Codul Muncii, angajarea minciunii

---

Luni, 28 februarie 2011
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind modificarea Codului Muncii în procedura de angajare a răspunderii conform art. 114 din Constituţia României

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 28.02.2011

Proiect de Lege privind modificarea legii nr 53 din 2003 (Codul Muncii)
(sursa: http://www.guv.ro/guvernul-a-aprobat-proiectul-de-lege-privind-modificarea-codului-muncii-in-procedura-de-angajare-a-raspunderii-conform-art-114-din-constitutia__l1a112469.html)

Vineri, 25 februarie 2011
Declaraţii ale primului-ministru Emil Boc după întâlnirea cu reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi întâlnirea cu reprezentanţii patronatelor

Emil Boc:
Bună ziua tuturor. Am avut o discuţie de peste trei ore astăzi cu sindicatele şi patronatele. Discuţia cu sindicatele a fost în exclusivitate pe Codul Muncii, iar discuţia cu patronatele a fost centrată pe aspecte ce ţin de mediul de afaceri, dar am primit un material-sinteză şi cu privire la câteva propuneri de îmbunătăţire a Codului Muncii.
Acum, în privinţa discuţiei cu sindicatele. Am primit un număr de propuneri pe care sindicatele le-au formulat, propuneri care vor fi analizate de către minister şi în Guvern vom lua decizia cu privire la acceptarea sau neacceptarea lor, urmând ca după aceea, evident, proiectul să fie trimis în procedura asumării răspunderii la Parlament.
Am luat act, de exemplu, de o propunere care se referă la procedura delegării şi cred că este posibil să acceptăm teza potrivit căreia, în cazul în care prelungirea delegării nu este acceptată de către salariat, refuzul delegării să nu constituie motiv de desfacere a contractului de muncă. Cu alte cuvinte, dacă accepţi delegarea este în regulă, dacă refuzi prelungirea delegării să nu constituie un motiv pentru desfacerea contractului de muncă. Cred că acest lucru poate fi discutat şi găsită o formulă de a implementa propunerea respectivă în Codul Muncii.
După cum vom analiza cu justiţia posibilitatea reabilitării de drept, după 6 luni, în cazul în care s-a săvârşit o abatere de o anumită gravitate, să existe şi aici posibilitatea unei reabilitări de drept. Vom discuta cu Ministerul Justiţiei posibilitatea introducerii unui asemenea instrument. Mai sunt şi alte propuneri pe care le vom avea în analiză în perioada următoare, în vederea unei decizii finale.
De asemenea, cred că am lămurit foarte clar, încă odată explicit şi fără echivoc, faptul că prin modificările la Codul Muncii nu se intenţionează sub nici o formă modificarea prevederilor constituţionale cu privire la durata normală a zilei de lucru, cu privire la durata orelor pe care trebuie să le prestezi ca muncă. Textul constituţional este şi rămâne respectat. Spun asta în contextul în care articolul 41 din Constituţie, la aliniatul 3, spune: durata normală a zilei de lucru este în medie de cel mult 8 ore. Şi actualul Cod al Muncii, pe care îl avem în vigoare astăzi, stabileşte clar următorul lucru: că pentru salariaţi angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână. Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Acest lucru este şi acum în Codul Muncii, va fi şi în viitorul Cod al Muncii. Adică durata maximă de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Deci 40 de ore obişnuit, 8 ore suplimentare. Acum actualul Cod al Muncii stabileşte faptul că media celor 48 de ore pe săptămână se stabileşte la un interval de trei luni de zile. Adică într-o lună poţi să lucrezi mai mult, cu menţiunea ca în lunile următoare să echilibrezi şi să ajungi la media de 48 de ore pe săptămână într-un interval de trei luni de zile. Singura modificare pe care noi o propunem aici este de a extinde intervalul în care se calculează media de 48 de ore pe lună, de la trei luni la patru luni de zile. De ce asta? Pentru că există anumite domenii de activitate, precum în construcţii sau în turism, unde mai mult se lucrează vara şi atunci să-i dai posibilitate angajatorului şi angajatului să flexibilizeze programul de muncă, dar fără a ieşi din cadrul acesta al celor 48 de ore pe săptămână, ca medie la nivelul celor 4 luni de zile. Şi acum în Codul Muncii este posibilitatea ca, prin contractele colective, să se negocieze această perioadă de referinţă la 12 luni, noi dăm posibilitatea ca această perioadă de referinţă, dacă există acordul părţilor, să se poată stabili la 6 luni sau la 12 luni. Deci rămâne pe aceeaşi prevedere existentă în Codul Muncii. De aceea resping categoric orice afirmaţie că prin Codul Muncii am institui un regim de tip sclavagist pentru cei care muncesc în România. Am subliniat, încă o dată, textele din Constituţie şi din actualul Cod şi din Codul pe care îl propunem, pentru a elimina orice suspiciune pe marginea acestui subiect.
Acum, în privinţa întâlniri cu mediul de afaceri, a fost o întâlnire bună şi am ţinut cont de câteva din propunerile pe care mediul de afaceri le-a avansat, propuneri care vor fi analizate de către structurile ministeriale. O propunere pe care o vom analiza inclusiv cu Consiliul Concurenţei, din perspectiva legislaţiei europene, este cea legată de propunerea ca în supermarketuri să existe un procent de 20-30% din spaţiu alocat pentru produsele autohtone. Propunerea mie mi se pare corectă, dar va trebui să fie analizată din perspectiva legislaţiei şi directivelor europene. Dacă acest lucru este posibil, eu voi susţine implementarea unui asemenea punct de vedere, ca în supermarketuri să se stabilească un procent , a fost propunerea a 20-30%, vom vedea în concret unde să se vândă produse autohtone. Cred că acest lucru este binevenit, sub rezerva de a analiza legislaţia europeană în materie şi acest lucru se va întâmpla în perioada imediat următoare.
