21 June 2011

Politica Penibilului


În timp ce oamenii în România au ajuns să vadă, din ce în ce mai des, în sinucidere singura soluţie pentru viitor, politicienii români sunt din ce în ce mai incapabili de a guverna România. Nu vorbim numai de incapacitatea de a comunica, nu vorbim numai de un egocentrism exacerbat, nu vorbim numai despre jocuri de orgolii, nu vorbim numai despre ameninţări şi verbiaj agresiv, nu vorbim numai despre faptul că încălcarea Constituţie a ajuns mai puţin grav pentru cei care fac jocurile decât un banal traversat prin loc nepermis, cred că în acest caz vorbim despre incapacitatea de a vedea realitatea şi faptul că situaţia este foarte, foarte gravă.

Mai grav este că nici cetăţenii nu pricep prea bine se întâmplă. Urmăream nişte "cetăţeni pe la emisiuni" care vorbeau despre faptul că 8 judeţe înseamnă mai puţini oameni în aparatul de stat. La fel şi astăzi, domnul preşedinte spunea că sunt mulţi oameni în acest aparat de stat şi că trebuie să fie mai puţini. Domnul Boc, şi domnia sa spunea că se restrânge aparatul de stat. Nimeni nu spune cu câţi oameni se face această reducere, câţi bani "economiseşte" această reformă administrativă. Să zicem că nu mai sunt 41 de prefecţi şi sunt 8, că nu mai sunt 41 de consilii judeţene, ci 8, că nu mai sunt 41 de preşedinţi de consilii judeţene, ci sunt 8... cam câţi oameni înseamnă asta?

Hai să spunem că avem 40*(41-8)=1.320 oameni mai puţin în aparatul de stat, asta dacă nu cumva se păstrează norma de reprezentare a consilierilor judeţeni şi astfel, deşi sunt 8 judeţe în loc de 41, numărul lor rămâne, firesc, acelaşi.

Ce altceva se mai "economiseşte"? Există o listă, există un calcul exact? Cât se traduce asta în lei? A stabilit cineva că cei rămaşi îşi pot îndeplini sarcinile de muncă... pentru că se reduce de 5 ori aparatul acesta, dar asta înseamnă şi de 5 ori mai multă muncă pentru cei rămaşi, pentru că nevoile cetăţenilor rămân la fel de mari. Vor fi cozile mai mici? Actul birocratic se micşorează, desigur că nu, pentru că numărul semnăturilor rămâne acelaşi, numai că distanţele vor fi mai mari, pentru că mulţi vor merge din judeţ în altul pentru a lua o aprobare.

Sunt sute de întrebări la care nu dă nimeni un răspuns, toţi merg pe logica puerilă, cu care nu poţi convinge nici măcar un copil preşcolar, că mai puţini înseamnă cheltuieli mai mici...


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/809799/Emil-Boc-sustine-ca-reorganizarea-administrativ-teritoriala-le-va-aduce-romanilor-numai-avantaje/)

Politica a ajuns la un nivel de incompetenţă strigător la cer. Partidele Politice nu sunt un dat impus de Divinitate în viaţa noastră, aceşti politicieni au rost social, de aceea cetăţenii le suportă costurile activităţii lor.

Legea nr. 14/2003 a partidelor politice

Art. 1.
Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Art. 2.
Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.


Partidele Politice au obligaţii foarte clare de care nu se achită. Asistăm la un spectacol ieftin plin de afirmaţii penibile. Chiar şi acei oameni serioşi ai politicii au început să capete un limbaj politicianist, plin "măscări", jigniri, ironii ieftine.


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/810038/Basescu-catre-USL-V-as-rugat-sa-acceptam-un-compromis-Nu-mai-putem-amana-reorganizarea-administrativa/)


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/810040/Scandal-la-Cotroceni-Basescu-Nu-impiedicati-proiectul-de-reformare-al-tarii-Ponta-Numai-oamenii-pot-decide/)

Traian Băsescu: Voi transmite imediat proiectul de revizuire a Constituţiei la Parlament. Vreau să ştiţi că sunt hotărât să nu renunţ la problema legată de prezumţia automată că averile sunt licite, cu atât mai mult cu cât o astfel de prevedere contravine deciziilor Uniunii Europene, deciziei din 2005, prin care se stabileşte un regim de confiscare rapidă a averilor ilicite, sigur, cu binecuvântarea justiţiei.

Aş vrea să vă explic de ce ţin la reorganizarea administrativă a ţării. În primul rând, comunităţile nu mai sunt puse în valoare în momentul de faţă, iar descentralizarea profundă rămâne o poveste. Prin organizarea în opt judeţe mari, procesul de descentralizare ar putea fi mult mai profund şi real. De asemeni, cheltuim extraordinar de mult cu funcţionarea statului. În momentul de faţă avem 1245980 de salariaţi în administraţia centrală şi locală, iar cheltuielile anul trecut cu acest număr de salariaţi au reprezentat 25,4% din veniturile bugetului de stat. Dacă n-ar fi fost reducerea de 25%, probabil se ajungea la 30% din veniturile bugetului. Dacă adăugăm că pentru acest aparat avem cheltuieli materiale de 17,7%, cu uşurinţă constatăm că aproape jumătate, 47% din veniturile bugetului de stat sunt cheltuite cu funcţionarea aparatului de stat, ceea ce este extrem de mult.

În concluzie, n-aş vrea să aduc toate argumentele, le putem aduce în continuare, vă propun un compromis şi o privire legată de cele două subiecte în paralel, reorganizare şi Constituţie, ceea ce ne permite realizarea compromisului. În acelaşi timp, vreau să vă invit ca în perioada următoare să participaţi la lucrările consultative ale unui comitet în care să încercăm să anticipăm care vor fi efectele deprecierii unor state din zona euro asupra României, cu atât mai mult cu cât avem peste 20% din activitatea bancară din România desfăşurându-se de către bănci care provin dintr-un stat extrem de afectat.

Nu în ultimul rând, vreau să vă spun în modul cel mai deschis că solicit sprijinul opoziţiei în mişcarea acestor două proiecte, plecând de la premiza că – ştiu ce spuneţi dumneavoastră, lege pentru 300 de parlamentari – eu cred că trebuie revizuită Constituţia, dacă punem la pachet şi nevoia de reorganizare administrativă.

Cam asta, în câteva cuvinte.

Crin Antonescu: Domnule preşedinte, tot în câteva cuvinte, dacă suntem aici, suntem, într-adevăr, pentru că şi noi considerăm că România este într-o situaţie gravă, deosebit de complicată, care necesită un minim dialog putere-opoziţie. Am venit la această întâlnire în speranţa că vom avea de-a face şi vom discuta cu preşedintele unui stat, nu cu liderul politic al unui partid.

