Cascadoria comasării alegerilor

---

(http://lilick-auftakt.blogspot.com/2009/10/basescu-arunca-niste-oameni-la-gunoi.html)

La alegerea preşedintelui s-au făcut două referendumuri menite să arate cât de grijuliu este domnul Traian Băsescu cu banii publici. Evident, promovarea referendumului a fost zero din partea PSD-PNL care nu au crezut nici un moment că votul va trece de 50%, promovarea din partea PDL a fost făcută, "la băşcălie", cu "parlamentari nesimţiţi" aruncaţi la coşul de gunoi. Ce te faci însă atunci când "parlamentarii nesimţiţi" sunt şi de la PDL? Ce te faci dacă în realitate nici PDL-ul nu doreşte modificarea Constituţiei? Păi nu o modifici şi pace, PDL are "majoritatea" în Parlament. Cum să faci însă că preşedintele nu vrea să fie el huiduit... să fie PDL-ul? Păi preşedintele spune la TV că PDL-ul ar trebui să susţină iniţiativa "opoziţiei" de a reduce numărul de parlamentari. Acum, preşedintele s-a scos, dar ce face PDL. PDL se "făţoieşte" şi el printr-o angajare a răspunderii guvernului ca să arate preşedintelui că-l doare în zonele tratabile cu uguent anti-homoroidal de ceea ce spune preşedintele (aşa, de faţadă... că în realitate sunt în iubiri, care platonice, care "fierbinţi").

Este o situaţie complicată, şi ar fi mai bine să o ilustrez cu un filmuleţ care să fie o parabolă la tot ceea ce se întâmplă.



Din păcate poporul român nu prea are un mijloc de protecţie împotriva energiei potenţiale transformate în energie cinetică, astfel încât este în imposibilitatea de a se salva miraculos. El nu are altă şansă decât să ajungă sub coasa premierului (vezi desenul din Die Brennessel, un fel de revista Urzica, cine îşi mai aminteşte).

Mai întâi se studiază problema în natura sa filosofică de către specialiştii mass-media...



Apoi, când terenul este pregătit, vine şi "Şeful" şi execută operaţiunea cositului.

"Dacă ştie careva dintre jurnalişti să facă mişcarea asta îl primesc la şedinţa de Guvern", a declarat Boc, în timp ce ascuţea coasa. Înţelegeţi cum stă treaba cu domnul Cartianu?


(Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/emil-boc-a-facut-o-demonstratie-de-dat-la-coasa-vezi-video_554837.html#ixzz1feah5isj)

Puşca şi cureaua lată... Aaaaa, s-a terminat deja filmul? Mă scuzaţi, cositul mă predispune la oniric... Şi cum oamenii nu au înţeles din prima că acest cosit este un simbol al tăierilor de salarii, de personal, de demnitate, de vieţi... domnul Boc, cu calm, le-a mai explicat o dată.


(http://www.antena3.ro/romania/boc-din-nou-la-coasa-pentru-a-doua-oara-luna-aceasta-video-76054.html)

Nu uitaţi totuşi rolul domnului Cartianu în toată treaba asta.

Ei bine, acum s-a ajuns la comasare... Domnul Boc mimează un salt în gol, dar ştie că jos este salteaua de siguranţă.

(http://www.mediafax.ro/politic/basescu-a-baut-o-cafea-in-centrul-clujului-fotografiindu-se-cu-un-cuplu-de-miri-2692454)

Fără poezie, viaţa e pustiu!

(http://blog.webphoto.ro/politica/sa-ne-imaginam-o-romanie-in-care-baiatul-lui-geoana-devine-serghei-mizil/)

Şi o dedicaţie de la preşedinte spre premierul României...

De ce mă aprind că domnul Boc angajează iar răspunderea guvernului pentru a evita trecerea unei legi prin parlament? Ei bine pentru că domnul Boc nu doreşte, sub nici o formă, să înţeleagă că această angajare a răspunderii guvernului NU ESTE UN PROCEDEU DE LEGIFERARE, ci un procedeu de modificare a Programului de Guvernare.

În urma angajării răspunderii guvernului, Parlamentul poate accepta tacit modificarea Programului de Guvernare şi modificarea devine obligatorie, poate accepta prin vot modificarea Programului dacă în urma angajării se depune o moţiune de cenzură, poate cere respingerea modificării prin trecerea unei moţiuni de cenzură, caz în care cade întreg Guvernul.

Nu este o filosofie atât de mare. Acsinte Gaspar, pe vremea când era deputat şi nu ajunsese la CCR, a lăsat acest text pe site-ul CCR.RO

CONSIDERATII
privind cadrul constituţional al angajării răspunderii Guvernului

Potrivit art. 113 din Constituţie, ipotezele de angajare a răspunderii Guverului pot fi grupate în două categorii:
a) angajarea răspunderii asupra unui program sau asupra unei declaraţii de politică generala;
b) angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege.

Rezultă, aşadar, că în concepţia Legiuitorului constituant angajarea răspunderii Guverului este circumscrisä la "un program", "o declaraţie de politică generală" sau la "un project de lege" şi nu la un set din aceste documente.