De asemenea, în privinţa fondurilor europene am discutat câteva aspecte pentru îmbunătăţirea mecanismului de rambursare a cheltuielilor cu fondurile europene. Pentru că, aşa cum ştiţi, România acum stă foarte bine la capitolul contractare, sunt proiecte în teren, în momentul de faţă, semnate, de peste 10 miliarde de euro. Dar încă avem probleme la rambursările efective de lucrări, de cheltuieli cu privire la aceste fonduri. Adică aşteptăm acum de la autorităţile locale, de la beneficiarii proiectelor europene, să şi facă aceste lucrări, să şi pună în practic aceste contracte pe care le-au semnat, pentru a aduce efectiv banii europeni în România. Pentru că cele mai multe sume sunt pe cofinanţări, pe partea de prefianţare la diversele proiecte. Acum aşteptăm şi efectiv lucrul în teren, ca aceşti bani să fie implementaţi în economia românească. Din acest punct de vedere am scurtat durata perioadei de rambursare, la unele componente, de la 60 de zile la 45 şi chiar la 30 de zile. Tocmai pentru a accelera implementarea proiectelor europene.
În al treilea rând, am spus foarte clar mediului de afaceri următorul lucru, împreună cu colegii mei: România a reuşit să se stabilizeze din punct de vedere macroeconomic. Toate semnalele interne şi internaţionale, aţi văzut şi J.P. Morgan, arată foarte clar că România păşeşte pe drumul creşterii economice. Şi că acest lucru a fost posibil datorită reformele pe care le-am făcut în anul 2010, a pachetului de asistenţă financiară pe care l-am avut la dispoziţie şi a faptului că nu am cedat pe drumul acesta al reformelor, care au consolidat macroeconomic România, au pus-o pe un teren de stabilitate şi au creat premisele pentru creşterea economică.
Acum putem discuta în viitorul apropiat de reducerea a contribuţiilor de asigurări sociale. Am spus că cea mai importantă măsură pe care o avem în vedere pentru sprijinirea mediului de afaceri este reducerea contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajator. Cu ce procent, vom discuta, şi probabil că va fi o scădere treptată a contribuţiilor de asigurări sociale în funcţie de mersul economiei. Pentru că acum este posibil acest lucru, din moment ce România arată că economia începe să se stabilizeze, să meargă pe trendul creşterii economice. De aceea, cele două componente, spunem noi flexibilizarea pieţei forţei de muncă şi scăderea contribuţiilor de asigurări sociale, vor fi două elemente extrem de importante ce vor genera sute de mii de locuri de muncă în România. Evident, coroborat cu adoptarea Legii zilierilor, aflată acum în Parlamentul României.
În concluzie, toate aceste modificări şi propuneri pe care le avem vizează în fapt un singur lucru: locuri de muncă pentru români. Prin modificarea Codului Muncii - ca românii să-şi găsească mai uşor un loc de muncă, pentru angajator - să-i poată angaja mai uşor, iar pentru economia românească - să avem mai multe contracte de muncă, iar având mai multe contracte de muncă, avem mai multe resurse financiare la buget cu care putem să acoperim cheltuielile sociale ale statului. Pe domnii miniştri, dacă doresc să adauge suplimentar câteva lucruri, îi rog să o facă.
Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice:
Eu am primit un material de la mediul de afaceri. Marţi, i-am invitat la Ministerul de Finanţe să discutăm şi legat de atragerea de fonduri europene şi legat de legislaţia fiscală. Vă spun că avem condiţii să discutăm reducerea contribuţiilor sociale, mă refer la angajator, pentru că în România costul forţei de muncă este ridicat în comparaţie cu celelalte ţări. Vă mulţumesc.
Ioan Nelu Botiş, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale:
O foarte scurtă declaraţie. Consider că Ministerul Muncii a dovedit şi astăzi că are toată disponibilitatea în a negocia cu partenerii sociali. Participarea sindicatelor astăzi, la evaluarea în finală a Codului Muncii, cred că a fost exact în această idee. Trebuie să remarc şi că patronatele ne-au trimis câteva propuneri, propuneri care este posibil să fie preluate în draft-ul Codului Muncii. Încă odată vreau să exprim totală disponibilitate a Ministerului Muncii în dialogul social şi cred că am dovedit în ultimele trei luni, din decembrie, de când am început să discutăm pe Codul Muncii, că am avut deschidere totală spre negocieri, spre discuţii şi spre a obţine, într-adevăr, o lege bună pentru români. Vă mulţumesc.
Emil Boc: Dacă sunt întrebări pentru mine sau domnii miniştri. Vă rog.
Reporter: Când credeţi că veţi termina de analizat punctele rămase de discutat?
Emil Boc: În acest week-end avem muncă non-stop.
Reporter: Când îşi va suma Guvernul răspunderea pe Codul Muncii?
Emil Boc: La începutul săptămânii viitoare.
Reporter: Este adevărat că i-aţi dat afară pe sindicalişti?