Pe cele două teme pe care dumneavoastră ne-aţi propus discuţii şi pe care le-aţi abordat deja, cunoaşteţi răspunsurile noastre şi ele, punctual, sunt, pe de o parte, legate de revizuirea Constituţiei, că noi, parlamentarii noştri, vor aborda acest subiect pe toate traseele prescrise de Constituţie în Parlamentul următor. Pe de altă parte, privitor la regionalizare…

Traian Băsescu: Am înţeles în Parlamentul următor?

Crin Antonescu: Da, în Parlamentul următor.

Traian Băsescu: Asta înseamnă o amânare.

Crin Antonescu: Asta înseamnă o amânare, dar înseamnă un spor de legitimitate care este mai important decât graba dumneavoastră personal sau a altcuiva de a tranşa acum chestiuni care se tranşează pentru 20-30 de ani, dacă suntem – şi sper că suntem – serioşi, măcar când discutăm de revizuirea Constituţiei.

Traian Băsescu: Constituţia trebuie adaptată continuu la realitate.

Crin Antonescu: În privinţa reorganizării, cunoaşteţi, de asemenea, punctul nostru de vedere care nu este cel pe care l-aţi înfăţişat, deci noi nu vorbim şi nu o vom face şi nu vom vota desfiinţarea judeţelor, transformarea regiunilor de dezvoltare în opt judeţe mari şi, în orice caz, asta este o chestiune pe care nu acceptăm să o discutăm sau să o votăm în funcţie de interese electorale de moment. Punctul nostru de vedere este dumneavoastră, ca iniţiator al acestei teme, trebuie să o opriţi aici, pentru că ea are consecinţe din cele mai nefaste şi vă spunem clar că nu acceptăm în acest moment nici desfiinţarea judeţelor, nu acceptăm nici o variantă cu 16, şi nu 8 judeţe, nu acceptăm şi nu vom accepta în niciun caz ca, indiferent sub ce formă, pe harta României să apară conturul de tragică amintire al Dictatului de la Viena şi, pentru că discutăm nu doar despre aceste două teme, ci despre toată criza României, criză despre ale cărei cauze noi avem o idee foarte clară şi despre ai cărei vinovaţi avem o idee la fel de clară, dar nu-i ăsta subiectul acum, venim la rândul nostru cu o serie de propuneri pe care le punem în discuţia dumneavoastră ca şef al statului, repet, nu ca şef al Partidului Democrat. Îl rog pe domnul preşedinte Ponta să le prezinte concentrat.

Victor Ponta: Domnule preşedinte, nu am venit aici pentru compromisuri, sau, oricum, nu cu dumneavoastră facem compromisuri.

Traian Băsescu: V-am propus totuşi un compromis, domnule Ponta!

Victor Ponta: Nu cu dumneavoastră, nu compromisuri! Poate le mai facem între noi. Dar, ştiţi, v-aţi obişnuit deja cu mine, că eu vin cu materiale scrise. Cel puţin în faţa presei v-aţi arătat mulţumit. Vreau să vă prezint propunerile noastre.

Traian Băsescu: Mulţumesc.

Victor Ponta: Avându-le şi dumneavoastră în faţă, să ştiţi că sunt soluţii inclusiv la problemele ridicate de dumneavoastră, şi anume modificarea, revizuirea Constituţiei, de fapt, o gândire de reorganizare şi de dezvoltare regională, reducerea numărului de parlamentari. Noi am mers mai departe, am scris proiectul de lege şi ştiţi foarte bine, a spus şi Comisia de la Veneţia, că nu putem pune în Constituţie numărul de parlamentari, ci putem pune norma de reprezentare – câţi cetăţeni va reprezenta un parlamentar, pentru că populaţia este fluctuantă, mai ales la nivelul Uniunii Europene.

Dar cel mai important lucru pe care l-aţi atins şi dumneavoastră – o să ne bănuiască cineva că, iată, avem şi puncte comune – ne dorim să analizaţi înfiinţarea unui comitet economic anticriză, cu un dialog tripartit între putere, opoziţie şi Banca Naţională a României. Suntem dispuşi să sprijinim acest comitet şi chiar formarea unui guvern tehnocrat care să aibă două sarcini: punerea în aplicare a măsurilor anticriză pe care le convenim împreună şi organizarea în această toamnă a alegerilor parlamentare pe numărul de parlamentari 320, cum au ieşit pe norma actuală, pot fi mai puţini, după care noul Parlament până pe 15 aprilie să finalizeze procesul de revizuire a Constituţiei, inclusiv reorganizarea administrativ-teritorială, şi la alegerile locale din 2012 să avem şi referendum. Aveţi în faţă termenele şi propunerile, sunt făcute foarte juridic.

Traian Băsescu: Să înţeleg..

Victor Ponta: Mai spun o dată!

Traian Băsescu: Nu, lăsaţi-mă să repet, ca să văd dacă am înţeles bine. Propuneţi să intrăm într-o criză politică, să declanşăm acum alegeri anticipate?

Victor Ponta: Propunem să ieşim din criza politică. Am văzut că aveţi o coaliţie de guvernare care se înţelege foarte greu, o negociere continuă cu UDMR, cu migraţionişti…

Traian Băsescu: Astea-s coaliţiile! Deci propuneţi să intrăm în anticipate acum?

Victor Ponta: Nu, v-am propus să ne pregătim să ne întoarcem la popor, cum spuneaţi dumneavoastră. Ne dorim foarte tare lucrul ăsta!

Traian Basescu: Păi poporul s-a pronunţat, vrea Parlament cu 300 de parlamentari.

Victor Ponta: Aşa facem! Noi am depus proiectul de lege şi-l votăm. Domnul Boc a zis că nu-l votează, dar cred că dumneavoastră îl puteţi răzgândi.

Traian Băsescu: Am o rugăminte, încerc să nu fiu ironic şi să vă întreb de banii de la Mintia sau de la Rovinari. Hai să renunţăm la Boc, că nu-i aici!

Victor Ponta: Puteţi să mă întrebaţi ce vreţi, domnule preşedinte. Spre deosebire de dumneavoastră, pot să vă răspund la toate întrebările.

Traian Băsescu: E-n regulă. Vă propun să rămânem în zona subiectelor pe care le-aţi ridicat, pentru că mi se par importante.

Victor Ponta: Le-am scris.

Traian Băsescu: Trebuie să aveţi un răspuns de la mine. În mod categoric, orice propunere de vulnerabilizare a stabilităţii politice este exclusă. Cel puţin din partea mea nu va exista un suport pentru împingerea ţării în alegeri acum.

