13 December 2011

Cum trebuie folosit internetul? Cum trebuie folosită o televiziune de ştiri? Cum trebuie folosită informaţia venită de nicăieri pe email?


De fapt nu este foarte greu... Probabil că partea grea vine din faptul că anumite ştiri dorim să le credem şi de aceea ne par credibile. Când cineva ne anunţă că vor creşte salariile şi pensiile, vrem să-i credem. Când cineva vine şi ne spune că vor scădea, dorim ca informaţia să nu fie totuşi adevărată.

De exemplu...

http://media.rtv.net/image/201112/w620/image002_86498600.jpg
(http://www.rtv.net/udrea-basescu-stie-ca-ai-luat-cina-cu-ponta-si-crin_6883.html)

Este această fotografie o ştire? În mod normal nu. Trei lideri ai politicii româneşti sunt undeva ce pare a fi un local. Părerea mea este că o astfel de scenă este o stare de normalitate. Ce ar gândi însă un membru PDL? Ce ar gândi un membru PSD sau PNL?

Probabil că reacţiile ar fi multiple. Cu siguranţă că cine ar avea o reacţie s-ar gândi că cei trei sunt acolo dintr-un motiv ascuns, obscur.

Iată de ce o fotografie, în ziua de astăzi, poate mai reprezintă 1000 de cuvinte, dar nu neapărat cuvinte despre realitate. Indicaţiile sunt următoare:
Regulile informării corecte prin mass-media online

O ştire în care nu este precizată sursa informaţiei este ca o maşină fără şofer. Orice articol care se respectă are surse citate: persoane cu nume şi prenume, agenţii de presă etc. Singura excepţie sunt ştirile „pe surse”, atunci când ziaristul nu poate cita o persoană concretă ca să o protejeze, dar garantează seriozitatea informaţiei şi îşi pune în joc reputaţia.
Dacă ai dubii referitoare la veridicitatea unor informaţii dintr-o ştire, încearcă să verifici ce mai scris autorul înainte, să vezi dacă acesta există cu adevărat, şi nu este folosit doar un simplu pseudonim. Asta dacă articolul în cauza nu este o ”anonimă”, evident .
De fiecare data când găseşti într-un articol ”se pare că” , adu-ţi aminte de bancul în care Dacă şi cu Parcă se plimbau într-o barcă: nici un jurnalist profesionist nu ar publica informaţii neverificate, decât dacă în spate nu se ascund alte interese.
În cazul în care o ştirea chiar te interesează, citeşte-o cu atenţie, nu te opri doar la titlu şi la primele rânduri, s-ar putea să descoperi până la final că realitatea e cu totul alta. Spre exemplu, citim: “Germania interzice Facebook”. De fapt, ştirea e despre o firmă din Bavaria care i-a oprit pe angajaţi să stea pe Facebook la locul de muncă.
Fă-ţi timp şi aruncă un ochi şi peste comentariile cititorilor de la articolul respectiv. În multe cazuri, cei care comentează sunt oameni destul de bine informaţi, care sesisează dezinformarea.
NU crede într-o ştire pe care o găseşti pe un singur site. Dacă ştirea este una reală, o vei găsi pe mai multe siteuri respectabile.
Un articol este mult mai credibil dacă enunţurile sale sunt sprijinite de fotografii, documente, înregistrări audio sau video. Atenţie, însă! Tehnologia actuală permite realizarea unor trucaje, dovadă fiind chiar campania RTV.net.
Fă diferenţa între speculaţii şi informaţiile reale. Sunt numeroase cazurile în care idei, propuneri sau iniţiative sunt prezentate drept fapte împlinite.
Faceţi diferenţa între ştiri şi textele de opinie. O ştire în care autorul îşi exprimă propriile păreri se descalifică din start.
Atenţie la publicitatea înşelătoare! Sunt numeroase ştiri care transmit mesaje publicitare, fără ca acest lucru să fie semnalat în mod corespunzător.

Acestea sunt câteva reguli despre care noi credem că te pot ajuta să fii informat în mod corect, însă aşteptăm şi de la tine, mai jos, să ne semnalezi derapajele presei online.
(http://www.rtv.net/antidezinformare/?c=reguli)

Eu aş mai adăuga ceva. Punerea la punct a unui sistem informativ fals poate căpăta o coerenţă absolut de nezdruncinat. Îndemnul de a mai căuta alte articole pentru a vede dacă omul obişnuieşte să toarne informaţii false funcţionează în măsura în care alte articole reprezintă falsuri evidente. Ori cineva care face falsuri evidente păcăleşte numai pe cei foarte creduli.