Emil Boc: Exclus. Dimpotrivă. Noi am adresat astăzi o invitaţie sindicatelor şi patronatelor, separat, pentru că am avut trei întâlniri înainte de această întâlnire de astăzi şi, din nefericire, mult timp din discuţie, în perioadele întâlnirilor anterioare, au fost luat cu anumite atacuri la persoană, între patronate şi sindicate. Astăzi am luat decizia să-i invităm separat tocmai pentru a câştiga timp şi pentru a fi eficienţi pe modificările la Codul Muncii. Din motive de timp, prima parte a întâlnirii s-a prelungit peste ora planificată. Au intrat şi patronatele în sală, dar nu au intervenit pe discuţia pe care au avut-o sindicatele. După ce s-a finalizat această întâlnire, sindicatele au decis să nu mai rămână la întâlnirile organizate cu patronatele.
Reporter: De mâine încep protestele sindicaliştilor? Ce părere aveţi despre asta?
Emil Boc: Vom discuta raţional şi dialogul social va merge până la capăt şi va fi în permanenţă menţinut. Cu alte cuvinte, împreună cu ministrul Muncii, cu ceilalţi colegi din Cabinet, vom discuta cu fiecare sindicalist, dacă este nevoie, despre necesitatea acestei modificări a Codului Muncii şi de a elimina acele suspiciuni că prin acest Cod al Muncii se urmăresc alte interese, altele decât acelea de a crea locuri de muncă în România.
Reporter: Unele patronate insistă pe reducerea TVA-ului şi a cotei unice. Este posibil să luaţi în calcul astfel de măsuri? Ce veţi face în condiţiile în care preţul carburanţilor auto este în creştere rapidă, sub motivele situaţiei din Africa?
Emil Boc: Cu privire la prima întrebare, în acest moment nu. În privinţa preţului carburanţilor, aşa cum aţi aflat de la purtătorul de cuvânt, am dispus atât Consiliului Concurenţei, cât şi ANAF-ului, să adâncească analizele şi să treacă de partea de analiză superficială pe care mi-au prezentat-o până în momentul de faţă.
Reporter: Ce veţi face pentru a debloca pre-finanţările cu proiectele europene? Foarte multe ONG-uri, de exemplu, se plâng că sunt şi 100 de zile de întârzieri pentru primirea acestor bani.
Emil Boc: Aici este o obligaţie corelativă. Pe de o parte, ONG-urile trebuie să înţeleagă faptul că, dacă nu există rambursări efective pe fondurile europene, nu avem bani pentru a asigura pre-finanţări. Spun asta pentru că există o sumă de bani fixă de la UE pe care o putem aloca pentru pre-finanţări, iar această sumă de bani trebuie să vină înapoi la Ministerul de Finanţe din rambursări pe proiecte europene. Deci, dacă ONG-urile nu implementează proiectele ca să existe rambursări la Ministerul de Finanţe, nu avem bani pentru a merge mai departe cu pre-finanţările. Este vorba de a asigura acel cash-flow despre care se ştie în economie şi la Ministerul de Finanţe. Deci, pe de o parte, ei trebuie să pună accentul pe rambursări, iar noi am decis să scurtăm perioadele de rambursare, aşa cum am spus, de la 60 de zile la 45 de zile, şi în unele situaţii la 30 de zile.
Iar în privinţa întâlnirii cu sindicatele, am observat că, din nefericire, în loc ca fundamentul discuţiilor să fie concentrat pe prevederi pe Codul Muncii care să ţină de angajator, de angajat, de drepturile specifice, foarte multe discuţii sunt concentrate pe drepturile sindicatelor ca atare. Noi nu facem un Cod al Muncii doar pentru sindicate. Iar teama sindicatelor, că îşi pierd influenţa şi puterea la nivel naţional, i-a determinat să fie uneori mai agresivi decât altă dată. Invitaţia mea este una raţională: să nu punem interesele personale în faţa intereselor generale şi să avem un Cod al Muncii care să fie benefic pentru ţară, pentru ca oamenii să-şi găsească mai uşor un loc de muncă, iar angajatorii să-i poată angaja mai uşor şi să nu ne uităm, în primul rând, dacă se protejează sau nu drepturile liderilor de sindicat sau ale sindicatelor. Eu cred că românii trebuie să aibă acces la un Cod al Muncii corect pentru 22 de milioane şi nu doar pentru sindicate.
Reporter: Aţi vorbit despre agresivitatea sindicatelor. Dl. Hossu ne-a declarat că un angajator i-a pus la dispoziţie trei tone de piatră XXL. V-au spus şi ce vor să facă cu ele?
Emil Boc: V-aş ruga să-i întrebaţi pe domniile lor. Ce pot să vă spun este că, din punctul nostru de vedere, dialogul social se menţine în permanenţă şi împreună cu domnul ministru, aşa cum am demonstrat-o şi până acum, vom discuta cu fiecare partener social să-i explicăm aceste motivaţii ale modificărilor Codului Muncii din perspectiva creării de noi locuri de muncă, dar, pe de altă parte, sindicatele să înţeleagă că, dacă ele vor rămâne cantonate doar în interesele lor personale sau de grup, nu vom putea avea un Cod al Muncii pentru 22 milioane de români.
Ioan Botiş: Eu avut o discuţie cu domnul preşedinte Bogdan Hossu şi mi-a precizat că este vorba de piatră cubică pentru Lipscani. Nu era vorba de altceva.
Reporter: Domnul Hossu vă acuză şi de interese personale.
Ioan Botiş: Da. Am un interes personal. Acela de a fi ministrul Muncii şi de a da românilor şi României un Cod al Muncii bun şi de a crea noi locuri de muncă pe acest Cod. E foarte greu de spus că eu aş avea interese personale, atâta vreme cât eu nu sunt nici acţionar, nici proprietar al unei afaceri. În consecinţă, nu cred că aş avea un interes personal.
Reporter: De ce aţi avea nevoie la nivelul Guvernului de înfiinţarea unui grup de experţi de afaceri şi din mediul academic?
Emil Boc: Când va fi decizia finalizată vă vom prezenta concluziile ei. Vă mulţumesc mult.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 25.02.2011

