-o sindicatele. După ce s-a finalizat această întâlnire, sindicatele au decis să nu mai rămână la întâlnirile organizate cu patronatele.
Reporter: De mâine încep protestele sindicaliştilor? Ce părere aveţi despre asta?
Emil Boc: Vom discuta raţional şi dialogul social va merge până la capăt şi va fi în permanenţă menţinut. Cu alte cuvinte, împreună cu ministrul Muncii, cu ceilalţi colegi din Cabinet, vom discuta cu fiecare sindicalist, dacă este nevoie, despre necesitatea acestei modificări a Codului Muncii şi de a elimina acele suspiciuni că prin acest Cod al Muncii se urmăresc alte interese, altele decât acelea de a crea locuri de muncă în România.
Reporter: Unele patronate insistă pe reducerea TVA-ului şi a cotei unice. Este posibil să luaţi în calcul astfel de măsuri? Ce veţi face în condiţiile în care preţul carburanţilor auto este în creştere rapidă, sub motivele situaţiei din Africa?
Emil Boc: Cu privire la prima întrebare, în acest moment nu. În privinţa preţului carburanţilor, aşa cum aţi aflat de la purtătorul de cuvânt, am dispus atât Consiliului Concurenţei, cât şi ANAF-ului, să adâncească analizele şi să treacă de partea de analiză superficială pe care mi-au prezentat-o până în momentul de faţă.
Reporter: Ce veţi face pentru a debloca pre-finanţările cu proiectele europene? Foarte multe ONG-uri, de exemplu, se plâng că sunt şi 100 de zile de întârzieri pentru primirea acestor bani.
Emil Boc: Aici este o obligaţie corelativă. Pe de o parte, ONG-urile trebuie să înţeleagă faptul că, dacă nu există rambursări efective pe fondurile europene, nu avem bani pentru a asigura pre-finanţări. Spun asta pentru că există o sumă de bani fixă de la UE pe care o putem aloca pentru pre-finanţări, iar această sumă de bani trebuie să vină înapoi la Ministerul de Finanţe din rambursări pe proiecte europene. Deci, dacă ONG-urile nu implementează proiectele ca să existe rambursări la Ministerul de Finanţe, nu avem bani pentru a merge mai departe cu pre-finanţările. Este vorba de a asigura acel cash-flow despre care se ştie în economie şi la Ministerul de Finanţe. Deci, pe de o parte, ei trebuie să pună accentul pe rambursări, iar noi am decis să scurtăm perioadele de rambursare, aşa cum am spus, de la 60 de zile la 45 de zile, şi în unele situaţii la 30 de zile.
Iar în privinţa întâlnirii cu sindicatele, am observat că, din nefericire, în loc ca fundamentul discuţiilor să fie concentrat pe prevederi pe Codul Muncii care să ţină de angajator, de angajat, de drepturile specifice, foarte multe discuţii sunt concentrate pe drepturile sindicatelor ca atare. Noi nu facem un Cod al Muncii doar pentru sindicate. Iar teama sindicatelor, că îşi pierd influenţa şi puterea la nivel naţional, i-a determinat să fie uneori mai agresivi decât altă dată. Invitaţia mea este una raţională: să nu punem interesele personale în faţa intereselor generale şi să avem un Cod al Muncii care să fie benefic pentru ţară, pentru ca oamenii să-şi găsească mai uşor un loc de muncă, iar angajatorii să-i poată angaja mai uşor şi să nu ne uităm, în primul rând, dacă se protejează sau nu drepturile liderilor de sindicat sau ale sindicatelor. Eu cred că românii trebuie să aibă acces la un Cod al Muncii corect pentru 22 de milioane şi nu doar pentru sindicate.
Reporter: Aţi vorbit despre agresivitatea sindicatelor. Dl. Hossu ne-a declarat că un angajator i-a pus la dispoziţie trei tone de piatră XXL. V-au spus şi ce vor să facă cu ele?
Emil Boc: V-aş ruga să-i întrebaţi pe domniile lor. Ce pot să vă spun este că, din punctul nostru de vedere, dialogul social se menţine în permanenţă şi împreună cu domnul ministru, aşa cum am demonstrat-o şi până acum, vom discuta cu fiecare partener social să-i explicăm aceste motivaţii ale modificărilor Codului Muncii din perspectiva creării de noi locuri de muncă, dar, pe de altă parte, sindicatele să înţeleagă că, dacă ele vor rămâne cantonate doar în interesele lor personale sau de grup, nu vom putea avea un Cod al Muncii pentru 22 milioane de români.
Ioan Botiş: Eu avut o discuţie cu domnul preşedinte Bogdan Hossu şi mi-a precizat că este vorba de piatră cubică pentru Lipscani. Nu era vorba de altceva.
Reporter: Domnul Hossu vă acuză şi de interese personale.
Ioan Botiş: Da. Am un interes personal. Acela de a fi ministrul Muncii şi de a da românilor şi României un Cod al Muncii bun şi de a crea noi locuri de muncă pe acest Cod. E foarte greu de spus că eu aş avea interese personale, atâta vreme cât eu nu sunt nici acţionar, nici proprietar al unei afaceri. În consecinţă, nu cred că aş avea un interes personal.
Reporter: De ce aţi avea nevoie la nivelul Guvernului de înfiinţarea unui grup de experţi de afaceri şi din mediul academic?
Emil Boc: Când va fi decizia finalizată vă vom prezenta concluziile ei. Vă mulţumesc mult.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 25.02.2011


(sursa: http://www.guv.ro/declaratii-ale-primului-ministru-emil-boc-dupa-intalnirea-cu-reprezentantii-confederatiilor-sindicale-si-intalnirea-cu-reprezentantii-patronatelor__l1a112450.html)

Emil Boc, despre modificarea Codului Muncii: Dacă îţi faci treaba şi esti performant, legea te apără. Ioan Botiş: Nu vă temeţi cei care trăiţi din munca dumneavoastră (video)

DIRECTIVA 2003/88/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru

Organizarea timpului de lucru ***II Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 decembrie 2008 referitoare la poziția comună a Consiliului în vederea adoptării directivei Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (10597/2/2008 — C6-0324/2008 — 2004/0209(COD))

Comunicare a Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Revizuirea directivei privind timpul de lucru (prima fază a consultării partenerilor sociali la nivelul Uniunii Europene în temeiul articolului 154 din TFUE)

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR Revizuirea directivei privind timpul de lucru (A doua fază a consultării partenerilor sociali la nivel european în temeiul articolului 154 din TFUE)

Şi acum să luăm un exemplu, cel al Hotărârea Curţii (Camera a doua) din 25 noiembrie 2010 (cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată de Verwaltungsgericht Halle — Germania) — Günter Fuß/Stadt Halle (Saale) (Cauza C-429/09) ( 1 )

Veţi vedea că aceste prevederi "armonizate" au ceva probleme în momentul când norma de 48 de ore pe săptămână este depăşită. Eu prevăd că vor fi nesfârşite procese tocmai din cauza acestor ambiguităţi. ale codului muncii. Mi-ar plăcea să iau cele 16 pagini, punct cu punct, dar ar fi prea mult, chiar şi pentru mine.

4 comments:

inginerul sef said...

La ce minciuna va referiti ?

Bibliotecaru said...

Minciuna este că aceste modificări sunt în favoarea muncii...

De exemplu, art. 111 în vigoare spune aşa:
Art. 111
(1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
(2) Cand munca se efectueaza in schimburi, durata timpului de munca va putea fi prelungita peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada maxima de 3 saptamani, sa nu depaseasca 8 ore pe zi sau 48 de ore pe saptamana.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani.


La ce se referă acest paragraf 2? Ca în cazul în care se fac schimburi 12 cu 24, este normal ca pe o săptămână să dea mai mult de 48 de ore după câte zile de muncă ai prins în acea săptămână. Per ansamblu însă, la trei săptămâni, 12/24 este acelaşi lucru cu 8/16, pentru că se păstrează raportul o perioadă de lucru, dublul perioadei de repaus.

Cum ajunge în proiect acest principiu...

61. Articolul 111 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
(2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
(3) Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.
(4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă stabilită la alin. (3), dar pentru perioade de referinţă care în nici un caz să nu depăşească 12 luni.
(5) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2) - (4) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.
(6) Prevederile alin. (1) – (4) nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.


