Consiliului European, obiectiv atins

---

Este părerea preşedintelui, a premierului şi a parlamentarilor europeni.

Participarea primului-ministru Emil Boc la lucrările Consiliului European de primăvară
Declaraţii susţinute de primul-ministru Emil Boc după deschiderea lucrărilor Consiliului European

Emil Boc: Obiectivul nostru la Banca Europeană de Investiţii, ca de altfel şi prezenţa la Consiliul European, a fost să găsim susţinere financiară pentru investiţiile din România. Banca Europeană de Investiţii reprezintă una dintre soluţiile pe care le avem. Am primit aceste asigurări pe care preşedintele Băsescu le-a menţionat.
În 31 martie vicepreşedintele băncii va fi prezent la Bucureşti pentru a prezenta mediului de afaceri şi României proiectele şi programele cu valorile menţionate, astfel încât banii să vină în România. Am precizat în faţa conducerii băncii faptul că România are ca obiectiv prioritar susţinerea masivă a investiţiilor, ca modalitate principală de creare şi menţinere de locuri de muncă şi de relansare economică a ţării.
De asemenea, am dat, împreună cu domnul preşedinte, acordul de principiu pentru majorarea capitalului social a Băncii Europene de Investiţii, având în vedere faptul că toate statele membre sunt acţionare, evident în proporţii diferite la capitalul băncii şi Guvernul şi-a exprimat acordul de principiu ca această majorare de capital să aibă loc, iar o dată cu această majorare, evident şi fondurile pe care banca le va avea la dispoziţie pentru susţinerea investiţiilor vor fi mai mari. Fac precizarea că această majorare nu se face cu contribuţia naţională a României sau a altei ţări, ci printr-o modalitate de diminuare a rezervelor pe care banca le are la dispoziţie şi trecerea acelor sume spre investiţii. Cu alte cuvinte, este nevoie de acordul tuturor statelor membre, iar în acest context am exprimat acest acord de principiu.
De asemenea, am participat la reuniunea grupului Partidului Popular European, în prezenţa şefilor de stat şi de guvern care aparţin grupului Partidului Popular European, în cadrul căruia au fost discutate atât aspectele care ţin de programele anticriză lansate la nivel european şi concluzia care a rezultat la nivelul grupului a fost că trebuie să existe încredere că aceste programe vor reuşi, că trebuie să aşteptăm ca rezultatele lor să fie cunoscute şi că Europa are şanse să depăşească această criză cu speranţa că programele vor avea beneficiile despre care am vorbit, evident fără a putea scăpa din vedere că în diverse contexte pot fi avute în vedere şi măsuri complementare.
Schimbările climatice şi celelalte teme care sunt şi pe agenda de astăzi au fost abordate şi în cadrul întâlnirii de la Partidul Popular European şi menţionăm faptul că o altă temă a fost, evident cea legată de alegerile pentru Parlamentul European, unde manifestul Partidului Popular European sperăm să fie manifestul care va convinge Europa că viitorul reprezintă guvernarea de centru-dreapta.
Vă mulţumesc.

Participarea primului-ministru Emil Boc la lucrările Consiliului European de primăvară de la Bruxelles

Vezi galeria

Declaraţii susţinute de primul-ministru Emil Boc la deschiderea lucrărilor Consiliului European

Întâlnirea Primului-ministru Emil Boc cu reprezentanţii BEI

Declaraţii susţinute de primul-ministru Emil Boc după deschiderea lucrărilor Consiliului European

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 19.03.2009

Participarea primului-ministru Emil Boc la lucrările Consiliului European de primăvară
Intervenţia primului-ministru Emil Boc, de la Bruxelles, în cadrul dezbaterii cu tema „Cluj-Napoca, centru financiar şi economic al României europene”