Victor Ponta: Noiembrie 2011 am propus noi.

Traian Băsescu: E vorba de anul acesta. Mi se pare că împingerea clasei politice în campanie nu va face decât să strice echilibrele fragile care s-au obţinut cu costuri uriaşe. Eu vă propun altceva. Susţineţi sau nu împiedicaţi procesul de reformare al ţării. Nu-l împiedicaţi!

Victor Ponta: Îl vom face!

Traian Băsescu: Lăsaţi sau susţineţi reorganizarea administrativă, susţineţi trecerea noii Constituţii. Ce vă împiedică?

Crin Antonescu: Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi, dumneavoastră, care sunteţi pasionat de acest aspect şi care aveţi prerogative şi obligaţii prin Constituţie, chiar n-aţi simţit niciodată că Guvernul Boc e o ameninţare la adresa securităţii naţionale?

Traian Băsescu: Deocamdată, Guvernul ăsta pe care îl etichetaţi aşa a reuşit să treacă România prin recesiune.

Crin Antonescu: Şi e bine?

Traian Băsescu: Nu spune nimeni că e bine, dar cu un guvern mai puţin competent sau mai puţin curajos puteam să derapăm. Dacă ne luam după perceptele anunţate de dumneavoastră, de mult derapam, cu stimularea consumului, cu creşterea deficitului, eram de mult în altă lume.

Crin Antonescu: Astea-s aprecieri. Şi noi apreciem că Guvernul ăsta e un pericol pentru România, că a contribuit din plin la aducerea României într-o suferinţă şi într-o dezordine fără precedent şi, ca atare, nu ne puteţi cere să intitulăm „reformă” ce face acest guvern şi să îl sprijinim. Noi am făcut o propunere care este de compromis şi, sigur, puteţi să îi daţi curs sau nu.

Traian Băsescu: Nu văd unde e compromisul când dumneavoastră aveţi ca principal obiectiv crearea instabilităţii politice, împingerea ţării în alegeri.

Victor Ponta: Domnule preşedinte, dar numai oamenii pot decide, domnule preşedinte! Dacă e aşa de bun Guvernul ăsta Boc o să-l realeagă, dar cred că nici dumneavoastră, nici noi nu suntem deţinătorii adevărului. În politică şi în democraţie doar oamenii pot să decidă. De ce fugim de ei?

Traian Băsescu: Aici discutăm despre punerea în aplicare a unui referendum, domnule Ponta.

Victor Ponta: Dar noi am făcut proiectul de lege, domnul Boc nu-l semnează, nu-l votează! Aşa a anunţat!

Traian Băsescu: Păi vot sau ne-vot, daţi-i drumul în Parlament!

Victor Ponta: Este depus la Senat.

Traian Băsescu: Faceţi-l să treacă!

Victor Ponta: Ah, noi, opoziţia?!

Traian Băsescu: Vă asigur că veţi avea tot sprijinul pentru 300 de parlamentari.

Victor Ponta: Vă mulţumesc, am obţinut deja foarte mult.

Traian Băsescu: Problema este legată de solicitarea dumneavoastră de a amâna reforma administrativă. Deci din partea mea, pentru că este obiectiv al meu, reducerea la 300 a numărului de parlamentari, am întrebat poporul şi a răspuns „Da”. Deci 300 de parlamentari, cu sprijinul opoziţiei, vor fi, dar trebuie realizat tot programul de care are nevoie România. Avem costuri uriaşe cu funcţionarea statului, mult prea mari. De ce nu vreţi să trecem la reorganizarea administrativă.

Crin Antonescu: Consultăm şi noi poporul pe cât putem în legătură cu proiectul dumneavoastră, pentru că e proiectul dumneavoastră, doar al dumneavoastră. Reorganizarea administrativă se face cu modificarea Constituţiei sau doar cu modificarea legii administraţiei publice locale nu după voinţa doar a preşedintelui, tot în Parlament ajungem, şi între timp noi, atât cât ne stă în putinţă, iată, am cerut convocarea acestor referendumuri la nivel judeţean. Poate că şi oamenii pe lângă care aveţi oarecare trecere, Flutur, Florin Popescu, Falcă, fac şi dânşii o consultare în legătură cu tema asta.

Traian Basescu: Faceţi o confuzie, domnule Antonescu, referirea din Legea Referendumului cu privire la organizare de referendum pentru modificarea frontierelor vizează nu reorganizarea administrativă a ţării, ci vizează mutarea unei comune, unui oraş dintr-un judeţ într-altul. Nu împingeţi lucrurile într-o zonă a confuziei.

Victor Ponta: Aveţi atâţia jurişti lângă dumneavoastră. Articolul 13, Alineatul 3 din Legea Referendumului, cea pe care a modificat-o domnul Nicolicea şi probabil că o să o modifice din nou cei de la PDL, dar asta ţine de frumuseţea politicii româneşti, spune foarte clar: orice modificare a structurii administrativ-teritoriale impune obligatoriu referendum. Eu nu cred că trebuie să fugim de oameni, trebuie să îi întrebăm.

Traian Băsescu: Pot să vă pun o întrebare, domnule Ponta?

Victor Ponta: Orice fel de întrebare doriţi.

Traian Băsescu: Ce vă faceţi dacă din 41 de judeţe în 20 răspunsul majoritar este „Da” şi în 20 este „Nu”?

Victor Ponta: Spre deosebire de dumneavoastră, mă bazez pe faptul că o să spună oamenii, şi sunt mai înţelepţi şi decât dumneavoastră, şi decât noi… Nu pot să anticipez ce vor spune, pot să anticipez un singur lucru, că am încercat, iată, primul referendum judeţean, a fost atacat deja de Guvern în instanţă, să nu facem referendum. Fugim de referendumuri şi de oameni?

Traian Băsescu: OK, nu fuge nimeni de referendumuri, sunt un pasionat al referendumurilor organizate corect.

Victor Ponta: V-a murit pasiunea în Bucureşti!

Traian Băsescu: Nu. Bucureştiul era o eroare. Aţi provocat lansarea referendumului şi pe urmă au apărut alte teme decât cele pe care le-aţi dorit. Am oprit o eroare a tuturor partidelor.

Crin Antonescu: Cu judeţele, până la urmă, n-are rost să intrăm în detalii, într-o seară, dumneavoastră aţi trecut pe la guvern, aţi găsit acolo şapte-opt amici şi le-aţi spus că câte judeţe, cum, ce fel. Insuficient pentru noi, şi atunci am spus că răspunsul punctual este „Stop”! Deci noi nu votăm nicio formulă hotărâtă de o singură persoană în două săptămâni de reorganizare administrativ-teritorială. Punct cu subiectul ăsta!

