Să-mi fie ruşine, abia acum am înţeles ce a spus de fapt Traian Băsescu

---

Să reiau fraza:

"Suntem în faţa unei lovituri de stat în curs de derulare. Acum paiaţa de la Cotroceni a încercat destructurarea structurilor de securitate a statului român. Pentru asta va răspunde indiscutabil în faţa legii, nu numai el, toţi organizatorii acestei lovituri de stat. Sper ca românii să înţeleagă ce li se întâmplă: Țara este vândută de o clică de ticăloşi."
(http://www.rtv.net/basescu-paiata-de-la-cotroceni-incearca-destructurarea-statului-o-clica-de-ticalosi-vand-tara_36715.html#ixzz21ExHoVwQ)

Ce sunt însă acestea "structuri de securitate"?

Am profitat şi eu de internet şi am căutat structuri de securitate... şi am ajuns la http://www.presidency.ro. Şi ce am găsit acolo?

Departamentul Securităţii Naţionale

Consilier prezidential Iulian Fota

Consilier de Stat Daniel Andrei Moldoveanu

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
Consilier de Stat Ion Oprisor


ATRIBUTIILE DEPARTAMENTULUI SECURITATII NATIONALE


Departamentul Securitate Naţională (D.S.N.) reprezintă structura speciali¬zată în cadrul Administraţiei Prezidenţiale destinată asigurării îndeplinirii de către Preşedintele României a prerogativelor conferite de Constituţie în domeniul general al securităţii naţionale şi al calităţii de Comandant al Forţelor Armate.
Instrumentul principal prin care Preşedintele României îşi îndeplineşte atribuţiile constituţionale în acest domeniu îl reprezintă Strategia de Securitate Naţională.
Departamentul are în compunere structuri specializate pentru îndeplinirea atribuţiilor corespunzătoare domeniilor sectoriale de competenţă, încadrate cu personal angajat pe funcţii de demnitari, consilieri, experţi, consultanţi şi referenţi, precum şi cu angajaţi de specialitate detaşaţi din ministerele şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale.
Domenii sectoriale de competenţă:
• Securitatea naţională - probleme generale;
• Apărare;
• Securitate internă; managementul crizelor de securitate şi al urgenţelor civile; prevenirea şi combaterea terorismului;
• Activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate;
• Protecţia informaţiilor clasificate;
• Activitatea de secretariat pentru Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
Pentru fundamentarea şi punerea în aplicare a prevederilor Strategiei de Securitate Naţională a României şi a altor sarcini specifice, Departamentul Securităţii Naţionale colaborează cu:
• Departamentele şi compartimentele de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale;
• Ministerele şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;
• Organizaţii nonguvernamentale de profil;
• Instituţii academice şi de cercetare ştiinţifică.

Departamentul Securitate Naţională are în componenţă următoarele structuri:
4.1.) Compartimentul Securitate Naţională
4.2.) Directorul Oficiului pentru Informaţii Integrate
4.3.) Structura de Protecţie a Informaţiilor Clasificate (Funcţionarul de securitate).
4.4.) Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.


Atribuţiile principale ale compartimentelor din cadrul Departamentului Securităţii Naţionale sunt:

4.1. COMPARTIMENTUL SECURITATE NAŢIONALĂ

Atribuţii în domeniul Securităţii Naţionale - cadrul general:
• Răspunde de elaborarea proiectului Strategiei de Securitate Naţională, în conformitate cu deciziile Preşedintelui României şi hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care scop:
• prezintă Preşedintelui, spre aprobare, şi susţine în cadrul şedinţei C.S.A.T. concepţia fundamentală şi liniile directoare ale strategiei;
• întocmeşte anteproiectul strategiei;
• coordonează activitatea de redactare în cadrul comisiei de lucru interdepartamentale şi interinstituţionale;
• organizează cooperarea cu instituţii de cercetare ştiinţifică, unităţi de învăţământ şi organizaţii nonguvernamentale de profil;
• asigură cadrul corespunzător pentru dezbaterea publică a subiectelor de interes major pentru fundamentarea documentului;
• asigură redactarea proiectului în forma finală, în conformitate cu deciziile Preşedintelui României;
• prezintă proiectul şi furnizează toate clarificările necesare în cadrul şedinţei C.S.A.T. în care se dezbate şi aprobă Strategia de Securitate Naţională.
• După adoptarea Strategiei de Securitate Naţională prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, prezintă Preşedintelui României propuneri privind modalităţile practice pentru punerea în aplicare a prevederilor acesteia.
• Întocmeşte documentarea necesară Preşedintelui pentru conducerea şedinţelor de Guvern în care se dezbat probleme generale privind securitatea naţională, apărarea, securitatea internă, managementul crizelor şi al urgenţelor civile, prevenirea şi combaterea terorismului, protecţia informaţiilor clasificate.
• Analizează şi propune acordarea avizelor pentru proiectele de acte normative care reglementează activităţi privind securitatea naţională şi care urmează să fie supuse spre aprobare, instituţiilor abilitate;
• Evaluează actele normative ce reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor şi structurilor din compunerea sistemului securităţii naţionale, care urmează să fie promulgate de Preşedinte, şi prezintă propuneri în acest sens.
• Analizează studiile de prognoză şi proiectele de programe elaborate de ministerele şi celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniu, referitoare la problematica generală a securităţii naţionale şi la securitatea sectorială (energetică, economică, alimentară, sanitară, socială, ecologică, a transporturilor, a sistemelor de comunicaţii, financiar-bancare şi informatice) şi protecţia infrastructurii critice.
• Gestionează datele cu privire la principalele activităţi care se desfăşoară în cadrul ministerelor şi altor instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi îl informează pe Preşedinte despre acestea; prezintă propuneri privind participarea Preşedintelui la astfel de evenimente şi organizează activităţile necesare participării.
• Pregăteşte proiecte de alocuţiuni, expuneri, mesaje şi intervenţii ale Preşedintelui pe probleme de securitate naţională, apărare, securitate internă, activitatea de informaţii, managementul crizelor etc. şi asigură documentarea necesară pentru primirea unor delegaţii străine.
• Participă la activităţi şi manifestări interne şi internaţionale (conferinţe, sesiuni de comunicări, seminarii, mese rotunde, grupuri de lucru) în care sunt analizate probleme referitoare la securitatea naţională, europeană, euro-atlantică şi internaţională.
• Evaluează tendinţele de evoluţie în domeniul securităţii şi cooperării internaţionale şi prezintă propuneri pentru mandatele delegaţiilor care participă la negocierea şi încheierea unor acorduri şi tratate în domeniul securităţii.
• Propune Preşedintelui măsurile necesare pentru perfecţionarea cooperării între autorităţile naţionale din domeniul securităţii şi apărării, în scopul îndeplinirii misiunilor comune.
• Primeşte, analizează şi evaluează documentele şi propunerile privind acţiuni specifice participării României la activităţile din domeniul securităţii naţionale, unionale şi internaţionale (apărare, operaţiuni militare în sprijinul păcii, securitate internă, informaţii, combaterea terorismului, managementul crizelor şi urgenţelor civile, protecţia informaţiilor clasificate) din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice, şi prezintă Preşedintelui propuneri pentru adoptarea deciziilor necesare.
• Prezintă Preşedintelui României, pentru aprobare, proiectul de norme interne privind protecţia informaţiilor clasificate şi asigură respectarea normelor de către personalul care lucrează în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
• Participă la activităţi importante desfăşurate în cadrul ministerelor şi celorlalte instituţii cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, precum şi la exerciţiile de specialitate organizate pentru pregătirea populaţiei, teritoriului şi economiei pentru apărare.
• Prezintă propuneri pentru soluţionarea cererilor şi sesizărilor adresate Preşedintelui prin scrisori şi memorii, care vizează aspecte referitoare la problematica securităţii naţionale.