Priviţi poza de mai sus şi gândiţi-vă de ce ea ar trebui să fie un fals şi nu ceva adevărat... Lipsa datelor de tip EXIF nu poate fi o certitudine, dat fiind că aceste fotografii suferă deseori diferite treceri dintr-un format în altul. E drept că nici prezenţa datelor EXIF nu înseamnă că poza nu e trucară, aceste date se pot modifica...
De ce aş spune eu că este o poză trucată? Pentru că poziţia celor surprinşi în fotografie este nefirească. Ea aminteşte de imaginea de telenovelă unde lumea se aşează la masă astfel încât camera video să-i poate filma pe toţi odată, personajele din telenovele se întorc nefiresc cu spatele în timpul unei convorbiri pentru a permite filmarea ambilor actori cu faţa... Un specialist în trucări probabil că nu ar face greşeli atât de grosolane...

Următorul film este chiar un trucaj şi mai grosolan.



Pe lângă masca nu tocmai reuşită care îl reprezintă pe preşedinte (poate dacă era dat numai din faţă era mai credibil) se vede numărul autoturismului, lucru ce poate fi lesne verificat. Să pară mai verific ar fi trebuit ca filmarea să fie mai de la distanţă şi "sângele" să fie mai din abundenţă. Şoferul leşinat este însă o găselniţă isteaţă.

Pe http://www.rtv.net/antidezinformare/?c=reguli mai găsiţi două exemple. Cei de la România TV dau exemple despre contrafaceri multimedia. Mult mai greu sunt însă de descoperit minciunile spuse de chiar oficialii României, mai ales în ceea ce priveşte dimensiunea statistică. Cum poţi să verifici cifrele oferite de INS, de către premierul României, preşedintelui României, procurorul General al României...? Vezi că firmele în jurul tău dau faliment una după alta şi statistica îţi oferă cifre de creştere economică. Priveşti în jurul tău şi vezi foarte multă lume transformată în şomeri şi guvernul îţi spune că rata şomajul se îmbunătăţeşte pe zi ce trece... Nu se pot compara percepţiile calitative cu declaraţiile de presă cantitative.

În sfârşit, cele mai grave lucruri se fac prin mijloacele cele mai simple. Un om fără o pregătire specială nu va face niciodată deosebire dintre datoria externă a României şi datoria României şi datoria pe termen scurt, mediu şi lung... Oamenii pot fi manipulaţi prin simpla folosire a termenilor mai greu de perceput efectiv.

Să vă dau şi eu un exemplu de trucaj...
Get Adobe Flash player
(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/63109/Basescu-Criza-nu-se-va-prelungi-in-Romania)
Urmăriţi filmuleţul. Aici este evident un trucaj... V-aţi prins care?

Preşedintele adevărat al României nu ar fi spus niciodată o minciună de acest tip. Sau poate nu a fost minciună, doar că nu a ştiut. Dacă însă nu ar fi ştiut 100% sigur cât de repede va pleca criza din România, s-ar fi abţinut de la comenta acest lucru, aşa cum ar face un preşedinte al Românie. Cel puţin eu (poate şi alţii) ştiam la acel moment că din România criza nu are unde să plece în vizită, fiecare ţară avea câte o criză în vizită... şi deci că va rămâne aici în raport de colaboare "care pe care", ori ea, ori noi. Încă mă întreb cum a fost schimbat cel ce l-am votat în 2004 cu actualul personaj care apare la TV şi nu seamănă deloc cu cel de dinainte.

2 comments:

ADRIAN said...

De mlta vreme am senzatia ca traim o epoca a "minciunii in falsh" ...
Ca unele sunt glume "nevinovate" precum filmarile cu Ronaldinho care loveste constant cu mingea in bara din afara careului la un fel de antrenament pana la "gaselnitele" celor din reclamele amuzante. Cand vine insa vorba despre informatii de interes public lucrurile au cam luat-o razna de la o veme. Precum armele de distrugere in masa ale lui Saddam ...

Bibliotecaru said...

Pentru mine minciuna aceasta "pe faţă" a luat dimensiunile unui coşmar continuu, pentru că nu pot să privesc impasibil, nimic nu mă enervează mai mult decât "Prostirea În Faţă".

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.