Traian Băsescu: Domnule Antonescu, cred că faceţi erori mari, dar m-am obişnuit cu suficienţa dumneavoastră, să faceţi afirmaţii de genul „o singură persoană”… Nu! Sunt oameni care gândesc, să nu vă imaginaţi că monopolul gândurilor inteligente este numai la dumneavoastră!

Crin Antonescu: Cine face, conform Constituţiei României, orice modificare a organizării administrativ-teritoriale a ţării?

Traian Băsescu: Parlamentul.

Crin Antonescu: Parlamentul, da? Deci când o să treacă Parlamentul pe seară şi o să cheme domnul Ioan Oltean trei-patru prieteni la un şpriţ la Palatul Victoria, atunci discutăm organizarea administrativ-teritorială. Până atunci, a trecut o singură persoană, cu tot respectul pentru funcţia ei, şi, din punct de vedere constituţional, noi nu avem nicio obligaţie. Totuşi, vă spunem „Opriţi-vă!” pentru că vedeţi foarte bine ce nebunii riscă să se declanşeze din asta, pentru faptul că nu există un dialog, pentru faptul că nu există o pregătire şi pentru faptul că numai dumneavoastră, pentru interesele unui partid, nu puteţi da peste cap ţara asta! E simplu, cred, dincolo de confuzii, de suficienţe şi alte aprecieri!

Traian Băsescu: Domnule Antonescu, simplificarea funcţionării statului român este în interesul fiecărui cetăţean.

Crin Antonescu: Pe principiul ar fi bine să fie bine! Nu are nimic de-a face ce propuneţi cu simplificarea funcţionării statului.

Traian Băsescu: Exact asta este. Simplificarea şi debirocratizarea statului cu o puternică descentralizare către administraţiile locale. Asta o dată. În al doilea rând, eu v-am rugat să încercăm un compromis. Nu mai putem merge pe teoria „hai să amânăm pentru un an, pentru încă doi”. România este plecată pe un tren al reformării sale. S-au adoptat codurile pentru justiţie, s-a adoptat noul Cod al Muncii, s-a adoptat noua Lege a Educaţiei, Legea Salarizării, Legea Pensiilor, or partea de administrare a României nu poate să rămână în afara acestui proces de reformare a statului şi de diminuare a impactului statului pe fiecare cetăţean. Vreţi să înţelegeţi, bine!

Crin Antonescu: Domnule preşedinte, niciodată în România n-a fost atâta corupţie la vârf, niciodată în România n-a fost atâta politizare absurdă. Credeţi că am făcut două afirmaţii aberante? Eu cred asta şi o cred foarte mulţi români.

Traian Băsescu: Cred că exageraţi, dacă aţi văzut ultimele analize, nu e România cea mai coruptă ţară, e departe de a fi cea mai coruptă ca percepţie la nivel european, dar nu asta discutăm acum.

Crin Antonescu: Păi atunci de ce reformăm coduri dacă asta-i realitatea? E bine să le reformăm, dar nu mai prezentaţi bilanţul ăsta triumfal al unei reforme făcute de o mână de oameni pentru o mână de oameni.

Traian Băsescu: Domnule Antonescu, cred că vă deranjează că s-a făcut ceva în 2010, în 2011, dar nu asta e important. Important este dacă eu găsesc cu dumneavoastră un dialog pentru accelerarea procesului de reformare a statului.

Victor Ponta: Da, domnule preşedinte, compromisuri cu noi, văd că repetaţi termenul ăsta şi nu îmi place deloc, nu aveţi ce compromisuri să faceţi cu noi. Un dialog, da! Noi am venit şi v-am propus ceva, am văzut prin presă ce vreţi să faceţi. Nu am văzut un document, care e proiectul legislativ, care-s atribuţiile, numai vorbe goale! Noi v-am scris!

Traian Băsescu: Domnule Ponta, pentru informarea dumneavoastră, ca să nu plecaţi neinformat, deşi proiectul este la Guvern…

Victor Ponta: Sunt foarte informat.

Traian Băsescu: Se vizează o reorganizare administrativă în opt judeţe, pentru că studiul este făcut de specialişti români şi europeni şi acesta ar fi optimul în reorganizarea administrativă pentru a avea regiuni puternice, obiectivele fiind reducerea costurilor de funcţionare a statului, reducerea birocraţiei, descentralizarea profundă, reducerea corupţiei care s-a instalat la nivelul judeţelor fără culoare politică – şi asta, dacă nu credeţi, puteţi vedea în rapoartele Comisiei Europene ce se întâmplă cu programele, cu proiectele derulate în judeţe. Reorganizarea administrativă mai creează un lucru: creează concurenţă între regiuni. Creează posibilitatea abordării unor proiecte regionale şi nu „facem strada, facem drumul din comună şi cu asta basta!”

Victor Ponta: Domnule preşedinte, sincer, şi dumneavoastră aveţi lucruri mai bune de făcut. Astăzi, în România, când vrei să faci un drum comunal la Botoşani sau la Satu Mare, vii şi stai la coadă la biroul doamnei Udrea. Dacă vreţi să schimbaţi treaba asta, puteţi să discutaţi cu noi, altfel compromisuri, sincer, nu, şi vă ţinem ocupat şi pe dumneavoastră şi cred că n-are niciun rost.

Traian Băsescu: Domnule Ponta, se pare că aveţi o obsesie, dar asta nu mă împiedică să încurajez toţi miniştrii să discute cu primarii. Toţi miniştrii! Am făcut-o întotdeauna, eu am fost un ministru care a discutat mult cu primarii şi era coadă la mine să discut cu primarii. Pe toţi îi încurajez să facă acelaşi lucru.

Victor Ponta: Dacă vreţi să avem în continuare primari care să stea cerşetori la uşa unei doamne ministru sau la uşa unui domn ministru, noi nu vrem chestia asta, domnule preşedinte, şi aici n-aveţi ce să vă înţelegeţi cu noi…

Traian Băsescu: Nu cerşetori, dar dacă vin în Bucureşti şi vor să discute cu un ministru, de ce să nu-i primească?

Victor Ponta: Nu trebuie să mai meargă la Bucureşti, trebuie să meargă la regiunea lor.

Traian Băsescu: Asta spun şi eu. La judeţul lor mare…

Victor Ponta: Deci sunteţi de acord să desfiinţăm tot ce au ministerele? Vă mulţumim!

Traian Băsescu: Bine. Şi eu vă mulţumesc!

Partidul Social Democrat
Biroul de Presă
presa@psd.ro


Ar mai fi de adăugat...

Domnul preşedinte Traian Băsescu a insistat ca presa să nu asiste la întreaga discuţie. Mă întreb ce anume a avut "secret" de discutat.

Domnul Băsescu a spus, la un moment dat, către domnul Ponta "Am o rugăminte. Încerc să nu fiu ironic să vă întreb de banii de pe la Mintia sau de la Rovinari. Hai să la (nu am înţeles la ce face domnul preşedinte apel să se renunţe)..., că nu-i aici.".

Oare domnul Băsescu cunoaşte nişte amănunte pe care nu le spune procuraturii sau celor în drept să le ştie pentru... şantaj? Mie mi s-a părut a suna a şantaj acea replică. Ba chiar mi s-a părut ca domnul Băsescu, deşi părea că a răspuns provocat, urmărea de la bun început să arunce această replică pentru a transmite domnului Ponta că ştie ceva compromiţător. Sunt singurul care a sesizat această nuanţă de şantaj?

Oare nu cumva tocmai acesta era secretul de transmis? Un mesaj către domnul Ponta cum că "serviciile" l-au informat pe preşedinte, preşedintele ştie, preşedintele ar putea da pe media nişte informaţii?


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/810041/Ponta-Cu-Basescu-nu-facem-nici-un-fel-de-compromis-Propunerea-pe-care-noi-am-facut-o-nu-are-la-baza-interese-politice/)


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/810043/Emil-Boc-Guvernul-sustine-ambele-procese-de-reforma/)

UPDATE 1:
Traian Băsescu:
Dacă s-ar ajunge la consens, ar trebui ca până la 31 decembrie să se termine reorganizarea deconcentratelor, ceea ce ar însemna o reducere de personal la nivelul fiecărui judeţ, vă pot spune că o primă analiză arată că anual s-ar realiza o economie de peste 100 de milioane de euro, asta la o prima analiză, la ceea ce au dat ministerele, adica reduceri de cheltuieli cu salariile si cheltuieli materiale aferente functionarii acestor aferente.(http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/LIVETEXT-Basescu-conferinta-Cotroceni-scandalul_0_503350184.html)

Domnule Băsescu, deseori am impresia că sunteţi cel mai înfocat cititor al blogului meu şi al comentariilor mele pe alte bloguri. Numai că eu sugeram şi o linişte care să spună concret ce anume se economiseşte, adică cine, câţi şi de unde? Mai sus făceam un mic calcul... Să mai facem unul al cheltuielilor.

100 de milioane de euro, adică 423 milione RON, adică 423.ooo.ooo/12=35.250.ooo pe lună şi, la un salariu de cel puţin 1.ooo de RON (bănuiesc că este vorba de mult mai mult, dar treacă de la mine), vorbim despre 32 de mii de oameni la... cât aţi spus mai sus?, un "milion două sute patruşcinci de mii nouă sute opt zeci" de angajaţi la stat. Domnule Băsescu, eu înţeleg ceea ce spuneţi, înţeleg şi economia care nu este deloc mică în condiţiile de astăzi, dar nu e prea mare deranjul pentru aproximativ 2,6% din aparatul de stat, şi asta pentru că am luat eu calculele mai cu uşurinţă?

COMUNICAT DE PRESĂ
(21 iunie 2011)

Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut marţi, 21 iunie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă la finalul consultărilor cu partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlamentul României. Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:


Bună seara. După cum ştiţi, am avut întâlniri cu USL sau cu parte din USL - au venit doi din trei lideri politici ai USL - şi cu alianţa de guvernare. Obiectivul meu a fost să încerc compromisul în raporturile dintre alianţa de guvernare şi opoziţie. Din păcate, opoziţia a venit la aceste discuţii care vizau subiecte de interes naţional într-o cheie pur electorală. În afară de faptul că vor un comitet de criză - eu le-am propus o comisie de analiză a riscurilor generate de alte ţări; România nu este în situaţia în care să funcţioneze cu un comitet de criză. A fost această perioadă când nu ne puteam finanţa de pe pieţele externe, la începutul anului 2009, şi când a trebuit să apelăm la Fond. Dar România are restabilite nişte echilibre, e adevărat, fragile şi de aceea trebuie să fim atenţi în continuare cu stabilitatea noastră macroeconomică, mai ales că este influenţată puternic de factori externi. V-aş aduce aminte că băncile unui stat aflat în mare dificultate controlează circa 27% din piaţa bancară românească. Ori asta reclamă atenţie maximă şi prudenţă, prudenţă în tot ceea ce facem şi continuarea proceselor de reformare a statului. Am făcut apel în discuţiile cu cei doi lideri ai USL la găsirea unor compromisuri. Dacă oferta publică pe care au făcut-o era într-adevăr sinceră, adică: reducerea numărului de parlamentari la 300, în paralel cu reorganizarea teritorială despre care şi ei au vorbit pe cele opt regiuni - aici diferendul era că proiectul coaliţiei vizează desfiinţarea consiliilor judeţene. Ori eu am considerat că aceste lucruri se puteau acomoda şi puteau da şi satisfacţie opoziţiei prin apariţia motivaţiei pentru a crea o a doua Cameră, o Cameră superioară în interiorul numărului de 300, care să vegheze la administraţia locală, şi de ce nu, la politica externă, la problemele minorităţilor ş.a.m.d. Din păcate, la aceste propuneri s-a venit cu soluţii politicianiste, fără valoare politică şi care poate, vă rog să fiu scuzat, nu-i nimic agresiv în afirmaţiile mele, care definesc superficialitatea şi lipsa de maturitate a celor doi lideri. Repet, definesc superficialitatea şi lipsa de maturitate a celor doi lideri.

