01 July 2012

Salvaţi Poşta!


Comunicaţia comodă oferită de internet a dat o lovitură Poştei Române a cărui activitate a început să se reducă la facturi, pensii, chemări la Tribunal. Cutia poştală se umple la refuz cu diferite reclame, unele în format A3, altele micuţe ale agenţiilor imobiliare... Totuşi sensul primar al Poştei Române este legat de scrisori. Iată de ce mă gândesc că există o cale prin care noi toţi să salvăm această instituţie care, o dată pierdută, va fi pierdută pentru totdeauna...


SALVAŢI POŞTA ROMÂNĂ

TRIMITE O SCRISOARE!

Important este să fie în continuare la Poşta Română cineva care să nu dorească să o falimenteze. De ce este Poşta Română o miză? Mă gândesc că miza este legată de faptul că Poşta Română are sedii egal dezvoltate pe întreg teritoriul ţării. Un eventual cumpărător al Poştei Române va avea o reţea de distribuţie până în ultimul cătun al României. Ştiri:
Guvernul a finalizat un control la Fabrica de Timbre, sucursală a Poştei şi furnizor de tipar publicitar, şi a descoperit nereguli, ca aplicarea unor preţuri şi a unui profit care nu era unitar la produse identice pentru terţi, ci diferit de la un beneficiar la altul, motiv pentru care va sesiza DNA.

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1688/9799441/1/fabrica-timbre-mihai-spiridonica.jpg?width=600
(Imagine: Mihai Spiridonica/Mediafax Foto)

Fabrica de Timbre a fost verificată de către inspectorii Corpului de Control al primului-ministru, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Fabrica funcţionează ca sucursala a Companiei Naţionale Poşta Română şi execută produse finite pe bază de comandă pentru Romfilatelia, pentru Poştă şi pentru terţi. Produsele executate sunt livrate la costuri de producţie, fără profit, normele de consum pentru materii prime, pierderile tehnologice, precum şi tarifele pentru manoperă nefiind actualizate din 2005.

Potrivit surselor citate, în urma controlului efectuat s-a constatat că preţurile de vânzare şi procentul de profit la produsele identice pentru terţi nu sunt unitare, ci diferă de la beneficiar la beneficiar. În unele comenzi nu se specifica datele complete ale beneficiarului, termenul de livrare, modalitatea de plată, iar unele dintre acestea nu au semnătura beneficiarului.

În privinţa achiziţiei de hârtie, inspectorii arată că au fost realizate 12 achiziţii distincte, prin aplicarea unor proceduri interne, fiind depuse două oferte, de către firmele SC Business Class Hotel SRL şi SC Nemar Building SRL. La 2 noiembrie 2009, Fabrica de timbre a încheiat 12 contracte cu aceste două firme, câte 6 contracte cu fiecare, pentru o cantitate de 910 tone hârtie 'n valoare de 1.174.059 euro fără TVA.

"Deşi Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice a constatat că achiziţia nu a fost făcută cu respectarea normelor legale, chiar în ziua încheierii contractelor directorul Fabricii de Timbre a trimis comenzi pentru cele două companii, iar acestea, în aceeaşi zi, au emis facturi pentru întreaga cantitate contractată", arată inspectorii.

Garda Financiară a efectuat un control încrucişat la Fabrica de Timbre şi cele două companii şi a constatat că în actele de însoţire apăreau cantităţi duble de hârtie faţă de cât se livrase real, potrivit sursei citate. Mai mult, cele două companii care au livrat hârtia respectivă au înregistrat hârtii emise de SC Vidas SRL, din care rezulta că astfel au achiziţionat hârtia livrată Fabricii de Timbre. La un control efectuat de Garda Financiară la VIDAS SRL nu s-au găsit documente justificative în acest sens, reprezentanţii firmei respective indicând numele unor parteneri care s-a dovedit, printr-un control al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, că nu au avut niciodată vreo livrare către VIDAS SRL, este concluzia inspectorilor.

"Raportul Corpului de control va fi înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cel mai scurt timp", au precizat sursele.

În luna mai, ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica, a semnalat mai multe nereguli în activitatea anterioară a Poştei Române şi s-a referit şi la Fabrica de Timbre, susţinând că aceasta a fost transformată în "tiparniţă a materialelor de promovare ale Partidului Democrat-Liberal".
(http://www.mediafax.ro/social/exclusiv-inspectorii-guvernului-au-identificat-nereguli-la-fabrica-de-timbre-si-sesizeaza-dna-9799441)

Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie pentru nereguli descoperite în activitatea Poştei Române din perioada 2009-2011, legate de încălcarea de către fosta conducere a companiei a normativelor legale de cheltuieli, cu posibile fapte penale asociate cu infracţiunea de abuz în serviciu.

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1686/9799231/1/posta-romana-protest-catalin-abagiu.jpg?width=600
(Imagine: Catalin Abagiu/Mediafax Foto)

Neregulile au fost identificate de către inspectorii Corpului de Control al premierului, care au calculat pentru intervalul 2009-2011 o pierdere totală de peste 485 milioane lei la nivelul companiei Poşta Română, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Corpul de control al primului-ministru a finalizat acţiunea de control la Poşta Română, iar raportul redactat arată că, în anii 2009, 2010 şi 2011, conducerea Poştei, respectiv Consiliul de Administraţie şi conducerea operativă, a pus în executare bugetele de venituri şi cheltuieli cu încălcarea hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor, prin care aceste bugete au fost aprobate, şi prin încălcarea dispoziţiilor imperative ale actelor normative (hotărâri de guvern) care au aprobat respectivele bugete.

Încălcarea dispoziţiilor imperative ale actelor normative care au aprobat bugetele de venituri şi cheltuieli ale CN Poşta Română, aferente anilor 2009, 2010 şi 2011, s-a realizat prin depăşirea limitelor maximale ale cheltuielilor totale aprobate şi fără a se respecta prevederea legală ca nivelul cheltuielilor să fie proporţional cu veniturile efectiv realizate, este concluzia inspectorilor.

"Modul în care a acţionat conducerea Poştei Române a determinat înregistrarea de către companie a unor pierderi în sumă totală cumulată de 485.512.396 lei, sumă care rezultă din cumularea pierderilor anuale înregistrate în perioada 2009-2011", potrivit raportului de control.

La capitolul concluzii, raportul conţine ideea că au fost constatate mai multe "fapte posibile de natură penală care s-ar asocia cu infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată".

"Din acest motiv, în cel mai scurt, raportul va fi înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie", au declarat pentru MEDIAFAX sursele citate.

Premierul Victor Ponta a anunţat, în luna mai, că va trimite Corpul de Control să verifice situaţia de la Poşta Română, aflată în pericol de insolvenţă, spunând că fosta conducere a companiei, cu asistenţa juridică a unui avocat "cunoscut colegilor din PNL", a pierdut toate procesele aflate pe rolul instanţelor, în dosare cu sume cumulate de 103 milioane lei, şi înregistrează datorii de 110 milioane lei către ANAF.

Şeful Guvernului a precizat că acţiunile de control vor începe joi şi vor fi derulate împreună cu inspectorii ministerelor de Interne şi Finanţelor

Avocatul Valeriu Stoica (membru PDL) a transmis atunci că şeful Guvernului face confuzie între "sancţionarea contravenţională" a Poştei de către Consiliul Concurenţei şi "cererea de suspendare a executării" deciziei, precizând că nu a reprezentat compania "în cadrul investigaţiei de concurenţă".

Tot în luna mai, ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica, a declarat că Poşta Română a înregistrat în ultimii trei ani pierderi de aproape 500 milioane lei, pentru că "a fost furată mult şi sistematic" de protejaţii cuplului Boc-Anastase.

"Cuplul Boc-Anastase mai avea puţin şi băga Poşta Română în faliment, o societate cu peste 35.000 de angajaţi şi o vechime de 120 de ani. În intervalul 2008-2010, Poşta a acumulat pierderi de 485 milioane de lei, la care se adaugă o amenda aplicată de Consiliul Concurenţei, de peste 100 milioane de lei, plus o serie de obligaţii de plată către diverşi furnizori şi bugete ale statului de peste 400 milioane de lei", a spus Nica.

El a adăugat că, fără măsurile de restructurare care vor fi aplicate în perioada următoare, Poşta Română ar fi intrat în faliment începând cu 13 iunie.

"Fostul director general al Poştei Daniel Neagoe a fost unul dintre protejaţii Robertei Anastase. Aproximativ 80-90.000 euro au costat «contractele-cadou» atribuite fără licitaţie de fostul director general al Poştei societăţii Mefisto Com SRL din oraşul său de baştină, Breaza, pentru a presta pentru operator servicii din domeniul construcţiilor. Firma are sediul la adresa domiciliului mamei lui Neagoe", a spus Nica.

Ministrul a spus că ultima plată către Mefisto Com SRL s-a făcut în aprilie, la finalul mandatului fostului şef al Poştei Române.

Un alt contract "păgubos" pentru Poştă a fost cel încheiat cu Alfa Medical Service, al cărui obiect a fost, potrivit lui Nica, "furnizarea de servicii medicale cu dedicaţie şi, multă vreme, inexistente".

"În perioada septembrie-decembrie 2010 au fost plătiţi 1.392.893 lei fără ca dosarele angajaţilor să fie cerute timp de un an de la societatea care a prestat anterior aceste servicii medicale. Raportul Curţii de Conturi arată clar că s-au plătit servicii fără contraprestaţie. Valoarea totală a contractului a fost de şase milioane de euro. Contractul a fost atribuit prin procedură de negociere fără publicare, deci fără licitaţie, şi cu încălcarea OG 34/2006", a spus Nica.

Ministrul s-a referit şi la două contracte derulate de Poşta Română cu Terradox şi Promotional Interservice, firme cu aceiaşi asociaţi.

"Şase milioane de euro a costat aplicaţia software METER-NET şi nişte echipamente de francat, achiziţionate în 2011 de la Promotional Interservice, în condiţiile în care un serviciu similar era deja dezvoltat prin forţe proprii de Poşta Română, la costuri mult mai mici. Mentenanţa echipamentelor a costat 1,26 milioane de euro pentru doar cinci luni, bani încasaţi de cele două firme, în condiţiile în care acest fapt nu s-a justificat tot timpul", a arătat Nica.

El a mai spus că achiziţionarea aplicaţiei software METER-NET s-a realizat prin negociere, fără publicarea unui anunţ de participare, pentru că aplicaţia software a fost considerată ca fiind singura compatibilă cu echipamentele deţinute deja de operator.

"Un alt contract păgubos de la cap la coadă a fost cel cu Smart Telecom Solution, societate cu un singur angajat. Denunţarea contractului a costat Poşta cinci milioane de euro. Contractul cu Smart era unul de asociere pentru facilitarea plăţilor prin POS-uri în ghişeele deja informatizate ale Poştei Române, care puteau încasa acele plăţi, fără a fi nevoite să împartă comisionul cu furnizorul", a spus Nica.

Ministrul a făcut referire şi la alte contracte, pe care le-a catalogat "mari tunuri imobiliare".

"Iată câteva exemple. Poşta Română a încheiat în 2010 cu Tegolino Iaşi un contract de 1,8 milioane de euro pe cinci ani pentru închirierea de birouri. În Constanţa, operatorul plăteşte 9.000 de euro/lună pentru birouri, în condiţiile în care deţine propria clădire în oraş. Un caz similar este la Piatra-Neamţ, unde se plăteşte 7.000 de euro/lună pentru închirierea de birouri, iar sediul Poştei a fost lăsat intenţionat să se degradeze", a afirmat Nica.

La Bacău, operatorul poştal plăteşte 10.000 de euro/lună pentru închirierea de spaţii de parcare.

"Banii sunt încasaţi de Transport Public SRL Bacău. Poşta are parcare proprie în acest oraş. Parcarea închiriată se afla în câmp, în afara oraşului, iar asfaltul din contract era de fapt o pajişte. De asemenea, Poşta plăteşte 10.000 euro/lună pentru o parcare la Iaşi, deşi maşinile puteau fi parcate tot în spaţiile Poştei. Banii au fost achitaţi firmei Shoes SRL", a spus Nica.

Ministrul a vorbit şi despre sucursala Fabrica de Timbre, care a fost transformată în "tiparniţă a materialelor de promovare ale Partidului Democrat-Liberal".

"Printre exemple se numără materiale pentru Alianţa pentru Teleorman PD-L şi PNŢ-CD, pentru Mircea Man, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, pentru Mihail Hârdău - PDL Cluj, Daniel Buda - PD-L Cluj, Dorin Petrescu, Sorina Plăcintă, Daniel Humelnicu, Marian Ovidiu - senator PD-L Arad. Hârtia şi preţul de execuţie al acestor materiale era, evident, sub preţul pieţei, situaţie care a adus pierderi sucursalei", a spus Nica.

Potrivit datelor prezentate de Nica, obligaţiile de plată cu risc mare ale operatorului poştal însumează 394,7 milioane de lei, din care amenda Consiliului Concurenţei - 103,37 milioane de lei, datoria la bugetul de stat (ANAF) - 97,74 milioane de lei, servicii financiare - 144 milioane de lei, obligaţii curente (salarii pentru aprilie) - 19,6 milioane de lei şi linii de credit datorate băncilor - 30 milioane de lei.

"De asemenea, obligaţiile de plată către furnizori însumează 82,53 milioane de lei, din care G4S- 49,88 milioane de lei, Grupul Industrial Român - 4,4 milioane de lei, IBM - 4,1 milioane de lei, G4S - 2,8 milioane de lei, Blue Air - 1,8 milioane de lei şi Rompetrol - 1,7 milioane de lei. Pe partea de venituri, Poşta Română încasează lunar circa 105 milioane de lei", a spus ministrul.

În privinţa restructurării, Nica a spus că noua organigramă a Poştei a fost redusă "drastic", foarte multe posturi de conducere fiind eliminate.

"Din 401 cadre de conducere, respectiv directori şi şefi compartimente, au rămas 111. Din 145 posturi de directori, au rămas 51 posturi de directori, din care 42 şefi de oficii poştale judeţene. Pe total, 772 de persoane au fost disponibilizate, dintre care 290 cadre de conducere şi 482 alte tipuri de personal. Aşa cum am agreat cu sindicatele, cei cu o vechime sub cinci ani nu vor primi salarii compensatorii, pentru foarte mulţi directori au fost aduşi în ultimii trei ani pe salarii mari", a afirmat Nica.

El a adăugat că au fost desfiinţate opt direcţii regionale poştale şi şase oficii zonale de sector din Bucureşti, iar sucursala "Servicii integrate" a fost integrată în sucursala "Fabrica de timbre".

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat atunci că nu a avut "niciun fel de amestec" privind atribuirea mandatului fostului director general al Poştei Române Dan Neagoe şi că, dacă ministrul Dan Nica va continua "atacurile mincioase", îşi rezervă dreptul de a-l acţiona în justiţie.

Anastase a spus că nu există niciun contract între mama sa şi Poşta Română.

Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.000 de oficii poştale.

Acţionarii companiei sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital.
(http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-guvernul-sesizeaza-dna-dupa-ce-a-descoperit-nereguli-in-activitatea-postei-din-2009-2011-9799231)
Ce a fost a fost... important este să se facă de acum încolo ceva. Aşa că... trimiteţi scrisori.

8 comments:

Vasile, said...

Biblio, cine sa salveze posta!


PDLeul si-a infiintat propriile poste.

Ministerul de finante isi trimit "citatiile" printro posta particulara,

La o asemenea citatie am fost nevoit sa caut aceasta posta situata intro casa particulara pozitionata vis a vis de un oficiu postal din localitate.

Nu l-am vazut de faimosul creator al ordonantelor familiale cu valabilitate de 24 de ore, Florin Georgescu , somand ministerul de finante sa foloseasca serviciile din casa a postei de stat!!!!!

Bibliotecaru said...

Asta spuneam şi eu, nu poate nimeni salva poşta dacă nu cumva "şefii" poştei o vor, cu tot dinadinsul, falimentată. Mă îngrozesc atunci când văd că firme de stat condamnate cumva să aibă succes, cum este şi Poşta, cum este Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Bănci... cad în paragină din cauza unor interese financiare mărunte (sau nu chiar atât de mărunte).

epolitikon said...

Referitor la ce discutam la V.V. despre educatie, as spune ca omiteti un aspect: invatamantul romanesc s-a indepartat teribil de realitatile pietei fortei de munca si mai ales de conceptul de calitate.

Bibliotecaru said...

@ epolitikon

Aveţi perfectă dreptate, aşa este.

Suntem o ţară care nici măcar nu are o listă "în clar" cu nevoia de resursă umană necesară României.

Universităţile au şi ele o cifră de şcolarizare după ureche şi din ce în ce mai mică.

Anul acesta peste 50% dintre absolvenţii de liceu nici nu s-au prezentat la Bacalaureat.

În sfârşit, după atâţia ani nu s-a făcut absolut nimic pentru trecerea de la învăţământ la educaţie.

epolitikon said...

Ideea e: daca piata muncii cere programatori garla, aici ori in US, in Australia, in China, in Mauritius, in Singapore, etc e ok sa-i scoti pe banda rulanta dar pentru asta iti trebuie o baza solida de elevi cu mintea calibrata pe mate-fizica inca din liceu pentru ca altfel ei nu trec testul pietei fortei de munca.
Cere piata (locala si globala) bucatari, sudori, ospatari, electricieni? Cere, dar trebuie sa mananci pe paine engleza + o alta limba...Cati liceeni chiar pot purta o conversatie in engleza bazata pe propozitii formate din > 5 cuvinte si sa exprime o idee de complexitate medie? Prea putini...Simpla cunoastere a unor cuvinte auzite la TV nu inseamna ca ei cunosc engleza, de exemplu, deci nu pot comunica cu bucatarul sef despre fineturile unui muschi de porc preparat dupa o reteta austriaca tiroleza, chiar daca treaba nu-i depaseste d.p.d.v. tehnic...Iarasi, scoala-i de vina.
Avem nevoie de farmacisti? Avem, toata Europa ii cauta dar pentru asta trebuie investit in laboratoare iar universitatile private nu se baga la investitii, ele doar tiparesc chitante.

Si hai sa va mai spun una: de ce 75% din profesorii universitari romani cu doctorate la marile universitati straine, nu profeseaza in tara? Pentru ca nu pot respira de mangi...Au interzis aici.
De ce 75% din profesorii brazilieni cu doctorate pe la aceleasi universitati profeseaza in Brazilia cu salarii ce depasesc 4500 dolari americani pe luna? Pentru ca Brazilia i-a trimis afara si le plateste oricat numai sa-i aibe-n tara...Si Pakistanul plateste foarte bine cercetatorii. Toata Asia. Unde-s romanii? Peste hotare.
Fug de d-astia ca Mang sau Androneasca...

Si la final las calitatea: sansa unei natiuni mici (ca Romania) este resursa umana de calitate. Doar calitatea (si creativitatea)ne poate ajuta sa supravietuim in concurenta cu cantitatea bruta impusa de marile natiuni. De aceea, mesajul meu e dur si clar: toleranta zero fata de mediocritate si furaciune, indiferent sub ce forma (copiat la bac, plagiat, etc). Efectele in educatie nu apar peste noapte, chiar daca de maine se vor lua la modul sincer si serios cele mai bune masuri din lume...

Bibliotecaru said...

@ epolitikon

LOL

Spuneţi:
"Avem nevoie de farmacisti? Avem, toata Europa ii cauta dar pentru asta trebuie investit in laboratoare iar universitatile private nu se baga la investitii, ele doar tiparesc chitante."

Păi stimate domn, dumneavoastră spuneţi că statul român trebuie să cheltuiască să facă specialişti pentru a-i oferi apoi gratis Europei?

Noi avem nevoie de o relaxare a educaţiei, reducerea că 80% a cantităţii de informaţie şi structurarea restului de 20% pentru un obiectiv (specializare). Am nevoie ca un viitor instalator să cânte la pian Bach sau să aibă 500 de ore de practică?

epolitikon said...

Avem nevoie de forta de munca inalt calificata (de la instalatori la medici). Chiar si cei care pleaca in afara, daca performeaza in domeniul lor (de preferinta unul de calificare cat mai inalta) tot aduc un beneficiu mare Romaniei. Unul de imagine, unul material si unul informational. Natiunile puternice au specialisti care activeaza prin toata lumea, in diferite domenii.
Chestia cu plecatul este o posibilitate. Si englezii pleaca. Si sunt cei mai scumpi expati, la volum.
Din fericire Romania are nevoie de farmacisti, de medici, de ingineri, de programatori, etc.
Acum cateva ore discutam cu cineva despre niste horticultori care s-au saturat de Italia si fac o treaba nemaipomenita undeva langa Buzau. Dupa vreo 12 ani de Italia. Acel know-how + nitel capital a revenit in tara.

In fine, ca sa nu va mai retin, repet: calitate.

Bibliotecaru said...

Aveţi perfectă dreptate. Dar încă şi mai înainte de calitate şi calificare avem nevoie de o economie funcţională care să permite "celor cu înaltă calificare şi determinare" să câştige suficient.

Aţi văzut că atunci când s-au dat bani mulţi specialiştilor în IT şi în România (chiar dacă nu erau la nivelul occidentului), ei nu au mai plecat în străinătate şi lucrurile au început să meargă. Trebuie deci mai întâi constituie nişte condiţii cât de cât asemănătoare cu cele din occident... altfel cheltuielile de calificare nu vor produce nimic, pentru că cei calificaţi vor pleca sau oricum nu vor face performanţă în România.

Câţi absolvenţi de ASE ajung să profeseze ca manageri, economişti sau ceea ce s-au pregătit? De aici trebuie plecat, cred eu... de la construcţia unui sistem economic în care să existe oportunitatea exerciţiul economic. Pentru asta trebuie să începem să înlocuim "după ureche" cu "profesionişti".

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.