Atribuţii specifice în domeniul Apărării:
• Coordonează activitatea de elaborare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, supune proiectul dezbaterii C.S.A.T., prezintă documentul spre aprobare Preşedintelui României şi asigură trimiterea acestuia la cele două camere ale Parlamentului României, pentru aprobare.
• Analizează solicitările privind desfăşurarea unor activităţi de pregătire multinaţionale pe teritoriul naţional, de participare a unor unităţi militare româneşti la activităţi de pregătire în afara teritoriului naţional, precum şi participarea unor unităţi ale Forţelor Armate ale României la misiuni în afara teritoriului statului român şi prezintă propuneri pentru adoptarea unor decizii în acest sens.
• Participă la elaborarea, actualizarea şi operaţionalizarea Strategiei Militare a României. Cooperează cu Statul Major General al Armatei Române la dezvoltările conceptuale din domeniul doctrinar, strategic, operativ şi tactic naţional, unional şi în cadrul Alianţei.
• Cooperează cu structurile specializate ale Ministerului Apărării în scopul asigurării concordanţei politicii de apărare şi a procesului de planificare a apărării cu prevederile Strategiei de Securitate Naţională a României, orientările Strategiei de Securitate a Uniunii Europene şi Conceptului Stratergic al NATO.
• Asigură coordonarea conceptuală şi organizatorică a procesului de transformare a apărării şi a sistemului militar corespunzător nevoilor de apărare a României, angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, Uniunii Europene, parteneriatelor strategice, Naţiunilor Unite şi al altor acorduri internaţionale. Prezintă, periodic, Preşedintelui României, rapoarte privind stadiul îndeplinirii programelor şi propuneri de măsuri pentru perfecţionarea activităţii.
• Urmăreşte în permanenţă desfăşurarea operaţiunilor militare şi a altor activităţi externe la care sunt angajate unităţi ale Armatei Române, Jandarmeriei, Poliţiei şi ale altor structuri din sectorul securităţii naţionale. Prezintă Preşedintelui României informări periodice privind desfăşurarea acestor activităţi şi propuneri referitoare la: îmbunătăţirea conducerii, instruirii şi înzestrării; creşterea sau reducerea efectivelor; continuarea, extinderea sau încheierea misiunilor.
• Participă la fundamentarea conceptuală şi normativă a procesului de înzestrare a Armatei şi a celorlalte forţe din cadrul sectorului securităţii naţionale şi urmăreşte derularea ritmică a programelor de înzestrare, în conformitate cu hotărârile C.S.A.T. Prezintă, periodic, Preşedintelui României informări privind îndeplinirea programelor de înzestrare şi iniţierea unor noi programe.
• Analizează solicitările de tranzitare a teritoriului naţional – terestru, maritim şi a spaţiului aerian al ţării, de către trupe, nave şi aeronave şi echipamente aparţinând armatelor statelor NATO, ale Uniunii Europene şi ale altor ţări partenere sau prietene şi prezintă Preşedintelui propunerile necesare adoptării deciziilor, conform prevederilor legale.
• Concură la organizarea participării Preşedintelui la activităţi de pregătire militară şi a ceremoniilor desfăşurate cu ocazia unor evenimente militare deosebite (aniversări, parade, înaintări în grad, decorări), în care scop colaborează cu Ministerul Apărării şi Statul Major General.

Atribuţii specifice în domeniile:
- securitate internă;
- managementul crizelor de securitate şi urgenţelor civile;
- prevenirea şi combaterea terorismului;
Îndeplinirea atribuţiilor specifice de această natură se realizează de către şeful Departamentului, Nucleul Celulei de Criză şi alte persoane din cadrul D.S.N., cărora li se stabilesc sarcini de această natură.
În acest scop:
• Asigură cadrul specific de lucru pentru îndeplinirea de către Preşedintele României a atribuţiilor constituţionale şi legale ce îi revin în domeniul şi pentru conducerea activităţilor având ca scop gestiunea crizelor de securitate şi al urgenţelor civile;
• Redactează documentul primar de lucru şi coordonează efortul interinstituţional pentru elaborarea proiectului Strategiei de Securitate Internă a României. Prezintă proiectul, spre aprobare, Preşedintelui României şi asigură susţinerea acestuia în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în procesul de dezbatere şi adoptare. După aprobarea documentului de către Preşedintele României şi adoptarea de către C.S.A.T., prezintă Preşedintelui României proiectul de măsuri necesare pentru operaţionalizarea Strategiei;
• Asigură cadrul tehnic de lucru necesar pentru gestionarea directă, de către Preşedintele României, a crizelor de securitate, inclusiv a crizelor provocate de acţiuni teroriste, precum şi a crizelor generate de urgenţele civile a căror evoluţie depăşeşte posibilităţile de acţiune ale a administraţiei publice locale sau centrale, ori ale căror consecinţe pun sau riscă să pună în pericol securitatea naţională ori să determine implicaţii internaţionale;
• Monitorizează activitatea de gestiune a crizelor sectoriale şi a urgenţelor civile – îndeosebi a celor care au ca scop prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale, dezastrelor sau catastrofelor naturale sau industriale –, asigură sprijinul necesar pentru succesul acesteia şi îl informează oportun pe Preşedintele României despre evoluţiile în acest domeniu;
• Propune Preşedintelui României măsuri în sprijinul gestiunii crizelor sectoriale şi a urgenţelor civile, preluarea controlului asupra gestiunii unora dintre acestea, instituirea stării de urgenţă sau stării de asediu, declararea mobilizării generale sau a stării de război;
• Colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în procesul de restabilire a stării de normalitate în sensul cunoaşterii situaţiei, a evoluţiei măsurilor de reconstrucţie şi a nevoilor de sprijin instituţional naţional sau unional.

Atribuţii specifice în:
- activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate;
- protecţia informaţiilor clasificate:
Atribuţiile în acest domeniu se exercită atât direct, prin activitatea şefului Departamentului Securităţii Naţionale şi a stafului său de lucru, cât şi indirect, prin intermediul Oficiului pentru Informaţii Integrate şi al Funcţionarului de Securitate.
În acest scop, şeful Departamentului Securităţii Naţionale:
• Coordonează, din punct de vedere operativ:
• activitatea de culegere, stocare, circulaţie şi evaluare primară a informaţiilor specifice sectorului securităţii naţionale;
• activitatea de documentare şi informare asupra situaţiilor şi fenomenelor cu potenţial periculos;
• activitatea de elaborare a ipotezelor de lucru, scenariilor şi prognozelor necesare pentru prevenirea situaţiilor de pericol şi crearea cadrului favorabil întăririi securităţii naţionale;
• Evaluează datele şi informaţiile referitoare la problematica securităţii naţionale şi îl informează oportun pe Preşedinte în legătură cu situaţii şi evoluţii externe sau interne care pot genera riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale, de natură să impună declanşarea stărilor de alertă pentru situaţiile de criză, instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu, declararea mobilizării generale sau parţiale, ori declararea stării de război; face propuneri cu privire la deciziile care trebuie luate şi activităţile ce trebuie desfăşurate.

4. 2. DIRECTORUL OFICIULUI PENTRU INFORMAŢII INTEGRATE

Conform Hotărârii C.S.A.T. nr. 146/2005 Oficiul pentru Informaţii Integrate este condus de un consilier de stat din cadrul Departamentului Securitate Naţională, în calitate de director.
Directorul Oficiului concură la îndeplinirea sarcinilor Departamentului Securităţii Naţionale prin coordonarea activităţii Oficiului pentru Informaţii Integrate pe linia:
• Planificării nevoilor de informaţii pentru securitate naţională, prin intermediul Planului Naţional de Priorităţi Informative;
• Realizării de produse analitice integrate destinate beneficiarilor legali, pe baza informaţiilor transmise de structurile componente ale Comunităţii Naţionale de Informaţii.

4.3. STRUCTURA DE PROTECŢIE A INFORMAŢIILOR CLASIFICTE
(FUNCŢIONARUL DE SECURITATE)
• Elaborează proiectul de norme interne privind protecţia informaţiilor clasificate şi îl supune spre avizare, Consilierului prezidenţial pentru securitate naţională. După aprobarea normelor de către Preşedintele României, asigură operaţionalizarea acestora;
• Intocmeşte programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi îl supune avizării instituţiilor abilitate;
• Coordonează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, în toate componentele acesteia: protecţia juridică, protecţia prin măsuri procedurale, protecţia fizică, protecţia personalului care are acces la informaţiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea acestora;
• Monitorizează activitatea de aplicare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi modul de respectare a acestora;
• Consiliază factorii de conducere în legătură cu toate aspectele de interes privind securitatea informaţiilor clasificate;
• Informează factorii de conducere din cadrul Administraţiei Prezidenţiale despre riscurile şi vulnerabilităţile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate şi propune măsuri pentru înlăturarea acestora;
• Organizează activităţi de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informaţii clasificate;
• Declanşează procedurile pentru efectuarea verificărilor de securitate pentru persoanele care urmează să aibă acces la informaţii clasificate naţionale, U.E. şi N.A.T.O.;
• Întocmeşte şi actualizează listele informaţiilor clasificate elaborate sau păstrate de instituţie, pe clase şi niveluri de secretizare;
• Prezintă Consilierului prezidenţial pentru securitate naţională propuneri privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor de importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de responsabilitate.
• Ţine permanent legătura cu Departamentul Managementul Resurselor – Biroul Resurse Umane privind încadrarea sau încetarea raporturilor de muncă ale personalului instituţiei, în vederea declanşării în timp util a procedurilor specifice.

4.4. SECRETARIATUL CONSILIULUI SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII

Este structura de lucru permanentă, constituită distinct în cadrul Departamentului Securităţii Naţionale, destinată să asigure îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, potrivit Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţio¬na¬rea acestuia. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Sectretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării:
• Colaborează cu compartimentele de profil din instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru armonizarea şi coordonarea unitară a elaborării documentelor prezentate Consiliului, pentru asigurarea legalităţii şi operativităţii în exercitarea sarcinilor specifice.
• Expertizează datele, informările şi măsurile din domeniul securităţii naţionale şi apărării elaborate de instituţiile componente ale sistemului naţional de securitate şi apărare, care urmează să fie analizate în şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
• Întocmeşte sinteze cu concluzii şi propuneri către Preşedinte la documentele primite de la ministere, instituţii, agenţii şi oficii guvernamentale cu atribuţii şi sarcini în domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale, ce urmează să fie analizate în şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
• Consultă şi prezintă propuneri necesare avizării de către Consiliu a proiectelor de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind problematica de ansamblu a securităţii naţionale, organizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniile apărării, securităţii publice şi siguranţei cetăţeanului, informaţiilor, contrainformaţiilor şi securităţii, prevenirea şi combaterea terorismului, managementul crizelor şi al urgenţelor civile sau cu incidenţă în acest domeniu, ce urmează a fi supuse, spre aprobare, Parlamentului României.
• Analizează proiectele acordurilor şi tratatelor internaţionale care au relevanţă în domeniul securităţii naţionale, ce se supun aprobării Consiliului.
• Consultă şi prezintă propuneri Preşedintelui referitoare la numirea militarilor în funcţii prevăzute în statele de organizare cu gradul de general-locotenent, viceamiral, similare şi superioare acestora.
• Consultă şi prezintă propuneri Preşedintelui privind participarea la examen şi acordarea gradului de general de brigadă (similar), precum şi pentru înaintarea generalilor în gradul următor.
• Coordonează activitatea Comisiei interdepartamentale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei.
• Întocmeşte proiectul ”Programului anual de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, pe baza dispoziţiilor Preşedintelui şi a propunerilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
• Difuzează Programul anual de activitate, aprobat de Preşedintele Consiliului, integral membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi, în extras, instituţiilor cu răspunderi privind securitatea naţională şi apărarea ţării.
• Redactează proiectul ordinii de zi pentru şedinţele ordinare şi extraordinare ale Consiliului, pe baza prevederilor Programului anual şi a dispoziţiilor Preşedintelui.
• Multiplică şi expediază membrilor Consiliului ordinea de zi şi documentele prevăzute pe agenda şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar invitaţilor la şedinţă materialele prevăzute la punctele de pe ordinea de zi la care aceştia participă.
• Informează în timp util membrii Consiliului despre schimbările intervenite în Programul anual de activitate sau în ordinea de zi, precum şi în legătură cu data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţelor.
• Întocmeşte proiectele comunicatelor de presă pentru anunţarea şi după încheierea şedinţelor, cu principalele probleme analizate şi hotărârile adoptate, care, după aprobarea Preşedintelui Consiliului, sunt date publicităţii, prin Biroul de Presă al Administraţiei Prezidenţiale.
• Asigură buna desfăşurare a şedinţelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, îngrijindu-se de amenajarea sălii şi condiţiile tehnice pentru înregistrarea discuţiilor purtate.
• Informează invitaţii în legătură cu data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţelor Consiliului şi asigură prezenţa acestora la punctele de pe ordinea de zi la care participă.
• Asigură înregistrarea pe suport magnetic a lucrărilor şedinţelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
• Întocmeşte documentul cu redarea discuţiilor din şedinţă şi îl prezintă secretarului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru verificare şi semnare.
• Redactează hotărârile adoptate, le prezintă pentru a fi semnate de Preşedintele Consiliului şi le expediază, integral sau în extras, la instituţiile responsabile cu punerea lor în aplicare, iar cele pentru care se dispune astfel, le trimite, spre publicare, la Monitorul Oficial.
• Asigură avizarea juridică a hotărârilor Consiliului pentru a nu se încălca prevederile legilor în vigoare.
• Elaborează protocolul şedinţei şi asigură semnarea acestuia de către membrii Consiliului.
• Întocmeşte hotărâri, în intervalul dintre şedinţe, pentru rezolvarea problemelor urgente şi le prezintă spre aprobare şi semnare, membrilor Consiliului.
• Întocmeşte rapoarte şi informări cu privire la stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate şi a Programului anual de activitate care vor fi prezentate de secretarul Consiliului în şedinţele ordinare, respectiv, în prima şedinţă din an.
• Elaborează, la sfârşitul fiecărui an sau ori de câte ori se solicită, rapoarte privind activitatea desfăşurată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care, după analizare în şedinţe, sunt prezentate Parlamentului României.
• Întocmeşte şi actualizează permanent evidenţa hotărârilor adoptate de Consiliu şi a documentelor analizate în şedinţe.
• Prezintă propuneri pentru soluţionarea rapoartelor şi memoriilor adresate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
• Asigură redactarea, multiplicarea, evidenţa, mânuirea, păstrarea (distrugerea), arhivarea şi transportul documentelor şi informaţiilor clasificate, inclusiv cele N.A.T.O. şi U.E., în cadrul Departamentului Securităţii Naţionale şi Secretariatului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, conform legii.

Atribuţiile şi sarcinile pentru fiecare salariat se stabilesc prin fişa postului, fişa de post aprobată de şeful Departamentului Securitate Naţională.

Eu, la auzul declaraţiei, mă gândeam că domnul Băsescu se gândeşte la STS şi la demiterea generalului cutărescu Opriş de la cârma STS. Apoi m-am gândit că poate foştii securişti au o organizaţie la nivel naţional şi domnul Băsescu nu concepe să fie destructurată... Iată însă că domnul Băsescu se referea la domnul Fota Iulian şi Departamentul Securităţii Naţionale din carul Administraţiei Prezidenţiale. Am impresia că nu am dat destulă atenţie domnului Fota. Din păcate nici nu ştiu mare lucru despre domnia sa... Răscolind pe internet am găsit o poziţie a domnului Valer Marian în plenul Senatului din 2009, de pe vremea când domnul Băsescu încă nu era încă reales.

Domnul Valer Marian:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,

Declaraţia mea este intitulată „După gratii cu violatorii!”.
Cu o săptămână în urmă, cotidianul Ziua a publicat un amplu
articol titrat „ Ochiul şi Timpanul lui Băsescu”,, care dezvăluia, în
esenţă, că în acest moment, nu mai puţin de şapte servicii secrete
din România lucrează pentru preşedintele Traian Băsescu, care şi-a
plantat oameni loiali în funcţiile cheie din Serviciul Român de
Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Direcţia Generală de
Informaţii a Armatei, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de
Telecomunicaţii Speciale, Comunitatea Naţională de Informaţii şi
Departamentul Securităţii Naţionale. În aceeaşi zi, conducerea
Partidului Social Democrat a acuzat SPP şi STS că fac poliţie
politică. Concret, s-a afirmat că în cadrul SPP a fost constituit o
secţiune sub comanda generalului Alexandru Burian, adjunctul
şefului SPP care are sarcina să îi urmărească pe liderii locali şi
centrali ai Partidului Social Democrat. Totodată s-a reproşat STS că
ar fi implicat în scandalul interceptărilor şi scurgerilor de informaţii
din Comisia parlamentară de anchetă a doamnei Elena Udrea,
ministrul turismului. Din păcate, interceptarea ilegală a convorbirilor
telefonice a devenit o practică uzuală a serviciilor secrete din
România, în ultimii ani. Fostul şef al Serviciului de Informaţii
Externe, Claudiu Săftoiu, a dezvăluit în martie 2007 că SIE deţine
aparatură de interceptare pe care o foloseşte pe teritoriu României. La
începutul acestui an, a fost eliberat din funcţie pentru practici ilegale
de interceptare şeful serviciului tehnic din cadrul Direcţiei Generale de
Informaţie şi Protecţie Internă, Serviciul Secret al Ministerului
Administraţiei şi Internelor. Proliferarea practicelor de interceptare
ilegală a convorbirilor telefonice, în ultimii ani a fost favorizată de
mai multe premise imputabile politicienilor autohtoni. O premisă o
constituie complicitatea unor politicieni care comandă sau acceptă
astfel de interceptări. O altă premisă o constituie pasivitatea clasei
politice româneşti în sancţionarea unor astfel de practici ilegale şi în
reglementarea clară a interceptărilor telefonice, printr-o lege din
pachetul siguranţei naţionale.
Sub aspect legislativ, trebuie evidenţiat că de cel puţin trei
legislaturi, partidele parlamentare nu au reuşit să cadă de acord
asupra unui pachet de legi cu privire la siguranţa naţională. Noul
pachet de legi ale siguranţei naţionale trebuie să definească
noţiunile de comunicaţii şi interceptare - ascultare a comunicaţiilor,
să prevadă expres ce servicii secrete pot deţine aparatură de
interceptare-ascultare şi să se treacă toate serviciile secrete sub
control parlamentar. În ce priveşte controlul, la ora actuală numai
SRI şi SIE sunt sub control parlamentar, impunându-se ca toate
structurile de informaţii şi de securitate, inclusiv, SPP, STS şi
DGIPI, să treacă sub controlul Legislativului. Proba cea mai
elocventă de pasivitate în problema interceptării convorbirilor
telefonice o constituie faptul că raportul Comisiei parlamentare de
investigare a interceptărilor constituită după dezvăluirile fostului
fost al SIE, Claudiu Săftoiu, şi condusă de senatorul Cristian
Diaconescu, zace de aproape un an la Parlament fără a fi analizat şi
dezbătut de forul suprem. După doi ani de cercetări în problema
interceptărilor, membrii Comisiei parlamentare de investigare a
interceptărilor au depus un amplu şi documentat raport la Birourile
permanente ale celor două Camere, în cursul lunii noiembrie 2008,
dar fostul Parlament nu l-a mai analizat, întrucât membrii săi erau
preocupaţi cu campania electorală pentru un nou mandat, iar noul
Parlament nu şi-a găsit timp să-l analizeze şi să-l dezbată în prima
sa sesiune legislativă.
Raportul Comisiei parlamentare de investigare a
interceptărilor precizează că deşi SRI este deţinătorul exclusiv al
Sistemului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, nu mai puţin
de zece instituţii abilitate au prevăzut în legile proprii de organizare
şi funcţionare dispoziţii exprese cu privire la posibilitatea de a
soluţiona autorizaţii în scopul interceptării şi ascultării
comunicaţiilor. Raportul prevede expres că legislaţia actuală permite
unui număr de zece instituţii să solicite şi să obţină punerea sub
ascultare, interceptare sau înregistrarea comunicaţiilor, precum şi că
şase din aceste instituţii au permisiunea să deţină şi să folosească
mijloace tehnice adecvate.
Stimaţi colegi, în contextul noilor acuzaţii privind realizarea
unor activităţi de poliţie politică de către anumite servicii secrete şi
din perspectiva asigurării unui climat normal şi echitabil pentru
candidaţii angrenaţi în campania electorală pentru alegerile
prezidenţiale, se impune punerea pe ordinea de zi şi dezbaterea de
urgenţă de către Parlament a raportului Comisiei parlamentare de
investigare a interceptărilor pentru a se adopta măsurile ce se impun
pentru prevenirea şi sancţionarea interceptărilor ilegale.
Totodată, se impune audierea de urgenţă a şefilor SPP şi STS
de către Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi constituirea, dacă
este cazul, a unei comisii parlamentare de anchetare a acuzaţiilor ce
le sunt aduse.
Trebuie mers până la capăt, stimaţi colegi! Vinovaţii trebuie
trimişi după gratii unde să fie încarceraţi împreună cu violatorii,
pentru că şi ei au violat intimitatea umană. Vă mulţumesc. (Aplauze)

(http://www.senat.ro/pagini/stenograme/stenograme2009/09.09.07.pdf)

Mi-am dat seama cât de puţine lucruri ştiu românii despre servicii dacă un senator al României a ajuns să ia informaţii şi suspiciuni oferite de ziare. Deci ruperea acestor servicii de "patronul spiritual" Traian Băsescu, prin tăierea unui telefon special, conduce la destructurare. Dincolo de referendumul de demitere a domnului Băsescu, eu cred că aceste servicii au nişte explicaţii de dat. Domnul Băsescu spune la un interviu la TV "Este neimportant, neimportant... pur şi simplu garanta securitatea convorbirilor". Din păcate domnul Băsescu nu a spus şi de ce avea domnia sa nevoie ca să i se asigure securitatea convorbirilor, ce avea domnia sa de comunicat secret către nu ştiu ce aghiotant?

Supoziţia că serviciile secrete ale României au devenit un fel de Securitatea Statului de pe vremea lui Ceauşescu, adică organisme care susţin informativ preşedintele României, pe lângă ceea ce fac ele în mod obişnuit pentru apărarea statului român, trebuieşte rezolvată. Fie se dovedeşte cumva că aceste supoziţii nu sunt adevărate şi ni se explică care este exact reacţia dintre serviciile secrete şi preşedintele României, premierul României, Parlamentul României şi celelalte instituţii ale statului... sau problema există şi trebuie rezolvată.