Emil Boc: /.../ şi sperăm ca, la sfârşitul întâlnirii, să putem reconfirma că acest proiect important pentru România se va găsi pe lista de investiţii din cadrul pachetului de cinci miliarde de euro.
Reporter: Ceea ce ar fi domnule prim-ministru o veste bună. Rămânem cum se spune în interesul dezvoltării acestui proiect energetic. Domnule prim-ministru o întrebare. Cu puţină vreme în urmă aţi dat concurs unui proiect numit „Guvernul privat”, care a fost manifestarea de bune intenţii a mediului de afaceri către dumneavoastră, decidenţii politici. Noi, aici, la Cluj, am organizat un mini-cabinet. Cu ce credeţi că ar trebuie să vină mine-cabinetul privat de la Cluj, către dumneavoastră, la Bucureşti când vă veţi întoarce, ca un barometru de stare economică, care să vă de-a mai bune indici cu privire la deciziile pe care trebuie să le luaţi în perioada următoare.
Emil Boc: Eu cred că trebuie continuată formula de dezbatere de la Bruxelles. În primul rând, eu ca prim-ministru şi colegii mei din cabinet suntem interesaţi să facem o primă şi scurtă evaluare a acelor măsuri pe care le-am luat în cadrul programului anti-criză, odată cu adoptarea bugetului. Este adevărat că a trecut mai puţin de o lună şi că cele mai importante măsuri încă nu şi-au arătat efectul. Ne-ar interesa să vedem modul cum vede mediul de afaceri menţinerea cotei unice în continuare, zece miliarde de euro pentru investiţii în toate compartimentele, absorbţia fondurilor europene şi debirocratizarea, simplificarea procedurii licitaţiilor publice prin modificarea ordonanţei, procesul de reabilitate termică a blocurilor care deja a fost aprobat deci, o primă evaluare obiectivă a mediului de afaceri ar fi eficientă. În al doilea rând, preocuparea majoră a noastră, în acest moment este legată de relansarea creditării în România şi discuţiile în jurul unui împrumut de la Comisia Europeană şi FMI are ca principal obiectiv relansarea creditării în România .Pentru că două treimi din banii pe care îi vom împrumuta vor merge la Banca Naţională pentru a putea consolida rezervele, în vederea diminuării cu o sumă, pe care o vom discuta cu Banca Naţională, a rezervelor minime obligatorii, pentru ca băncile să poată relua creditarea. Ceilalţi banii care vor merge la trezorerie, la Ministerul de Finanţe, ca să permită menţinerea lichidităţilor pe piaţa financiară. Pentru că, în acest moment, Ministerul Finanţelor este cele mai important actor financiar, cumpărând cele mai multe dintre resurse şi rămânând foarte puţini bani disponibili pentru a se relansa creditarea şi investiţia în România. De aceea, urmărim acest obiectiv şi evident avem dezbaterile sectoriale din cadrul cabinetului.
Emil Boc: Vom discuta în perioada următoare despre agricultură, cum putem concepe un plan pe termen scurt mediu şi lung, ca agricultura să facă din România o ţară exportatoare de produse agro-alimentare şi să o transformăm din ceea ce este acum o ţară importatoare net de produse agro-alimentare în proporţie de 70%. Vom discuta despre energie, despre turism, despre sectorul construcţiilor. Guvernul, dincolo de faptul că adoptă hotărâri administrative, merge şi pe strategii fundamentale pe termen, repet, scurt, mediu şi lung, în diversele domenii strategice ale economiei naţionale. Orice contribuţie, cum a fost ceea de la „Guvernul privat”, dar şi o analiză pe agricultură este foarte bună. Pentru ca agricultura să devină un bun câştigat, să devină un avantaj competitiv în raporturile cu alte ţări. Trebuie doar concretizat
Reporter: Domnule prim-ministru, cei prezenţi aici în Cluj au pentru dumneavoastră o întrebare, care o regăsim în mintea dacă nu pe buzele fiecărui om care este conştient de parcursul românesc, de starea de spirit. Întrebarea este foarte simplă. Dacă acum dumneavoastră încercaţi această deblocare a economiei cu ajutorul unui sprijin, unui împrumut realizat cu FMI, cum se face că radiografia de stare economică pe care a făcut-o FMI este mult mai pesimistă decât ceea ce ne-am fi aşteptat cu toţii. Ce măsuri veţi lua pentru a înlătura acest pesimism, ca să trecem dincolo de o radiografie de stare proastă?
Emil Boc: Evaluările, atât ale Fondului cât şi ale altor experţi economici, se schimbă de la o lună la alta, în funcţie de analizele pe care le fac. Aş fi preferat ca aceste evaluări să fie făcute înainte de declanşarea crizei, iar cei care astăzi se pricep să facă evaluări, era bine să le facă înainte ca această criză să fi pornit, şi atunci probabil ar fi fost luate mult mai multe măsuri. Noi ne pregătim pentru ceea ce este mai dificil. Sperăm să fie mai bine.
În acest sens, vom adopta acele măsuri necesare în primul rând României. Încă o dată vreau să subliniez un lucru: reformele structurale pe care le vom face, atât în ceea ce priveşe salarizarea din România, sistemul de pensii, reformarea şi restructurarea agenţiilor, reformarea sectorului public, descentralizarea - toate aceste decizii nu le vom lua pentru că le cere FMI. Ele vor fi făcute pentru că sunt necesare României. Din nefericire, s-a amânat acest proces de reformă structurală prea mult. Guvernele nu au avut curajul să ia asemenea decizii grele, absolut necesare, astfel încât acest guvern, care are cea mai consistenă susţinere parlamentară, cel puţin din ultimii 10 ani, cred că trebuie să facă acest lucru indiferent de aprecierile FMI sau ale altor organisme internaţionale. Evaluările fondului se înscriu în aceeaşi linie a evaluărilor tuturor agenţiilor de rating şi ale analiştilor economici, care nu sunt foarte optimişti din punct de vedere al evoluţiei economice.
Eu pot să vă spun că nici ei nu au dreptate pentru că nu au de unde să ştie. Noi mergem pe un scenariu, chiar dacă va trebui să luăm măsuri mai dure, mai dificile, dar necesare prezentului României, ele vor asigura relansarea economică a ţării. De aceea, indiferent dacă se va încheia sau nu acest acord de împrumut, România va merge pe aceste reforme structurale despre care am vorbit.
Reporter Dacă se vor înrăutăţi prognozele de evoluţie economică rămâne pachetul de 10,2 milliarde euro de cheltuit pentru investiţii?
Emil Boc: Aşa cum v-am precizat de foarte multe ori, Guvernul trebuie să-şi coreleze politicile fiscale cu politicile monetare ale BNR. Am spus că acest împrumut îl ia România, iar noi când discutăm de autorităţi, discutăm de o politică coerentă. Pnetru că obiectivul nostru este comun : ca, pe de o parte, cursul să fie ţinut sub control atât cât este posibil, pe de altă parte relansarea creditării să aibă loc. Noi luăm acele măsuri fiscale pe care le putem lua prin politica bugetară şi adoptarea bugetului. BNR trebuie să-şi coreleze aceste politici pentru a sprijini obiectivul Guvernului. Pentru că, în ultimă instanţă, este vorba de un împrumut pe care îl ia România şi nu o bancă independentă sau un guvern indepenedent. De aceea, eu întotdeauna am mers pe ideea de colaborare şi de a face fiecare ce trebuie într-un efort comun. Două treimi din aceşti bani merg la BNR. Aceştia nu vor merge, aşa cum se aprecia la un moment dat, în consum, în mobilier, în bunuri şi servicii. Ei merg ca o centură de siguranţă, ca un factor preventiv la BNR, pentru a asigura cele două obiective pe care ni le-am propus: de relansare a creditării şi de menţinere a cursului sub control. Iar banii care vor merge MEF vor asigura lichidităţile pe piaţă pentru ca relansarea creditării să aibă loc.
Iar o parte din bani vor merge direct la bănci pentru împrumuturi, care vor fi acordate autorităţilor locale sau altor entităţi economice, şi aici mă refer la mediul de afaceri, pentru a putea susţine în continuare activitatea economică.
În privinţa întrebării numărul doi, obiectivul Guvernului, evident, este să rămână pe investiţii. Este singura soluţie în acest moment şi am observat că şi la nivelul UE toate ţările au mers pe acest principiu: investiţie publică majoră în infrastructură. De aceea, în constrângerile bugetare pe care o să le avem, prioritatea o să rămână în continuare infrastructura şi investiţiile şi nu cheltuielile cu bunuri şi servicii, aşa cum, din nefericire, am făcut în perioada anterioară.
Reporter: Vă mulţumim pentru această intervenţie, în direct, la Cluj, la Money Channel Business Tour . Vă urăm succes la Bruxelles, în proiectul Nabucco şi în miezul care va genera strategie economică pentru perioada următoare în România şi vă mai spunem că atunci când vă veţi întoarce acasă, după-amiază, veţi găsi, probabil, la Cluj un mini-guvern privat care vă aşteaptă cu un plan de lucru.
Emil Boc: Vă mulţumesc şi aş mai vrea să vă fac o precizare. Roosvelt spunea, tot într-o vreme dificilă, de criză economică, că singurul lucru de care-i este frică este frica. Vreau şi eu să spun acelaşi lucru: cred că avem oportunităţi, capacitatea, disponibilităţile de a lua acele măsuri, prin care să învingem această criză, chiar dacă ea nu este una scurtă sau foarte scurtă. Dar, în primul rând, aş vrea să pun accentul şi pe componenta psihologică a învingerii acestei crize, pentru că dacă toţi spunem că nu avem nicio o şansă, pentru că oricum se înrăutăţeşte, atunci vă daţi seama că şi din punct de vedere mental e greu să te lupţi cu această criză. Eu cred că trebuie pusă frica deoparte, luate măsurile raţionale care pot fi luate în acest moment, ţinând cont de interesul general sau de interesul de partid şi electoral şi în acest context, cu solidaritate deplină, putem depăşi acest moment, împreună cu mediul de afaceri.

Intervenţia primului-ministru Emil Boc, de la Bruxelles, în cadrul dezbaterii cu tema Cluj-Napoca, centru financiar şi economic al României europene

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 20.03.2009

Participarea primului-ministru Emil Boc la lucrările Consiliului European de primăvară
Nabucco este unul dintre proiectele importante pentru România, consideră primul-ministru

Nabucco este unul dintre proiectele importante pentru România, care se va găsi pe lista de investiţi europene din cadrul pachetului de cinci miliarde de euro destinaţi proiectelor de infrastructură din energie, a afirmat primul-ministru Emil Boc.
Premierul Emil Boc, aflat în aceste zile la lucrările Consiliului European de primăvară, a făcut această precizare într-o intervenţie televizată susţinută în cadrul dezbaterii “Cluj-Napoca, centru financiar şi economic al României europene”, organizată de Money Channel, în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj.
Primul-ministru s-a arătat interesat de o evaluare, făcută de către mediul de afaceri, referitoare la măsurile anti-criză adoptate odată cu aprobarea bugetului de stat pe 2009. ”Este adevărat că a trecut mai puţin de o lună şi că cele mai importante măsuri încă nu şi-au arătat efectul. Ne-ar interesa să vedem modul în care mediul de afaceri vede măsurile guvernamentale: menţinerea cotei unice, alocarea sumei de zece miliarde de euro pentru investiţii în toate compartimentele, absorbţia fondurilor europene şi debirocratizarea, simplificarea procedurii fiscale, procedurii licitaţiilor publice prin modificarea ordonanţei, procesul de reabilitate termică a blocurilor care deja a fost aprobat deci, o primă evaluare obiectivă a mediului de afaceri ar fi eficientă” a declarat premierul Boc.
Şeful Executivului a afirmat, în aceeaşi intervenţie, că Executivul este preocupat de relansarea creditării şi de menţinerea sub control a cursului valutar. De altfel, împrumutul de la Comisia Europeană şi de la FMI are ca principal obiectiv relansarea creditării, cea mai mare parte a banilor fiind destinaţi consolidării rezervelor minime de la Banca Naţională.
„Aceşti bani merg ca o centură de siguranţă, ca un factor preventiv, în primul rând la BNR, pentru a asigura cele două obiective pe care ni le-am propus: relansarea creditării şi menţinerea cursului sub control, iar banii care vor merge la Ministerul Finanţelor vor asigura lichidităţile pe piaţă pentru ca, din nou, relansarea creditării să aibă loc” a afirmat primul-ministru.
De asemenea, Guvernul are ca prioritate investiţia în infrastructură, ca modalitate de stimulare a activităţii economice. „Este singura soluţie în acest moment şi am observat că şi la nivelul UE toate ţările au mers pe acest principiu: investiţie publică majoră în infrastructură” a adăugat şeful Executivului.
Premierul Boc a mai afirmat că Guvernul va concepe un plan pe termen scurt, mediu şi lung în domeniul agriculturii, astfel ca România să poată să exporte din nou cantităţi semnificative de produse agro-alimentare, încât „agricultura de exemplu să devină un bun câştigat, să devină un avantaj competitiv în raporturile cu alte ţări”.


Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 20.03.2009
(sursa: http://www.guv.ro/)

COMUNICAT DE PRESĂ
(20 martie 2009)

REF: Conferinţa de presă comună a preşedintelui Traian Băsescu şi a primului-ministru Emil Boc

Preşedintele României, Train Băsescu, a susţinut vineri, 20 martie a.c., la Bruxelles, o conferinţă de presă la finalul lucrărilor Consiliului European de primăvară.

Vă prezentăm conferinţa de presă comună a şefului statului şi a primului-ministru :

Preşedintele Traian Băsescu: „Bună ziua. Consiliul a fost dominat de două teme: problema energetică şi problema financiară şi economică. Din punctul nostru de vedere, ne-am atins obiectivele. S-a stabilit finanţarea pentru proiectul Nabucco, declarat proiect enegetic prioritar. Tot Uniunea finanţează şi realizarea interconexiunii dintre România şi Ungaria la transportul de gaze. De asemenea, tot pe finanţare europeană se realizează şi interconectarea dintre sistemul românesc şi cel bulgăresc. De asemenea, de interes pentru noi este şi interconectarea între Ungaria şi Republica Cehă, pentru că în acest fel şi sistemul german de gaze dobândeşte conectare până în România şi în Bulgaria. Nu în ultimul rând, alte proiecte tehnice, staţii de pompare, repompare în care are interes România, sunt integrate într-un program finanţat exclusiv de Uniunea Europeană. Programul global are circa cinci miliarde de euro şi el este destinat realizării sistemului de bandă largă pentru internet şi realizării sistemului de interconexiuni ale sistemelor naţionale de transport gaze pe conductă sau ale sistemelor energetice. Din acest punct de vedere, noi ne-am atins toate obiectivele. Sigur, trebuie privit ansamblul. Probabil că vom face o conferinţă de presă la Bucureşti pentru a putea să vă dăm viziunea de ansamblu a acestui subiect.

Esenţial este însă că s-au luat toate măsurile pentru ca ceea ce s-a întâmplat în această iarnă, când s-a constatat lipsa unor conexiuni regionale, dar şi la nivel european, să nu se mai întâmple, şi ţările care au resurse să poată să ajute ţările care nu au resursă din interiorul Uniunii Europene, în cazul în care un astfel de incident se mai petrece, ca cel din iarna trecută. Repet, toată finanţarea este de la Uniunea Europeană, din circa cinci miliarde de euro care au rămas necheltuiţi din programele anilor anteriori şi care în mod normal ar fi trebuit restituiţi statelor donatoare, statelor membre care au donat aceste sume. Decizia a fost să fie reţinute şi dezvoltate aceste proiecte. Cel de-al doilea subiect, subiectul financiar. Sigur, toţi constatăm criza - criza financiară şi criza economică. Vă pot spune că din acest punct de vedere, plecând de la experienţa noastră, noi am susţinut de data aceasta extrem de ferm că, până nu se vor curăţa băncile de activele neperformante sau de creditele toxice, cum se mai numesc, sau creditele neperformante, injecţiile cu bani publici în sistemele bancare nu vor fi cel mai eficient lucru şi în sprijinul acestei soluţii am susţinut exact ce s-a întâmplat în România în anii ‘90, când, în două rânduri, România a capitalizat băncile, dar până când nu a făcut şi curăţarea Băncii Agricole, a Bancorex-ului - vă aduceţi aminte toată povestea - de activele neperformante şi pe urmă să facă procesul de capitalizare, sistemul bancar nu şi-a revenit.

Important este că Uniunea îşi menţine angajamentul de a sprijini orice stat membru care are nevoie de sprijin financiar în această perioadă, şi în acest sens s-a hotărât creşterea cu încă 25 de miliarde de euro a fondului de ajutor la dispoziţia Comisiei Europene şi, de asemenea, tot cu destinaţie ţări care au nevoie, Uniunea va contribui cu alte 75 de miliarde de euro la mărirea capitalului de ajutor la dispoziţia Fondului Monetar Internaţional. O altă problemă extrem de importantă a fost legată de supravegherea sistemului financiar mondial, precum şi nevoia de supraveghere chiar a agenţiilor de rating, pentru a se constata în mod deosebit dacă nu există conflicte de interese atunci când acestea dau ratinguri de bănci, de ţară şi aşa mai departe. Deci, sistemul de supraveghere global va deveni mult mai atent, atât cu instituţiile financiare, dar şi cu agenţiile de rating. Cam aceasta, în câteva cuvinte, cu privire la elemente de interes pentru noi, interes direct.

Vă pot spune că am reuşit ca în document, în concluzii să fie şi o referire la faptul că băncile subsidiare din ţări ale Uniunii Europene trebuie să nu aibă activitatea restricţionată de băncile-mamă - sigur, noi am fi vrut o formulare mult mai puternică, dar este un compromis la care s-a ajuns în discuţiile cu şefii de stat şi de guvern. Noi am fi dorit o precizare expresă că băncile-mamă nu au dreptul să... sau să li se recomande să nu-şi repatrieze banii investiţi din pieţele pe care au investit prin filialele lor din ţări ale Uniunii Europene. Nu s-a acceptat o formulare atât de puternică, considerându-se că această formulare, şi v-o prezint exact: "În ce priveşte sectorul bancar, sprijinul acordat băncilor-mamă nu ar trebui să implice restricţii ale activităţilor filialelor din ţări UE gazdă", aceasta a fost formularea de compromis. Deci, statele şi-au finanţat băncile-mamă, dar ele la rândul lor nu trebuie să dreneze resurse din subsidiarele lor din state ale Uniunii Europene. Acesta a fost compromisul la care am putut să ajungem. Materialul este mult mai complex. Mai există un element important: partenieratul estic, care va şi avea un summit în luna mai, la Praga, şi care este complementar cu Sinergia Mării Negre, despre care în concluzii, în anexa la concluzii, se spune că trebuie consolidată Sinergia Mării Negre. Cam asta, în câteva cuvinte. Vă rog, domnule Prim-ministru.”

Primul-ministru Emil Boc: „Voi fi foarte scurt. Confirm faptul că România şi din punctul meu de vedere şi-a atins obiectivele pe care şi le-a propus la acest Consiliu. Mă refer aici la problema finanţării proiectelor economice din pachetul de cinci miliarde de euro - e vorba de proiectul Nabucco şi de cele două proiecte de interconectare: cu Bulgaria, respectiv Ungaria. De asemenea, includerea în textul rezoluţiei finale a referirii cu privire la modul în care băncile-mamă trebuie practic să-şi continue liniile de finanţare pentru băncile-filială reprezintă un suport pentru discuţiile pe care România le va avea în continuare cu băncile-mamă şi cu reprezentantele lor din România în vederea relansării creditului în România. În al treilea rând, includerea şi menţinerea Moldovei în parteneriatul estic reprezintă un obiectiv iarăşi realizat de către România. Acest parteneriat estic, care va fi relansat pe baze noi la summit-ul de la începutul lunii mai, îşi propune să promoveze stabilitatea şi prosperitatea între partenerii estici ai UE care intră în sfera politicii europene de vecinătate, iar acest parteneriat estic cuprinde, pe lângă ţările Uniunii Europene, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. Scopul, potrivit textului declaraţiei: accelerarea reformelor, armonizarea legislativă şi integrarea economică mai aprofundată a acestor state.

De asemenea, s-a stabilit o poziţie comună a UE la Summitul G-20 care va avea loc la Londra tot în luna mai, care va trebui să fie un răspuns global la criza globală cu care se confruntă lumea în momentul de faţă. În acest context, s-a discutat despre majorarea fondului de criză aflat la dispoziţia FMI pentru a putea sprijini acele economii care au nevoie de o asemenea intervenţie financiară. Contribuţia UE va fi de 75 de miliarde de euro, evident, urmând să fie corelată şi cu contribuţiile altor state din afara UE şi care fac parte din FMI. Şi aş mai face o referire la un singur aspect: toate aceste măsuri economice despre care am vorbit - relansarea acreditării, sprijinirea sectorului bancar, investiţiile şi pachetul de cinci miliarde de euro, în ultimă instanţă, toate aceste măsuri ale UE, au în vedere menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă.

Obiectivul UE de a păstra solidaritatea, de a pune accent pe ceea ce înseamnă forţa de muncă, diminuarea şomajului atât cât se poate, crearea de noi locuri de muncă sau prevenirea efectelor negative ale şomajului reprezintă o prioritate a UE. În acest sens, va fi un summit pe probleme legate de forţa de muncă a UE în 7 mai a.c., probabil la Praga, cu participarea troicii UE şi a partenerilor sociali, unde vor fi avute în vedere măsurile pe care statele membre le-au luat pentru protejarea locurilor de muncă, pentru problemele legate de şomaj şi pentru a face propuneri Comisiei Europene în vederea unei politici legate de forţa de muncă la nivelul Comisiei Europene. De aceea, subliniez faptul că cele două probleme sunt legate între ele, partea de relansare economică cu componenta socială a menţinerii locurilor de muncă şi a prevenirii efectelor negative ale şomajului. În cadrul Consiliului deja au fost prezentate câteva puncte de vedere ale unor ţări din UE cu privire la acest domeniu şi care vor fi puse pe ordinea de zi a dezbaterii de la summit-ul pe problemele forţei de muncă de la începutul lunii mai. Vă mulţumesc.”

Întrebare: Aş vrea să vă întreb dacă aţi vorbit cu preşedintele Comisiei Europene în cursul întâlnirilor pe care le-aţi avut despre împrumutul pe care încearcă să îl obţină România.

Preşedintele Traian Băsescu: Nu mai este deja treaba preşedintelui Comisiei Europene. Împrumutul pe care România l-a angajat a pornit deja pe un anume drum. Deci nu vorbim de zece ori despre acelaşi subiect. Vom decide, pentru că până în momentul de faţă România şi-a făcut deschiderile către Uniunea Europeană şi către Fond, dar dacă vom angaja împrumutul sau nu, acest lucru îl vom decide în perioada următoare după ce se termină negocierile cu Fondul. Din câte ştiu, în cursul zilei de ieri raportul Fondului Monetar Internaţional a fost definitivat, forma de scrisoare propusă de Fond urmează acum să se discute în Guvern un mandat în funcţie de proiectul de scrisoare al Fondului, un proiect de mandat pe care va trebui să îl aprob conform uzanţelor, după care Banca Naţională şi Ministerul de Finanţe să înceapă negocierile. Vom vedea ce rezultă din negocieri şi cum putem să acomodăm interesele noastre cu interesele fondului Uniunii Europene pe de o parte, iar pe de altă parte va trebui să avem foarte multă grijă ca negocierile să fie îndreptate către realizarea obiectivelor noastre. Printre altele: modernizarea statului, modernizarea sistemelor de salarizare de pensii din România, modernizarea sistemului fiscal şi foarte important programul de convergenţă în aşa fel încât în 2014 România să adere la euro. Noi nu mai avem acum obiectivele din anii `90 în interiorul unor negocieri cu instituţii financiare, ci sunt obiectivele specifice programului de convergenţă obiectivelor agendei de la Lisabona.

Acestea sunt obiectivele noastre şi, de aceea, echipa este şi formată din: Uniunea Europeana, Fond, Bancă Mondială, Bancă Europeană de Investiţii şi aşa mai departe. De altfel, intenţionez, discutam şi cu domnul Prim-ministru, pentru că aici, în această conferinţă de presă noi v-am dat nişte informaţii care vizează strict interesul României şi nu în frame-ul global. Concluziile sunt în viziunea globală a Uniunii Europene, le vom prezenta acasă şi patronatului, şi sindicatului, şi sistemului bancar pentru că aceste documente nu trebuie să rămână în sertarele noastre, trebuie discutate cu toţi cei vizaţi şi să vedem în ce măsură într-un calendar acceptabil putem organiza întalniri cu patronatul, cu bănci, cu sindicate, sigur în primul rând pentru a-i preveni şi a-i informa cu privire la evoluţii la nivel european.

Întrebare: Domnule Prim-ministru, fostul premier Tăriceanu vorbea despre o companie energetică naţională (...) în strategia dumneavoastră mai este (...) acea strategie sau nu? Vă mulţumesc.

Primul-ministru Emil Boc: Am convenit cu Preşedintele ca problemele interne pe care le avem indiferent de ce natură sunt să le discutăm la Bucureşti. Aici, în primul rând punem accentul pe problemele europene. Aş mai sublinia faptul că la acest Consiliu s-a pus în discuţie în termeni foarte serioşi problema unui nou sistem de supraveghere a sectorului financiar. Iar principiile unui asemenea sistem de supraveghere a sistemului financiar vor fi discutate şi probabil adoptate la Consiliul European din luna iunie. Tocmai pentru a veni în completarea măsurilor luate până în acest moment pe linia financiar-bancară.

Preşedintele Traian Băsescu: Dacă îmi permiteţi o completare. Şi, acest lucru l-am mai spus de câteva ori acasă, vreau să îl spun şi aici, l-am spus şi în Consiliu, ce trebuie să înţelegeţi: în momentul de faţă nu statul român este în dificultate, România nu apelează la credite pentru că statul român este în dificultate. Statul român are o datorie de 1,6 miliarde euro anul acesta. Problema noastră este datoria privată. Ce vreau să înţeleagă şi chiar nu ştiu dacă o să reuşesc să vă transfer acest lucru, am văzut întrebarea, de ce este problema mea dacă au companiile datorii? Să nu gândească nimeni că statul român va da măcar un euro unei singure companii. Ce trebuie să facă însă statul român este să nu mai fie cel care adună toţi banii de pe piaţă, pentru că avem obligaţia să creăm condiţii ca firmele să îşi poată lua banii, pe care trebuie să îi ramburseze, de pe piaţă. Dacă bugetul de stat se duce şi ia tot timpul deficitul şi îl acoperă de pe piaţa internă. Da, 2% va fi probabil mai mult, 3%, datoria pe termen scurt care este în interiorul bugetului, se duce şi o ia de pe piaţă. Datoria pe termen scurt, care este în interiorul bugetului se duce şi o ia în fiecare zi de pe piaţă. Practic pentru economie nu mai rămân bani. Şi obiectivul este să nu mai facem din stat primul achizitor de bani, fie că vorbim de euro, fie că vorbim de lei. Să lăsăm lichiditatea în piaţă. Din acest motiv, pe de o parte se iau bani de la Fond sau probabil se vor lua pentru consolidarea rezervei Băncii Naţionale, iar pe de altă parte se iau bani de la Comisia Europeană pentru ca domnul ministru Pogea să nu mai fie cel care adună toţi banii de pe piaţă, iar agenţii economici sunt nevoiţi să achiziţioneze bani ori cu dobânzi foarte mari, ori pe termene neconvenabile, ori să nu-i găsească pur şi simplu, să fie o lipsă de lichidităţi pe piaţă.

Întrebare: Au apărut diverse cifre în presă zilele acestea privind evaluarea Fondului, făcută de Fond, care a fost finalizată ieri. Ne-aţi putea da câteva detalii sau câteva cifre, cum arată această evaluare?