Prin angajarea răspunderii asupra unui program sau asupra unei declaraţii de politică generală, Guvernul poate propune Parlamentului completarea sau modificarea programului prezentat cu prilejul solicitării votului de învestiturä. Odată aprobate, programul sau declaraţia de politică generală devin obligatorii pentru Guvern.

Atunci când angajarea răspunderii poarta asupra unui proiect de lege, trebuie ca acesta, prin obiectul reglementării, să conţină prevederi ce se circumscriu clar, doar la un singur domeniu. Folosirea acestui mijloc constituţional nu îngăduie să se aducă, prin acelaşi proiect de lege, modificări sau completări mai multor legi în vigoare care, în esenţa lor, au fost adoptate de Parlament în mod dinstinct, având în vedere relaţiile sociale diferite pe care le reglementează, precum şi natura legilor (organică sau ordinară), chiar dacă acestea s-ar referi la un domeniu unitar al vieţii social-economice.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege are drept particularitate faptul că proiectul nu mai urmează procedura legislativa prevăzută în regulamentele celor două Camere, acesta fiind supus unei dezbateri strict politice, având drept consecinţa menţinerea în continuare sau demiterea Guverului în funcţiune prin retragerea încrederii acordate de Parlament şi declanşarea, în condiţiile Constituţiei, a proceduri pentru alcătuirea unui nou Guvern.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o soluţie extremă, la care poate recurge Guvernul atunci când, pentru adoptarea într-un timp scurt a proiectului, nici procedura de urgenţă şi nici procedura ordonanţelor de urgenţă nu mai pot da rezultatele scontate. Adoptarea unui proiect de lege, pe această cale, reprezintă nu numai o măsură de ocolire a regulilor procedurii legislative, dar şi o modalitate ultrarapidă, generată de împrejurări excepţionale, de adoptare a legii. Cu acest prilej este însă, necesar să se respecte nu numai regulile strict preväzute de Constituţie cu privire la adoptarea proiectului de lege, ci şi obiectul reglementării, respectiv circumscrierea acestuia la analizarea unei singure materii, clar delimitată şi impusă de circumstanţe extraordinare. Ca atare, nu pot face obiectul asumării răspunderii Guvernului proiectele legislative complexe, care prin efectele lor pot depăşi limitele previziunii parlamentare. Totodatä, asemenea proiect de lege nu-şi poate propune să modifice, să completeze sau să abroge un număr mai mare sau mai mic de acte normative. Un astfel de proiect de lege are rolul de a aduce în câmpul legislativ o nouă reglementare juridică, fară de care lucrurile ar lua o turnră cu consecinte de neimaginat. Ca atare, urgenţa legislativă nu poate fi determinată de starea legislaţiei existente, de modificarea în abrogarea acesteia, ci de inexistenţa unor reglementări juridice într-un anumit domeniu al activităţii umane.

Angajarea răspunderii se asumă în faţa Camerelor reunite In şedinţa comună, ceea ce denotä caracterul exceptional ai procedurii.

In termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, introducerea unei moţiuni de cenzură şi adoptarea acesteia, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, au ca efect demiterea Guvernului. Moţiunea prevăzută de art. 113 din Constituţie, spre deosebire de cea prevăzută de art. 112, este o moţiune de cenzură provocată de Guvern, ca urmare a faptului ca acesta doreşte o modificare a programului de guvemare sau adoptarea unui proiect de lege fără să se treacă prin etapele procedurii legislative. Moţiunea prevăzută de art. 113 trebuie depusă în termenul de 3 zile, deoarece la expirarea acestui termen, programul, decoaraţia de politică generală sau proiectul de lege se consideră adoptate în temeiul prevederilor legii fundamentale. Ca atare, programul sau declaraţia de politică generală devin obligatorii pentru Guvern, iar proiectul de lege devine lege, urmând a fi transmis spre promulgare Preşedintelui României, care la rândul său are posibilitatea de a cere reexaminarea acesteia în şedinţa comună a celor două Camere sau chiar să solicite Curţii Constituţionale examinarea constitutionalităţii legii.

In concluzie, prin angajarea răspunderii, Guvernul pune Parlamentul în situaţia de a vota solicitarea acestuia, având drept consecinţă menţinerea sa în funcţiune, fie să-i refuze cele solicitate şi ca atare să-l demită.
(http://www.cdep.ro/camera_deputatilor/deputati/gaspar2.htm)

CÂT DE MULT SĂ URĂŞTI CONSTITUŢIA ÎNCÂT SĂ-ŢI BAŢI AŞA DE RĂU JOC DE EA?

Pe lângă Constituţie, pentru ca legea această să poată fi dată, se suspendă următoarele legi:
a)Titlul I şi anexa la titlul I din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor primelor două teze ale art. 13 alin. (1), art. 62 – 65, art. 75 alin. (1) şi a dispoziţiilor referitoare la constituirea birourilor teritoriale judeţene ale Autorităţii Electorale Permanente;
b) Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare.