Un Raport, ce mândru este!, au primit în dar românii...

---

De la IMF... http://www.blogger.com/img/blank.gifhttp://www.imf.org/external/np/loi/2012/rou/060812.pdf

De la Comisia Europeană...

Comisia Europeană

Comunicat de presă

Bruxelles, 18 iulie 2012

România: sunt necesare acțiuni urgente pentru a demonstra angajamentul față de statul de drept și de independența sistemului judiciar

România trebuie să asigure respectarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar pentru a recâștiga încrederea partenerilor săi din UE, se afirmă în raportul adoptat astăzi de Comisie în cadrul mecanismului de cooperare și verificare (MCV). Raportul se referă la o perioadă de cinci ani, de la aderarea României la EU în 2007, și prezintă evaluarea Comisiei privind progresele înregistrate de România în cursul acestei perioade, concentrându-se pe reforma sistemului judiciar și combaterea corupției.

Președintele Barroso a afirmat: „Într-un sistem democratic trebuie garantat echilibrul necesar între puteri. Deși în ultimii cinci ani s-au înregistrat progrese privind reforma sistemului judiciar și combaterea corupției, aceste progrese au fost puse sub semnul întrebării de evenimentele derulate în ultima lună. Comisia a exprimat preocupări serioase privind statul de drept și independența sistemului judiciar în România. Prim-ministrul Ponta a răspuns acestor preocupări și a fost de acord să le remedieze rapid. Comisia va monitoriza situația pentru a se asigura că angajamentele asumate vor fi respectate. Punerea în aplicare rapidă și riguroasă a recomandărilor formulate în cadrul MCV va contribui la garantarea unui mediu economic stabil, credibil și propice investițiilor, precum și la reasigurarea piețelor financiare.”

Raportul sintetizează întrebările Comisiei legate de recentele atingeri aduse statului de drept de Guvernul și Parlamentul din România. Raportul cuprinde o serie de recomandări pentru acțiuni pe care România ar trebui să le adopte de urgență. Recomandările ar trebui să pună în aplicare angajamentele pe care prim-ministrul Ponta și le-a asumat față de președintele Barroso.

Având în vedere că raportul analizează o perioadă de cinci ani, acesta evidențiază progresele înregistrate. Multe dintre elementele esențiale ale cadrului legal sunt în prezent în vigoare. Accentul s-a deplasat acum pe punerea în aplicare. Nivelul de asumare la nivel național a reformelor rămâne variabil.

România a creat baza pentru o modernizare substanțială a sistemului său judiciar. Instituții precum Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI) au făcut dovada unor rezultate convingătoare în instrumentarea cazurilor de corupție la nivel înalt. Recent, prin hotărâri ale instanțelor în cazuri de corupție la nivel înalt s-au soluționat cu eficacitate cazuri dintre cele mai sensibile, iar sistemul judiciar și-a demonstrat capacitatea de a-și afirma independența.

Cu toate acestea, în ciuda progreselor înregistrate de România, concluzia raportului este că obiectivele MCV nu au fost încă atinse. În unele domenii, punerea în aplicare a legilor se află abia la început, iar în alte domenii, reforma nu este suficient asumată, procesul global al reformei nefiind încă durabil și ireversibil. Controversele actuale reprezintă o amenințare gravă la adresa progreselor realizate până acum și ridică întrebări serioase în ceea ce privește viitorul reformelor lansate.

Deficiențele din cadrul reformei sistemului judiciar și al combaterii corupției reprezintă aspecte îngrijorătoare pentru marea majoritate a românilor. Un sondaj Flash Eurobarometru efectuat de Comisie în luna mai a arătat că 72 % dintre români cer Comisiei să continue să sprijine reforma în România până când această țară va atinge standarde comparabile cu cele din alte state membre.

În contextul recentelor atingeri aduse statului de drept și independenței sistemului judiciar, Comisia va adopta, înainte de sfârșitul acestui an, un nou raport în cadrul MCV, pentru a evalua dacă s-a răspuns preocupărilor sale și dacă a fost restabilit echilibrul democratic.

Context

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și verificare pentru a evalua angajamentele asumate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al combaterii corupției. Comisiei i s-a solicitat să prezinte periodic un raport privind progresele înregistrate în aceste domenii. Comisia a prezentat primul său raport la 27 iunie 2007 și de atunci întocmește rapoarte semestriale. Rapoartele Comisiei sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei în care se prezintă o analiză detaliată a progreselor înregistrate cu privire la fiecare dintre obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV.

Analiza Comisiei se bazează pe o evaluare a progreselor realizate de autoritățile române, precum și pe informațiile prezentate de statele membre, de organizații internaționale, de experți independenți, precum și pe informații din diverse alte surse. Comisia a întreprins mai multe misiuni în România, rapoartele luând, de asemenea, în considerare răspunsurile date de România la chestionare detaliate pregătite de Comisie.

Ultimul raport anual a fost publicat la 20 iulie 2011. Acesta a fost completat de un raport intermediar, publicat la 8 februarie 2012.

O prezentare mai detaliată a raportului privind Romania poate fi găsită în MEMO/12/569.

O prezentare mai detaliată a mecanismului de cooperare și verificare poate fi găsită în MEMO/07/260.

Informații mai detaliate privind sondajul Flash Eurobarometru referitor la percepția asupra deficiențelor statului de drept din România și cu privire la așteptările în materie de sprijin oferit de Comisie în acest context sunt disponibile la adresa:

http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

Rapoartele complete sunt disponibile la următoarea adresă:

http://ec.europa.eu/cvm/index_ro.htm

Persoane de contact: Pia Ahrenkilde Hansen (+32 2 295 30 70) Mark Gray (+32 2 298 86 44)

Mai multe detalii pe: http://europa.eu

European Commission

NOTĂ DE INFORMARE

Bruxelles, 18 iulie 2012

Raport privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare

De ce prezintă Comisia rapoarte cu privire la progresele realizate de România în domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției?

La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau unele deficiențe în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, care puteau împiedica aplicarea eficace a legislației, a politicilor și a programelor Uniunii Europene și care îi puteau împiedica pe cetățenii români să beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetățeni ai UE. Prin urmare, în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare¹ (MCV), Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii acestor deficiențe, precum și de a verifica periodic progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea celor patru obiective de referință stabilite în acest scop. Aceste obiective de referință sunt interconectate și ar trebui să fie privite în mod unitar, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, care necesită un angajament politic pe termen lung.

Cum prezintă Comisia rapoartele cu privire la progresele înregistrate de România?

Rapoartele Comisiei în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) sunt publicate de două ori pe an începând din 2007. Acestea se bazează pe contribuții ale Guvernului României, precum și ale serviciilor Comisiei, ale statelor membre și ale ONG-urilor. Rapoartele cele mai recente din iulie 2011 și februarie 2012 au evidențiat evoluții legislative, instituționale și de politică relevante în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.

În 2011, Comisia și-a anunțat intenția de a utiliza raportul din vara anului 2012 pentru a face un bilanț al progreselor realizate de-a lungul celor cinci ani de la aderarea României la UE în 2007. Prin urmare, acest raport analizează situația din perspectiva ultimilor cinci ani și este în măsură să evalueze tendințele pe termen mai lung și gradul în care au fost puse în aplicare inițiativele de politică.

Ce spune raportul de astăzi?

Raportul de astăzi sintetizează profunda îngrijorare a Comisiei în ceea ce privește atingerile recente aduse statului de drept de către Guvernul și Parlamentul României. Acesta include o serie de recomandări urgente care au făcut deja obiectul angajamentelor pe care prim-ministrul Ponta și le-a asumat față de președintele Barroso.

În evaluarea sa, raportul concluzionează că s-au realizat progrese din anul 2007 până în prezent. Cu toate acestea, țintele MCV nu au fost încă atinse, iar obiectivele de referință nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Reforma nu este încă durabilă și ireversibilă.

Multe din elementele esențiale sunt acum instituite, în special în cadrul legislativ și accentul se mută pe punerea în aplicare. România a creat baza pentru o modernizare substanțială a sistemului judiciar român. Instituții precum Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI) au obținut rezultate convingătoare în ceea ce privește corupția la nivel înalt. Sistemul judiciar a reușit recent să se ocupe de cazurile cele mai sensibile și să își afirme independența. În prezent, este în curs de aplicare o strategie națională anticorupție solidă. În același timp, raportul arată, de asemenea, că nivelul de asumare a reformelor rămâne variabil. Controversele politice actuale din România constituie o amenințare gravă la adresa progreselor înregistrate până în prezent și au subliniat faptul că numeroase reforme nu au prins încă rădăcini.

Etapele următoare

În viitorul apropiat, cel mai important lucru este ca guvernul și instituțiile-cheie din România să își demonstreze angajamentul față de statul de drept și independența sistemului judiciar. Acest fapt necesită adoptarea mai multor măsuri urgente de către guvern și parlament. În acest scop, Comisia a inclus o serie de recomandări specifice și urgente pentru România, pe care prim-ministrul Ponta și le-a asumat într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei la 17 iulie. Printre aceste angajamente se numără abrogarea ordonanțelor de urgență privind competențele Curții Constituționale și regulile de validare a referendumului privind suspendarea președintelui Băsescu, respectarea deciziilor Curții Constituționale și a Constituției României, precum și a procedurii de numire în posturile-cheie, în special Avocatul Poporului, Procurorul General al României și Procurorul Șef al Direcției Naționale Anticorupție. În plus, aceste angajamente includ abținerea de la acordarea de grațieri prezidențiale pe parcursul președinției interimare și la numirea de miniștri cu privire la integritatea cărora există hotărâri negative. Angajamentele cuprind, de asemenea, adoptarea de proceduri referitoare la demisia parlamentarilor care au hotărâri definitive privind incompatibilitatea, conflictul de interese și acte de corupție la nivel înalt.

Pe lângă aceste recomandări urgente formulate în urma evenimentelor recente, Comisia extinde, la adresa României, și o serie de alte recomandări în domeniul reformei judiciare, al răspunderii sistemului judiciar, al transparenței și coerenței actului de justiție, al eficienței actului de justiție, al integrității și luptei împotriva corupției.

Având în vedere incertitudinile actuale, Comisia va adopta, înainte de sfârșitul anului 2012, un nou raport în cadrul MCV pentru România. În acest raport, Comisia va evalua dacă s-a răspuns preocupărilor exprimate în ceea ce privește statul de drept și independența puterii judecătorești și dacă a fost restabilit echilibrul democratic. Comisia va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum și al unui dialog frecvent cu autoritățile române și cu alte state membre.

Care sunt cele patru obiective de referință stabilite pentru România?

În cadrul mecanismului de cooperare și de verificare au fost stabilite, pentru România, următoarele obiective de referință:

1. asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și a răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea și monitorizarea impactului noului Cod de procedură civilă și al noului Cod de procedură penală;

2. înființarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averilor, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni cu caracter disuasiv;

3. pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigații profesioniste și imparțiale în legătură cu acuzațiile privind posibilele acte de corupție la nivel înalt;

4. adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în cadrul administrației locale.

Unde poate fi găsit raportul?

Raportul este disponibil pe site-ul următor:

http://ec.europa.eu/cvm/index_ro.htm

¹ :

Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).

(mai multe pe http://europa.eu)

Declarație de presă susținută de premierul Victor Ponta la Palatul Victoria

Declarație de presă susținută de ministrul Justiției, Titus Corlățean, la Palatul Victoria

Victor Ponta: Bună ziua. Aş dori, împreună cu ministrul justiţiei, să exprim primele opinii ale Guvernului României, vizavi de prezentarea făcută de către preşedintele Comisiei Europene, dl. Barroso, vizavi de raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare în special, evident, asupra României. Aş vrea să spun, de la început, că, în calitate de prim-ministru, consider acest raport ca un raport echilibrat, un raport din care România trebuie să tragă concluziile necesare în privinţa continuării efortului de a asigura o justiţie independentă şi eficientă, de a continua lucrurile bune constatate de Comisia Europeană şi de a îndrepta atât deficienţele structurale şi deficienţe manifestate în timp, cât şi observaţiile primite în urma crizei politice din ultimele săptămâni de la Bucureşti. Aş vrea să-şi exprim satisfacţia pentru modul obiectiv în care preşedintele Barroso a prezentat astăzi aceste concluzii şi pentru conţinutul raportului, şi să afirm încă odată că, în calitatea mea de prim-ministru - şi săptămâna trecută, în cursul întâlnirilor pe care le-am avut la Bruxelles şi de atunci până astăzi - am acţionat cu bună-credinţă şi cu hotărârea de a răspunde pozitiv la toate îngrijorările legitime exprimate de preşedintele Barroso. O să mă refer la observaţiile făcute actualului guvern, pentru că noi suntem în activitate, aşa cum ştiţi, doar de două luni, iar raportul se referă la o perioadă de cinci ani, după care, eu mai puţin, mai mult ministrul justiţiei vă va vorbi despre starea justiţiei din aceşti cinci ani şi, mai ales, lucrurile pe care trebuie să le facem în viitor. Aşa cum a prezentat şi preşedintele Barroso, aşa cum şi eu v-am informat, cele 11 întrebări legitime ale Comisiei Europene au primit din partea mea, ca prim-ministru, un răspuns foarte clar şi foarte concret şi vreau să spun astăzi, încă o dată, că îmi asum întreaga responsabilitate, ca prim-ministru, ca aceste răspunsuri şi aceste obligaţii să fie puse în practică.

Dacă vorbim, în primul rând, aşa cum este şi ordinea din raport şi ordinea menţionată de preşedintele Barroso, de restabilirea şi finalizarea competenţelor Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte hotărârile Parlamentului, după cum ştiţi foarte bine, poziţia guvernului a fost, încă de săptămâna trecută, foarte clară: respectarea în totalitate şi punerea în acord a legii cu deciziile Curţii Constituţionale; astăzi, în Camera Deputaţilor, s-a votat acel text exact cum a fost prevăzut în două decizii succesive ale Curţii Constituţionale şi îmi exprim speranţa şi solicit, evident, Senatului, în această după-amiază, să voteze şi să adopte, în calitate de cameră decizională legea în forma care să includă observaţiile Curţii Constituţionale. Sper ca grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal să fie onest şi coerent cu ceea ce a spus până acum, să nu atace acest proiect de lege la Curtea Constituţională, pentru că, în acest fel, preşedintele în funcţie, domnul Antonescu, poate să promulge imediat legea şi, practic, acest prim angajament să fie îndeplinit în totalitate şi finalizat prin publicarea sa în Monitorul Oficial. Dacă cei de la PDL vor încerca să întârzie procedura, evident Curtea se va pronunţa şi procedura se finalizează cel mai probabil săptămâna viitoare.
Referitor la regimul referendumului: deşi opţiunea politică şi juridică a guvernului şi a majorităţii a fost alta, am înţeles apelul şi solicitările partenerilor noştri europeni şi internaţionali şi, aşa cum ştiţi, am sprijinit iniţiativa preşedintelui Antonescu de a promulga, încă de alaltăieri, o formă a legii referendumului care să arate că referendumul de demitere a preşedintelui este validat doar odată cu prezenţa a jumătate plus unu din numărul total al cetăţenilor României, adică a 9,1 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Astăzi, în cadrul Senatului, prima cameră sesizată, după care, după-amiază, în cadrul Camerei Deputaţilor, guvernul a rămas consecvent cu această poziţie, mă bucur şi vreau să-i felicit pe senatori că, în ciuda absenţei voite, a boicotului celor de la PDL, au adoptat proiectul de lege în această formă. Referendumul este valid doar cu jumătate plus din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot. Acest tip de anti-joc făcut de cei de la PDL care ne-au cerut să convocăm parlamentul pentru a adopta cele două legi, după care au plecat din sală ca să nu fie cvorum, mă bucur că nu a avut succes şi cred că şi anti-jocul pe care PDL- ul doreşte să-l facă la referendum, spre a nu se îndeplini cvorumul de jumătate plus unu, sper să aibă acelaşi tip de eşec.
De altfel, vreau să apreciez, în măsura în care este onestă, declaraţia de astăzi a preşedintelui suspendat, domnul Băsescu, care şi domnia sa a zis că se desparte de cei de la PDL care vor să boicoteze referendumul şi că opinia domniei sale este că cetăţenii români trebuie să vină la referendum şi să decidă ei, prin votul lor, dacă vor continua sau nu cu preşedintele Băsescu în funcţie. Sper să fie onestă această declaraţie, dacă nu, sigur, răspunderea îi aparţine preşedintelui suspendat.
De asemenea, vreau să revin la obligaţiile care revin guvernului pe care îl conduc: implementarea tuturor deciziilor Curţii Constituţionale, evident asta am făcut şi asta vom face; imediata publicare a deciziilor Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial. Astăzi am primit încă o dată de la Curtea Constituţională un material amplu, în care se reafirmă faptul că toate deciziile transmise de Curtea Constituţională au fost publicate în aceeaşi zi în Monitorul Oficial. O să vă pună la dispoziţie Biroul nostru de presă acest material şi pot să consider acest punct ca fiind, de fapt, generat de nişte intoxicări şi informaţii false prezentate de politicieni români. De asemenea, am cerut şi voi respecta întotdeauna reţinerea tuturor membrilor Guvernului, începând evident cu primul-ministru, de a comenta în orice fel decizii ale justiţiei şi voi cere în mod imperativ tuturor membrilor Guvernului să respecte acest lucru. Am solicitat în scris celor doi preşedinţi ai camerelor Parlamentului, şi înţeleg că astăzi chiar va avea loc o primă întâlnire a liderilor din toate grupurile politice, pentru a se încerca nominalizarea unui Avocat al Poporului susţinut de către toate grupurile politice. Fostul Avocat al Poporului era susţinut doar de către PDL. Eu nu-mi doresc ca acum să fie un Avocat al Poporului susţinut doar de actuala majoritate, ci aşa cum am promis şi aşa cum m-am angajat, va fi numit un Avocat al Poporului cu acordul tuturor grupurilor politice. Domnul ministru Corlăţean vă va da detalii despre o obligaţie, pe care, de altfel, ne-o asumasem înainte de a apărea această criză politică, şi anume stabilirea, împreună cu cei din Consiliul Superior al Magistraturii, a unei proceduri transparente privind nominalizarea viitorilor şefi ai DNA şi ai Parchetului General, la momentul la care aceştia îşi vor termina mandatele, nu înainte. La DNA, mandatul expiră pe 12 august, la Parchetul General pe 1 octombrie, iar domnul ministru vă va da detalii despre procedura transparentă pe care o va stabili împreună cu CSM pentru selectarea noilor şefi.
Punctul referitor la evitarea oricărei graţieri de către preşedintele în funcţie a fost lămurit de către domnul Antonescu din timp. De asemenea, dacă vorbim de miniştrii condamnaţi pentru încălcarea regulilor de integritate, am respectat acest lucru, chiar dacă n-am făcut-o cu inima liniştită în cazul domnului Diaconu, dar este decizia justiţiei şi am respectat-o şi voi face exact acelaşi lucru pentru orice alt ministru care va avea o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Referitor la membrii Parlamentului care au decizii de incompatibilitate, am văzut că în presă au apărut două nume din care doar unul era real, era vorba de domnul deputat Andon, al doilea este domnul senator Diaconu. Am adresat scrisori preşedinţilor celor două Camere şi înţeleg că Parlamentul va decide - este ceva ce nu Guvernul poate să decidă -, dar punctul meu de vedere este foarte clar în această privinţă. Vreau să spun încă o dată că îmi asum, în calitate de prim-ministru, respectarea cu stricteţe a tot ceea ce Guvernul s-a angajat să facă, şi eu personal, în faţa preşedintelui Barroso, sunt dispus la orice fel de, până la urmă, dacă vreţi, sacrificii politice ale coaliţiei de guvernare, deoarece pentru mine, imaginea României şi respectabilitatea noastră în Europa contează şi cred că este nevoie de gesturi suplimentare în faţa unui război purtat din ţară către exterior, un război nedrept, un război mincinos şi un război împotriva României, nu împotriva Guvernului actual; voi răspunde întotdeauna cu solicitudine şi sunt convins că România îşi va recâştiga un prestigiu care a fost în mod incorect şi nedrept atacat din motive politice de către un grup politic de aici, din România.
Mai vreau să fac un singur comentariu, după care o să-l rog pe domnul ministru să dea toate detaliile necesare. Justiţia din România, în special pentru că pe aceasta se concentrează Raportul Comisiei Europene - e vorba de instrumentele de luptă anticorupţie – arată, cu adevărat, aşa cum este trecut în Raportul Comisiei. Este vorba despre o justiţie şi un sistem anticorupţie care, timp de patru ani, 11 luni şi o săptămână, s-a aflat, până la urmă, într-o stare de care responsabil trebuie să fie preşedintele Traian Băsescu. Când spun asta, spun că şi lucrurile bune pot fi reţinute, şi lucrurile rele în egală măsură. Nu poţi să iei numai lucrurile bune din mandatul pe care l-ai avut, trebuie să iei lucrurile bune şi rele. Nu poţi să dai lucrurile rele pe cineva care se află de două luni la guvernare, dar cu preşedintele Băsescu în funcţie. Ceea ce eu pot să vă spun este faptul că, dincolo de calitatea mea anterioară de procuror, dincolo de faptul că sunt un om al legii, cred şi este obligaţia noastră ca guvern şi a mea ca om politic, împreună cu domnul Corlăţean, cu toţi ceilalţi colegi ai mei, cred că avem obligaţia să implementăm tot ceea ce Comisia Europeană a considerat ca nefuncţionând în aceşti cinci ani, dar avem o obligaţie mult mai mare şi o obligaţie mult în plus faţă de ceea ce prevede Comisia Europeană. Cred că trebuie să ne ocupăm şi trebuie să dăm răspunsuri dincolo de lucrurile foarte grave şi importante din zona combaterii corupţiei la tot ce înseamnă sistemul de justiţie. În acest moment, în România, sunt peste 5.000 de judecători, sunt peste 2.000 de procurori. Nu vorbesc doar de cei care judecă cazuri de corupţie; vorbesc de cei care îşi desfăşoară activitatea în toate instanţele din ţară. Sunt milioane de oameni care au cauze pe rol, fie că e vorba de cauze penale la fel de grave ca cele de corupţie, că vorbim de omoruri, vorbim de tâlhării, vorbim de violuri, vorbim de furturi şi acolo trebuie justiţia să fie eficientă şi dură în aplicarea deciziilor. Vorbim de cauzele comerciale, mii şi mii de societăţi comerciale care pierd foarte mult timp şi foarte mulţi bani aşteptând decizii ale instanţei. Mă refer la milioanele de români care aşteaptă în primă instanţă, în a doua instanţă, în a treia instanţă, aşteaptă să li se finalizeze procesele civile. Vorbesc de oamenii care trebuie să vină din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării pentru a se judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o instituţie fundamentală, care este însă, din păcate, sufocată de multitudinea cauzelor. Vorbesc de problemele de fond ale justiţiei româneşti care o împiedică, în acest moment, să ofere acel serviciu public fără de care o societate nu poate fi nici democratică, dar nici nu se poate dezvolta în viitor. Cred că asta trebuie să facem în viitor. Asta vom încerca să facem odată cu legitimitatea pe care votul din noiembrie o va da viitoarei majorităţi şi viitorului guvern şi, în momentul în care, după ani de zile de reformă reală şi nu parţială, ci totală, românii vor avea încredere în actul de justiţie în ansamblu, iar orice cetăţean român sau străin care se adresează justiţiei române va avea un verdict rapid şi corect, inclusiv punând reguli de răspundere a magistraţilor care greşesc - pentru că nu poţi să ai doar independenţă dacă nu ai şi responsabilitate, lucrurile merg împreună -, cred că de-abia atunci vom putea să vorbim cu adevărat de un sistem de justiţie care să primească note foarte bune şi de la Bruxelles, dar care, mai ales, să primească note foarte bune din partea contribuabilului român, cei care plătesc, prin taxele şi impozitele lor, funcţionarea unui sistem al justiţiei atât de important. Acestea erau observaţiile mele. Vi-l las pe domnul ministru Corlăţean la dispoziţie pentru toate celelalte lucruri şi vă mulţumesc.
Titus Corlăţean: Mulţumesc! Vă spun şi eu bună ziua şi bine v-am găsit! În calitate de ministru al justiţiei, am luat notă de adoptarea şi publicarea, astăzi, a Raportului pe tema Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu România adoptat de Comisia Europeană. Este un raport pe care îl considerăm obiectiv şi care reflectă parcursul justiţiei în România în cei cinci ani de la data aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. Vom examina în detaliu, în zilele următoare, de o manieră aprofundată, textul final care a fost dat publicităţii doar în urmă cu câteva minute şi, în mod firesc, încă de astăzi, voi convoca un grup de lucru în cadrul Ministerului Justiţiei care, făcând această evaluare aprofundată, şi în baza unei cooperări interinstituţionale, pentru că este necesară, să putem elabora un plan de măsuri concrete pentru a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană. Nu voi intra astăzi, în mod firesc, în dimensiunea politică care a fost reflectată în conţinutul raportului într-o formă adăugită, în lumina evenimentelor politice din România. Mă voi referi strict la partea de Mecanism de Cooperare şi Verificare, dimensiunea tehnică. Spuneam că Raportul MCV se referă la cei cinci ani de la data aderării, paşii concreţi întreprinşi în această perioadă, progresele concrete care, de altfel, au şi fost menţionate în raport şi au fost menţionate public în conferinţa de presă a preşedintelui Comisiei Europene, domnul Barroso, în urmă cu câteva minute. Progresele, dar şi disfuncţionalităţile, dar şi erorile, dar şi lucrurile care trebuie să fie îndreptate în perioada următoare. Este vorba de o analiză a funcţionării justiţiei în realitate, într-o perioadă de cinci ani în care Traian Băsescu, regimul său şi guvernele sale s-au aflat la putere. De la bun început aş spune că, dincolo de progresele care erau previzibile şi au fost menţionate, şi salut acest lucru, Raportul Comisiei Europene indică o serie de aspecte critice foarte serioase şi preocupante privind funcţionarea justiţiei în toţi aceşti ani sub Traian Băsescu. Şi o spun de la bun început şi voi face câteva comentarii precise - vorbim de un eşec al lui Traian Băsescu şi al guvernelor sale în garantarea bunei funcţionări a justiţiei în diferite domenii. De asemenea, Raportul menţionează faptul că, în cele practic câteva săptămâni, cam nouă săptămâni, de funcţionare a noului guvern, există o serie de măsuri pozitive, subliniez, remarcate de Comisia Europeană în domeniul MCV. Voi începe cu criticile pe care Comisia Europeană le face, doar câteva dintre ele, pentru perioada celor cinci ani la care am făcut referire atunci când guvernele lui Traian Băsescu s-au aflat la putere. Voi începe cu lucrul care ni se pare cel mai grav, cel mai serios - preşedintele Barroso, de altfel, făcea menţiune în conferinţa de presă de acum câteva minute la acest aspect. Voi cita din textul Raportului Comisiei Europene: "vasta majoritate a românilor văd corupţia drept o problemă majoră. Românii nu au fost încă convinşi că situaţia se îmbunătăţeşte. Cei mai mulţi consideră că situaţia s-a deteriorat". Subliniez: potrivit cifrelor pe care Comisia Europeană le înscrie în acest raport, cifrele pe baza Eurobarometrului, 93% dintre români consideră astăzi corupţia drept o problemă importantă în ţară şi 91% au o opinie similară privind disfuncţionalităţile în sistemul judiciar în general. Subliniez faptul că, în februarie 2012, acelaşi Erobarometru citat de Comisia Europeană, arată că 67% dintre români considerau că fenomenul corupţiei a crescut în ultimii trei ani. Concluzia care se impune este una singură: iată că asistăm la o chestiune confirmată în Raportul Comisiei Europene, la un eşec major pentru Traian Băsescu şi sistemul său de putere în aceea ce priveşte credibilitatea în faţa cetăţenilor români şi în faţa societăţii româneşti, în ceea ce priveşte aşa-numita cruciadă anticorupţie pe care domnul Băsescu a proclamat-o. Astăzi majoritatea românilor consideră că situaţia s-a agravat sub regimul Traian Băsescu, în domeniul corupţiei în România. De altfel, raportul face referire şi la faptul că "strategia anticorupţie 2008-2010 a eşuat să ofere impactul dorit", am citat. Iată o nouă confirmare a eşecului guvernărilor Traian Băsescu. Citez în continuare: "Activităţi cuprinzătoare anticorupţie nu au fost încă adoptate în domenii - subliniez eu, importante, continui citatul - privind taxarea, vămile sau aprobările de construcţie la nivelul administraţiilor locale". Este un eşec al guvernărilor Traian Băsescu. Citez în continuare un lucru extrem de important: "Indicatorii-cheie de eficienţă, ca de exemplu diferenţele privind gradul de încărcare cu dosare, nu s-a ameliorat din 2007 până în prezent". Este un citat din Raportul Comisiei Europene. Un nou eşec al celui care proclama marea reformă în justiţie. Sunt şi alte lucruri pe care le vom prezenta public în perioada următoare. Cert este că vom ţine cont de aceste constatări serioase ale Comisiei Europene pentru că este sarcina actualului guvern de a îndrepta aceste disfuncţionalităţi care sunt rezultatul unei politici greşite a guvernării Traian Băsescu.
Pe de altă parte, menţionam faptul că, deşi este practic o perioadă destul de scurtă, nouă săptămâni, sub guvernarea USL, Raportul Comisiei Europene menţionează mai multe aspecte pozitive, şi le voi cita foarte rapid. În primul rând, "asumarea strategiei naţionale anticorupţie de către noul guvern şi începerea implementării sale. Adoptarea de către Parlament - adaug, la solicitarea, la propunerea primului-ministru al României - a unei declaraţii politice de susţinere a strategiei care sugerează o susţinere politică largă". Referiri la intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă votat de Parlament sub actualul guvern. Referiri pozitive la acţiunea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Direcţiei Anticorupţie, DGA, model care ar trebui multiplicat şi la nivelul altor agenţii guvernamentale. Sunt menţionate proiectul anticorupţie lansat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, aprobarea, de către noul guvern, a unei unităţi de integritate în cadrul ANAF, măsurile adoptate la nivelul Ministerului Educaţiei cu privire la desfăşurarea examenului de bacalaureat şi implementarea unui proiect care reprezintă o continuitate a măsurilor anterioare şi implementarea unui proiect pilot anticorupţie în domeniul sănătăţii. Sunt o serie de măsuri care, iată, sunt menţionate în cadrul Raportului Comisiei Europene. Fac pentru încheiere o precizare în legătură cu o temă extrem de importantă care este reflectată şi în Raportul Comisiei Europene, care a constituit subiectul unor discuţii, inclusiv la Comisia Europeană. Mă refer la procedura de nominalizare, de propunere a şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef şi respectiv, a procurorului general al României. Am menţionat anterior în mod public şi acest lucru l-am confirmat la Comisia Europeană, faptul că vom respecta şi voi respecta legea şi procedurile prevăzute de lege pentru efectuarea acestei propuneri. De altfel, am subliniat foarte clar criteriile care vor fi respectate la momentul când se va face această propunere, evident ţinând cont de momentul finalizării în mod obiectiv a mandatelor respective. Am subliniat criteriile care sunt prevăzute de legea 303/2004 şi am subliniat necesitatea ca propunerile şi confirmarea că aceste propuneri vor respecta criteriile de înalt profesionalism, de integritate, de independenţă şi faptul că, de o manieră transparentă, această chestiune va fi discutată în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât să nu existe niciun fel de dubiu în legătură cu aceste propuneri. De altfel, tot ceea ce am menţionat se reflectă şi în aşteptările exprimate de Comisia Europeană şi vă aduc aminte că însuşi primul-ministru a făcut aceste precizări de a manieră publică anterior. Premierul a menţionat, la acel moment, şi în baza unei discuţii pe care am avut-o şi noi cu ambasadorii UE la Bucureşti, faptul că va exista o invitaţie adresată în mod public tuturor celor care răspunzând acestor criterii, exigenţe înalte, vor dori să-şi asume această candidatură. Fac o precizare, şi o confirmare, astăzi lansez în mod public această invitaţie pentru ca toţi procurorii, răspunzând acestor criterii - exigenţe înalte - să prezinte la Ministerul Justiţiei candidatura şi proiectul de management profesional care să poată fi evaluate de ministrul justiţiei înainte de a lua o decizie privind nominalizarea. Fac această propunere la acest moment, pentru propunerea pe care o voi efectua la momentul oportun privind noul procuror şef anticorupţie şi, bineînţeles, la momentul oportun, în toamnă, ţinând cont de momentul finalizării mandatului de procuror general în luna octombrie. Nu inventăm proceduri noi. Respectăm procedurile legale şi spiritul de transparenţă este absolut necesar din acest punct de vedere. Au existat în aceste săptămâni, există şi cu siguranţă vor mai exista, foarte multe atacuri, foarte multe presiuni, provocări, manipulări care să mă forţeze pe mine, ca ministru al justiţiei, să fac propunerile dorite de dl. Traian Băsescu. Reafirm de o manieră clară şi fermă că voi respecta cu stricteţe aceste criterii şi această procedură legală pe care am menţionat-o şi care este discutată cu Comisia Europeană. Din acest punct de vedere, mă apropii de finalul comentariilor pe care le-am avut, subliniind încă odată că, aşa cum s-a făcut referire anterior, pe partea mai degrabă politică care ţine de cele 11 chestiuni ridicate de Comisia Europeană, primul-ministru a dat răspunsurile necesare şi a făcut precizările şi astăzi în conferinţa de presă.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 18.07.2012

(http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-raportul-pe-tema-mcv-este-echilibrat-romania-trebuie-sa-traga-concluziile-necesare-in-privinta-continuarii-efortului-de-a__l1a117759.html)