După marele comitet de criză - repet, noi avem nevoie de un comitet de supraveghere pentru a vedea efectele crizelor externe României în primul rând - următoarea propunere este legată de formarea unui guvern de tehnocraţi şi de organizare de alegeri parlamentare anticipate în luna noiembrie. Sigur, este probabil notabil entuziasmul incompetenţilor din toate mediile: politic, presă ş.a.m.d. când le spui de alegeri anticipate. Dar vreau să vă explic de ce m-am relaxat după ce domnul Ponta mi-a citit trăsnăile acestea ca vârf al competenţei lor. În acel moment am considerat că nu mai am în faţă parteneri de discuţie, pentru că mecanismul de instalare a unui guvern tehnocrat şi de generare a alegerilor anticipate înseamnă cel puţin trei-patru luni de guvern interimar. Dacă o ţară în jurul căreia se întâmplă atâtea lucruri neplăcute din punct de vedere financiar, care pot afecta şi România, îşi poate permite să stea în perioadă de criză economică globală cu guvern interimar trei-patru luni, asta pot gândi numai nişte oameni care nu au responsabilitate faţă de ţară. Mecanismul de a se ajunge la propunerea celor doi lideri imaturi ai opoziţiei este următorul, presupunând că aş fi fost de acord, nu eu sau nu numai eu - eu puteam să spun da, dar era o coaliţie care trebuia să fie de acord - mecanismul ar fi cam aşa: demisie promptă a actualului guvern, instalarea, să spunem, în cel mai fericit caz în zece zile a noului guvern de tehnocraţi cu misiunea de a lua măsuri anticriză, - cu ce suport, cu suportul cui să se ia măsurile astea anticriză la un guvern de tehnocraţi - şi de a organiza alegeri anticipate. Conform articolului 89 din Constituţia României, ar fi trebuit, după instalarea guvernului de tehnocraţi, să procedăm în modul următor: a doua zi acest guvern trebuia să demisioneze după instalare. Trebuia să instalăm un al doilea guvern de tehnocraţi, care trebuia şi el să demisioneze. Şi trebuia să aşteptăm 60 de zile până la dizolvarea Parlamentului. Pentru că astfel de abordări merită să fie arătate, vă rog să-mi permiteţi să vă citesc din Constituţie. "După consultarea preşedinţilor celor două camere şi ale liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură". Tot acest mecanism de la schimbarea guvernului politic cu un guvern de tehnocraţi, care pe urmă trebuia să demisioneze şi să instalăm două guverne care să cadă în Parlament, ne-ar fi dus în toamnă. Vă rog să mă credeţi că în momentul în care mi s-a citit această propunere de către unul din liderii celor două partide, sau unul din liderii USL, mi-am dat seama că nu aveam în faţă doi oameni responsabili. Asta este cu propunerile USL şi nu aş vrea să le mai discutăm pentru că reflectă politicianism, dezinteres pentru interesul naţional, lipsă de maturitate şi lipsă de responsabilitate. Eu vă pun la dispoziţie documentul pentru că mi-a fost înaintat. Poate fi multiplicat şi judecaţi-l aşa cum el a fost scris şi transmis preşedintelui României.

În ceea ce priveşte partea a doua a discuţiilor cu coaliţia majoritară. Am stabilit ca, în cel mai scurt timp, adică imediat după sosirea la Cotroceni a hotărârii Curţii Constituţionale, să înaintez Parlamentului, Camerei Deputaţilor proiectul de revizuire a Constituţiei, având ca principal obiectiv respectarea votului românilor la referendumul din noiembrie 2009. Este obiectivul la care m-am angajat şi pe care îl voi respecta. În plus, aş vrea să fac câteva comentarii legate de comunicatul deocamdată, deci legate de comunicatul Curţii Constituţionale în urma analizei proiectului. Spre exemplu, în ceea ce priveşte articolul 44, alineatul 8, din care în propunerea mea am eliminat formularea "caracterul licit al dobândirii se prezumă". Este vorba de dobândirea averilor. Vreau să înţelegeţi foarte clar că averea este protejată, dar nu avem dreptul să protejăm şi hoţia. La articolul 44, înainte de această formulare "caracterul licit al dobândirii se prezumă" există formularea "averea dobândită licit nu poate fi confiscată". Deci Constituţia dă garanţii celor care deţin averi licite că nimic nu li se poate întâmpla. Din acest motiv am solicitat eliminarea excesului, care punea sub protecţie averile ilicite. În acest sens, vreau să ştiţi că nu am făcut întâmplător această propunere de revizuire a Constituţiei, este vorba de Decizia-cadru 2005 a Consiliului European, JAI, din 24 februarie 2005, privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea. Această decizie este obligatorie pentru toate statele membre şi trebuia implementată până în martie 2007. Singurul stat membru al Uniunii Europene care prin Constituţie contravine deciziei Consiliului este România. De aceea nu voi revizui textul proiectului propus şi voi insista ca Parlamentul să ia în consideraţie propunerea de text aşa cum a fost înaintată. Această decizie a Consiliului este obligatorie pentru toate statele membre şi ea vizează şi confiscarea extinsă a averilor. Adică cei care astăzi, în România, când intră într-o anchetă penală îşi mută imediat proprietăţile pe rude, pe prieteni, pe nu ştiu ce, nu ar mai putea să facă acest lucru în cadrul procesului de confiscare extinsă pe care îl cere decizia Consiliului, JAI, al Uniunii Europene şi care este obligatorie pentru toate statele membre. Deci voi menţine formularea în proiectul de revizuire a Constituţiei.

Mai aflăm din acest comunicat, la punctul 2, că persoanele publice în funcţie de ministru sau de deputat, e vorba de punctele 3 şi 4 din comunicat, prin reducerea imunităţii, au un drept fundamental afectat. Imunitatea nu este un drept fundamental nicăieri în această lume. Şi vreau să cred că în hotărâre nu o să apară că parlamentarilor şi miniştrilor li se afectează un drept fundamental. Nicăieri, în Constituţia României, imunitatea nu este definită ca fiind drept fundamental, nicăieri, în lumea civilizată, imunitatea nu este definită ca drept fundamental. Şi aş vrea să vă reamintesc că poziţia din comunicat, din comunicatul Curţii Constituţionale, este contrară a ceea ce s-a făcut la revizuirea Constituţiei în 2003. Atunci s-a restrâns imunitatea. Deci atunci nu era drept fundamental, dintr-o dată a devenit drept fundamental. Iar acum propunerea mea a fost să limităm imunitatea la activitatea politică parlamentară în Parlament şi în afara Parlamentului, dar la activitate politică. Dacă dai în cap unuia pe stradă, de ce trebuie să ai alt tratament decât cel al oricărui cetăţean? Ca urmare, voi menţine în proiectul ce-l voi transmite Parlamentului ambele propuneri, atât cea privind garanţiile pentru averile ilicite şi scoaterea prezumţiei de licit a averilor de orice tip ar fi ele. Pentru averile licite, există garanţie în Constituţie. Nu este nevoie să dăm o garanţie şi hoţilor, pentru că, de fapt, nu apărăm nimic, nu apărăm interesul public prin această formulare. Interesul public este ca statul să recupereze banii furaţi şi să-i pună la dispoziţia cetăţenilor.