Vezi galeria

Întâlnirea primului-ministru Emil Boc cu reprezentanţii confederaţiilor sindicale

Declaraţii ale primului-ministru Emil Boc după întâlnirea cu reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi întâlnirea cu reprezentanţii patronatelor

(sursa: http://www.guv.ro/declaratii-ale-primului-ministru-emil-boc-dupa-intalnirea-cu-reprezentantii-confederatiilor-sindicale-si-intalnirea-cu-reprezentantii-patronatelor__l1a112450.html)

Emil Boc, despre modificarea Codului Muncii: Dacă îţi faci treaba şi esti performant, legea te apără. Ioan Botiş: Nu vă temeţi cei care trăiţi din munca dumneavoastră (video)

DIRECTIVA 2003/88/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru

Organizarea timpului de lucru ***II Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 decembrie 2008 referitoare la poziția comună a Consiliului în vederea adoptării directivei Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (10597/2/2008 — C6-0324/2008 — 2004/0209(COD))

Comunicare a Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Revizuirea directivei privind timpul de lucru (prima fază a consultării partenerilor sociali la nivelul Uniunii Europene în temeiul articolului 154 din TFUE)

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR Revizuirea directivei privind timpul de lucru (A doua fază a consultării partenerilor sociali la nivel european în temeiul articolului 154 din TFUE)

Şi acum să luăm un exemplu, cel al Hotărârea Curţii (Camera a doua) din 25 noiembrie 2010 (cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată de Verwaltungsgericht Halle — Germania) — Günter Fuß/Stadt Halle (Saale) (Cauza C-429/09) ( 1 )

Veţi vedea că aceste prevederi "armonizate" au ceva probleme în momentul când norma de 48 de ore pe săptămână este depăşită. Eu prevăd că vor fi nesfârşite procese tocmai din cauza acestor ambiguităţi. ale codului muncii. Mi-ar plăcea să iau cele 16 pagini, punct cu punct, dar ar fi prea mult, chiar şi pentru mine.