1. Principiul 8/16 sau 12/24, adică 1/2, este spulberat, pentru că nu se mai limitează şi nici nu se mai condiţionează perioada de muncă şi perioada de repaus.
2. Cele trei săptămâni, care înainte erau introduse practic o chestiune ce prevenea abuzul săririi peste ziua liberă, acum se ajunge la 4 luni. Evident că nu mai are nici cea mai mică legătură cu modul de calcul. Aceste derogări însă sar definitv calul... pentru că acel contract colectiv de muncă care se fac de obicei între marile centrale sindicate şi guvern, sunt condiţii minime obligatorii şi pentru privaţi. Cu alte cuvinte, orice contract individual de muncă porneşte de la condiţiile contractului colectiv de muncă.

Ce spune domnul Boc?
(va continua)

Bibliotecaru said...

(continuare)
Textul constituţional este şi rămâne respectat. Spun asta în contextul în care articolul 41 din Constituţie, la aliniatul 3, spune: durata normală a zilei de lucru este în medie de cel mult 8 ore. Şi actualul Cod al Muncii, pe care îl avem în vigoare astăzi, stabileşte clar următorul lucru: că pentru salariaţi angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână. Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Acest lucru este şi acum în Codul Muncii, va fi şi în viitorul Cod al Muncii. Adică durata maximă de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Deci 40 de ore obişnuit, 8 ore suplimentare. Acum actualul Cod al Muncii stabileşte faptul că media celor 48 de ore pe săptămână se stabileşte la un interval de trei luni de zile. Adică într-o lună poţi să lucrezi mai mult, cu menţiunea ca în lunile următoare să echilibrezi şi să ajungi la media de 48 de ore pe săptămână într-un interval de trei luni de zile. Singura modificare pe care noi o propunem aici este de a extinde intervalul în care se calculează media de 48 de ore pe lună, de la trei luni la patru luni de zile. De ce asta? Pentru că există anumite domenii de activitate, precum în construcţii sau în turism, unde mai mult se lucrează vara şi atunci să-i dai posibilitate angajatorului şi angajatului să flexibilizeze programul de muncă, dar fără a ieşi din cadrul acesta al celor 48 de ore pe săptămână, ca medie la nivelul celor 4 luni de zile. Şi acum în Codul Muncii este posibilitatea ca, prin contractele colective, să se negocieze această perioadă de referinţă la 12 luni, noi dăm posibilitatea ca această perioadă de referinţă, dacă există acordul părţilor, să se poată stabili la 6 luni sau la 12 luni. Deci rămâne pe aceeaşi prevedere existentă în Codul Muncii.

Cu alte cuvinte, dacă este sezon de 4 luni pe litoral, se poate face un contract de muncă care să ceară angajatorului un program de 24/24 timp de patru luni, după care restul de 8 luni poate să stea acasă... media va ieşi 8/16 pe 24 de luni.

Din acest motiv am dat şi un link spre un caz emblemă pe această problemă, cel al domnului Günter Fuß, de meserie pompier. Obiectul este Reglementare naţională care prevede, cu încălcarea directivelor, un timp de lucru săptămânal de mai mult de 48 de ore pentru funcţionarii care lucrează în serviciile de intervenţie de pompieri profesionişti — Dreptul funcţionarului care a depăşit timpul maxim de lucru la o compensaţie sub formă de timp liber sau de despăgubire financiară.
(va continua)

Bibliotecaru said...

(continuare)
Ce implică cazul domnului Günter Fuß?

Interpretarea Directivei 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 (JO L 307, p. 18) şi a Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO L 299, p. 9, Ediţie specială, 05/vol. 7, p. 3) şi, în special, a articolului 6 litera (b), a articolului 16 litera (b) şi a articolului 19 al doilea paragraf din Directiva 2003/88/CE.

Council Directive 93/104/EC of 23 November 1993 concerning certain aspects of the organization of working time

Acolo apar derogările, art.17, cu condiţionarea derogărilor, cu specificarea domeniilor în care se pot face aceste derogări şi cu alte condiţii... pe care domnul Boc le uită, deşi afirmă că ţine seama de ele.

DIRECTIVA 2003/88/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru

Încercaţi să citiţi toate aceste documente şi atunci veţi vedea care este diferenţa dintre ce spune domnul Boc în această modificare a codului muncii (o minciună este şi că ar fi nou, când el este doar o modificare a celui deja existent) şi ceea ce prevede legislaţia europeană.

Şi aceasta este numai o mică cercetare pe ceea ce se pare că este cel mai discutat punct.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.