În rest, nu am observaţii majore, legat de punctele de vedere exprimate de Curtea Constituţională, chiar dacă am îndoieli că nu este o soluţie bună mărirea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii. Ce mi se pare jenant, însă, şi nu pot să nu fac această menţiune: am avut mari speranţe legate de noul CSM. Poziţia cu privire la caracterul licit al dobândirii ca fiind prezumat pentru orice tip de avere, vine exact de la CSM, nu de la Curtea Constituţională. Mă tem că noul CSM s-a îmbolnăvit repede de racilele vechiului CSM. În rest, în ceea ce priveşte Constituţia, sunt mulţumit că propunerile cu privire la implementarea referendumului au fost validate de Curtea Constituţională, că propunerile cu privire la accelerarea proceselor de instalare a Guvernului, de suspendare a Preşedintelui, de clarificare a relaţiei Preşedinte - Prim-ministru în procesul de remaniere au fost acceptate. De asemenea, extrem de important a fost faptul că a fost acceptat ca deficitul bugetar să nu depăşească 3%, iar orice procent de deficit să fie destinat strict investiţiilor şi nu consumului. De asemenea, a fost acceptată extinderea reţinerii pentru 48 de ore şi foarte important, a fost acceptată propunerea de modificare cu privire la judecătorii care trebuie să se supună nu numai legii, dar şi Constituţiei, şi hotărârilor Curţii Constituţionale. Deci, cred că, pe fond, Curtea Constituţională a avut o abordare constructivă în scopul fluidizării relaţiilor între instituţiile statului. În Parlament nu am îndrăznit să fac o asemenea propunere în proiectul de modificare, dar în discursul pe care îl voi avea în Parlament voi face un apel la parlamentari ca în procesul de revizuire a Constituţiei să găsim o formulă să inserăm în Constituţie şi faptul că primul furnizor de prosperitate pentru orice cetăţean este munca. Am prezentat aceste puncte de vedere coaliţiei, care a fost mult mai interesată de evoluţii, şi am primit asigurarea că se vor mobiliza ca pe timpul vacanţei parlamentare să lucreze la proiectul de Constituţie, pentru a analiza atât observaţiile Curţii Constituţionale, cât şi cele ale Consiliului Legislativ. În orice caz, ţin să mulţumesc Curţii Constituţionale pentru nivelul înalt de cooperare şi înţelegere a propunerilor pe care le-am făcut. Nu sunt constituţionalist, echipa cu care am lucrat este o echipă care m-a însoţit în tot mandatul, dar şi oameni care au lucrat la propunerile de revizuire a Constituţiei şi, în acelaşi timp, propunerile pe care le-am făcut reprezintă expresia a mai bine de şase ani de mandat în funcţia de preşedinte al României. Cred că va fi o Constituţie mai clară. Vreau să fiu foarte bine înţeles: eu consider principiile Constituţiei României ca fiind extrem de bune, sănătoase, dar Constituţia are nevoie de nişte ajustări, în mod deosebit, pentru clarificarea relaţiilor între instituţii şi, sigur, ea trebuie adaptată şi evoluţiilor României. Constituţia nu este un act pe care să nu-l mai atingi niciodată. Mai ales cu o ţară care a trecut un lung proces de tranziţie.

În ceea ce priveşte al doilea subiect, reorganizarea administrativă a ţării, există suportul a două formaţiuni politice pentru reorganizarea, aşa cum ea a fost propusă de Guvern şi susţinută şi de mine - pe opt regiuni. În acelaşi timp, există UDMR-ul, dar şi minorităţile, care au puncte de vedere diferite şi consideră că procesul de reorganizare trebuie să ţină cont, într-o oarecare măsură, şi de distribuţia minorităţilor în teritoriu. Sigur, vizând, în mod deosebit, Covasna şi Harghita. Sunt mai multe variante, nu aş vrea să lansez nici una. Luni vom avea un punct de vedere ferm al UDMR şi al minorităţilor, dacă putem merge într-un proces accelerat şi cu reorganizarea administrativă. Aş vrea să vă dau câteva elemente pe care le-am discutat cu cele patru partide. Dacă s-ar ajunge la consens cu privire la reorganizare ar trebui ca până la 31.12 să se termine procesul de reorganizare a deconcentratelor, ceea ar însemna o reducere de personal la nivelul fiecărui judeţ, fie că vorbim de inspectoratele judeţene de poliţie, fie că vorbim de inspectoratele de educaţie, de direcţiile de sănătate, de direcţii agricole ş.a.m.d. Vă pot spune că o primă analiză arată că, anual, s-ar realiza o economie de peste 100 de milioane de euro. La o primă analiză la ceea ce au dat ministerele, 100 de milioane de euro reduceri de cheltuieli cu salariile şi cheltuielile materiale aferente funcţionării acestor instituţii. Acesta ar fi nivelul de reducere brut, dar sunt convins că se poate intra mult mai în detaliu. După alegerile locale, care ar urma să se desfăşoare pe judeţele mărite, ar continua un alt proces care ar viza analiza în fiecare judeţ - actuală regiune de dezvoltare - a viabilităţii comunelor în mod deosebit. Sunt foarte multe comune care nu sunt viabile, nu-şi pot asigura din încasări proprii nici măcar salariile celor câţiva funcţionari pe care îi au la primărie, iar în această a doua etapă ar trebui ca, după o analiză la nivelul fiecărui judeţ mare sau - vreau să nu fie confuzie cu judeţele actuale - ar trebui să înceapă un proces de comasare a comunelor pentru a obţine unităţi administrative viabile care-şi pot asigura cheltuielile din propriile încasări. Avantajele unui astfel de proces pleacă în primul rând de la descentralizare. Toate atribuţiunile ar trebui transferate către unităţile administrative de bază. Nu o să trimiţi omul la capitala noului judeţ, să bată 500 de kilometri ca să-şi ia o adeverinţă. Vor trebui transferate toate aceste activităţi la unitatea administrativă de bază, fie că este comună, oraş sau municipiu. Pentru comunele neviabile ar trebui ca oficiile de la municipii să soluţioneze şi problemele pe care anterior le rezolvau la judeţ. De asemenea, nu se va desfiinţa niciun oficiu care lucra cu publicul. Se vor redimensiona, dar buletinele, certificate de naştere, paşapoarte, toate rămân aşa cum sunt în actuala distribuţie, pentru că nu are nimeni interesul să centralizăm, ci să descentralizăm. Deci în ceea ce priveşte reorganizarea administrativă, ea este susţinută practic de toate structurile coaliţiei, dar modul cum să se facă este încă un subiect de negociere şi discuţie până luni. După ziua de luni vă voi putea formula un punct de vedere cum se va face reorganizarea administrativă. Cert este însă că se va face.

Regret că nu am găsit o formulă de dialog cu USL pentru că reorganizarea administrativă nu este doar o problemă a partidului de guvernământ, ci este o problemă de mare interes pentru fiecare cetăţean. Fiecare vrea să fie mai multă autonomie la comune şi mai puţină dependenţă de Guvern. Fiecare cetăţean, fiecare comunitate vrea să vadă proiecte importante realizate cu bani europeni şi nu cârpite cu ce dau ministerele, câte un proiect mic. Noua organizare ar crea condiţii pentru realizarea de proiecte regionale. Vă dau un exemplu: în momentul de faţă, cea mai mare parte a banilor pe care îi distribuie Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Mediului pe programe adresate mediului rural se duc în drumuri comunale, în străzi în comune, în apă curentă şi în canalizare. S-au contractat deja multe tronsoane din Coridorul IV Paneuropean. Nimeni nu vizează, datorită organizării administrative, realizarea acelor capilare care să aducă şi să scoată traficul din viitoarele autostrăzi. Drumurile judeţene - acestea sunt infrastructurile vitale pentru a putea să alimentezi cu trafic sau să scoţi trafic de pe viitoarele autostrăzi. Toate proiectele, majoritatea proiectelor sunt concentrate pe programe, pe proiecte comunale mici. Deci acesta ar fi un alt avantaj, posibilitatea de a se crea proiecte regionale. Nu în ultimul rând, dacă privim la realităţile de zi cu zi, nu putem spune că suntem fericiţi cu relaţiile create la nivelul judeţelelor, relaţii care fac ca aproape orice contract să fie pus sub semnul întrebării. Cred că una din soluţiile de reducere a corupţiei pe aceste moşii care au devenit judeţele, moşii pentru partide, pentru preşedinţii de Consilii judeţene, una din soluţii este chiar reorganizarea administrativă. Nu în ultimul rând, o reorganizare administrativă va crea şi condiţii legale pentru angajarea prin concurs a tuturor şefilor, mai mari sau mai mici, din aceste judeţe. Acestea ar fi câteva elemente pe care le-am discutat şi, dacă va fi reorganizare administrativă într-o formulă convenabilă, vom şti luni. Eu calific discuţiile cu partidele şi formaţiunile din coaliţie ca fiind constructive şi spiritul care a dominat discuţiile a fost acela legat de nevoia de a menţine coaliţia pentru a nu crea elemente de instabilitate politică. Şi eu le consider extrem de importante. Vă mulţumesc mult!

Departamentul de Comunicare Publică
21 Iunie 2011
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12419&_PRID=)

9 comments:

stejarul said...

Bibliotecarule,
plin de informatii utile blogul tau. Esti foarte documentat si meticulos in ceea ce faci! Bravo. Am vizionat si filmuletele cu intalnirea de la Cotroceni... ce de scantei!
SimP

Vasile, said...

Biblio,

Raman nu la ce stiam ci la ce nu stiam , "tipul" oferit de servicii
presedintelui si servit cu ticalosie pruncului Ponta.
Descalificant si Basescu dar si lipsa de reactie a lui Ponta.

Bibliotecaru said...

Ba dimpotrivă, domnul Ponta a returnat excelent spunând că este pregătit să răspundă la orice fel de întrebări, "nu ca alţii"... :D

Din păcate, astfel de replici misterioase nu sunt rare în gura domnului Băsescu şi, cel puţin mie, mi s-a format deja impresia (poate neadevărată) că domnul Băsescu obţine "admiratori" prin acest tip de "şantaj" cu informaţii secrete. Şi, dacă vedem câţi din cetăţenii României au ajuns, aproape absurd şi înfruntând logica, din contestatari în aplaudaci...

Vasile, said...

Biblio,

Tipul nu are alonja, vorbesc de Ponta.
Mitia si Rovinari sunt o buba care in mod sigur va exploda cu alta ocazie, deoarece Ponta nu a dezamorsato pentru ca .....pe scari la plecare din Cotroceni nu stia ce sa spuna!
Basescu in mod intentionat a lasat si opozitia sa scape mana in flori, in carbunii,gaze,,,si alti combustibili!
Fara sa deviez de la subiect Alin Pilca ,un om bogat intre (eugen)"bogati" al carui partid functiona ca principal cotizant,cine la creat pe Alin sau pe Eugen?
Cind spun partid identific partidul cu principalii leaderi!
Stiti cine la creat pe Mazare,
va raspund succint , regretatul domn Circiog ....si corpul de control al PMeului condus pe atunci de cine credeti?

Bibliotecaru said...

Eu nu gândesc atât de complex în supoziţii. Îmi doresc însă ca vinovaţii să fie judecaţi în Justiţie şi nu cu ironii ieftine. Dacă domnul Ponta se face vinovat de ceva, să plătească. Şantajul prezidenţial nu este o opţiune. Preşedintele nu ar trebui să facă astfel de "glumiţe". Dacă primeşte informări care implică parlamentari, ar trebui să dea aceste informări procuraturii şi cu asta, basta.

Vasile, said...

Biblio, deci ma "citezi" dar cu alte cuvinte!

Bibliotecaru said...

Citat e prea mult... să spunem că în anumite privinţe "vă aprob pozitiv". :D

N. Raducanu said...

Cautand pe Wikipedia termenul NUTS (Nomenclature des Unites Territoriales Statistiques), am descoperit ca in tabelul cu situatia regiunilor de desvoltare din Europa, se vorbeste de 8 regiuni de desvoltare ale Romaniei si se da chiar o harta cu impartirea propusa acum de presedintele Basescu. Aflam ca aceasta impartire a fost stabilita deja in 1998 “pentru coordonarea desvoltarii regionale necesare integrarii in UE”. Dar tot acolo se arata ca ele nu au statut administrativ, acest caracter posedandu-l cele 42 de judete. Inteleg oare ca acum se are doar in vedere transferul unora dintre atributiile judetelor la o veriga administrativa superioara? Din Larousse constat ca Franta are 22 regiuni, 96 departamente metropolitane, 327 arondismente si 3.694 cantoane. Iar Germania are 16 Landuri (13 Bundesländer+3 Stadtstaaten). Din cele 13 Bundeslänger , 5 sunt impartite in 22 Regierungsbezirke, iar restul de 8, sunt impartite in 301 Landkreise. Pe langa asta mai sunt 112 orase care au consilii proprii. Nimeni nu pomeneste in aceste doua tari de o umflare insuportabila a aparatului administrativ.

Bibliotecaru said...

@ N. Raducanu
Acele regiuni pe care le-aţi găsit au făcut parte din aquis comunitar necesar la aderare. Acolo este vorba despre REGIUNI DE DEZVOLTARE şi nu de ceea ce se încearcă să se facă acum, regiuni administrativ-teritoriale.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=48820

Chestiunea nu este deci la nivelul "nu ne vor da cei din UE banii".

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.