Preşedintele Traian Băsescu: Doamnă, aş putea, dar nu vă dau. Nu pot, este un lucru care trebuie discutat cu Fondul. Trebuie să-l discute, aşa cum v-am spus, şi Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor pentru că şi cifrele trebuie clarificate între cele două părţi, chiar dacă au mici diferenţe. Trebuie limpezite.

Întrebare: După aia o veţi face publică?

Preşedintele Traian Băsescu: Nu eu, ei o vor face publică. Eu, obligaţia mea în relaţia cu Fondul este să stabilesc lucrurile care nu se pot face, ceea ce am făcut de la începutul misiunii. În rest este problema Guvernului. Ca, spre exemplu, TVA crescut sau umblarea la cota unică. Aceste lucruri au fost de la bun început stabilite. Sunt lucruri care nu se pot face. Au fost transmise ca atare, dar nu să negociez zi de zi.

Întrebare: Domnule preşedinte, cine a sprijinit poziţia României referitor la proiectul Nabucco şi dacă ar trebui să faceţi ceva concesii, pentru că de obicei în negocieri ca sa obţii ceva trebuie cedezi undeva.

Preşedintele Traian Băsescu: Nu. Au fost mai multe ţări care au sprijinit poziţia noastră. Dar vă pot spune că nu s-a tranşat în plen. La sosire am avut o discuţie cu domnul ambasador, am transmis mesajul unde trebuia, care e poziţia noastră şi nu s-a certat nimeni cu nimeni. Da? Bine. Vă mulţumim mult.

Întrebare: Domnule Preşedinte, apropo de termenele europene, aveţi vreun semnal în privinţa fondurilor structurale şi de coeziune?

Preşedintele Traian Băsescu: Nu, ele trebuie accesate conform procedurilor.

Întrebare: Nu se poate o accelerare?

Preşedintele Traian Băsescu: Ba da, depinde de noi. Deci dacă noi am putea, noi avem în momentul de faţă cu tot cu bugetul anului acesta, avem la dispoziţie 5,9 miliarde. Din care am utilizat, spun rotund, să nu mă luaţi la virgule, am utilizat 200 de milioane 2007-2008.

Primul-ministru Emil Boc: 176 de milioane.

Preşedintele Traian Băsescu: Bun. Deci 200 de milioane, pun rotund. Înseamnă că avem 5,7 miliarde, 5,9 minus 200 de milioane, 5,7 miliarde. Dacă am putea să le luăm mâine, numai să prezentăm proiecte de 5,7 miliarde. Banca Europeană de Investiţii stă şi ea cu un miliard să ni-l dea ca să nu presăm pe bugetul de stat şi să constituim componenta autohtonă din bani de la Banca Europeană de Investiţii. Şi ca să nu aveţi loc a vă întreba foarte mult, deci banii de la Uniune sunt bani nerambursabili, iar banii de la Banca Europeană de Investiţii sunt bani care cuprind perioadă de graţie de cinci ani şi rambursarea lor în 25 de ani. Da? Deci practic sunt bani care nu afectează bugetul de stat. Problema este că ni-i dau acum, dacă acum domnul ambasador prezintă proiecte de cinci miliarde aici la Comisie, făcute de funcţionarii noştri plătiţi cu 75 la sută în plus la salariu pentru că muncesc din greu la proiecte europene, banii ne sunt la dispoziţie. O zi bună!”

Departamentul de Comunicare Publică
20 Martie 2009

(sursa: http://www.presidency.ro)

Parlamentarul European Corina Creţu: UE îşi sporeşte susţinerea pentru Europa de Est
martie 21, 2009 by corinacretu

Liderii UE au hotărât ieri să dubleze fondul de criză pentru ţările din Europa de Est aflate în dificultate la 50 de miliarde de euro şi să majoreze contribuţia la FMI cu 75 de miliarde de euro, pe fondul celei mai grave crize economice mondiale de după 1945.

“Ne-am armonizat acţiunile cu cuvintele, cu un mesaj de încredere şi de solidaritate” faţă de Europa de Est, a declarat preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, după un summit în care liderii europeni au strâns rândurile înainte de reuniunea G20 din 2 aprilie, de la Londra. Concret, Uniunea Europeană va dubla la 50 de miliarde de euro fondurile de urgenţă disponibile pentru ţările membre care întâmpină dificultăţi financiare. Aceasta este a doua oară din luna decembrie când suma este dublată. Măsura este o modalitate de a pune capăt criticilor. Ungaria s-a plâns de lipsa de solidaritate a ţărilor din Europa de Vest, avertizând cu formarea unei noi “cortine de fier” pe continent, la 20 de ani de la căderea comunismului. “Dacă este nevoie să ajutăm o ţară care are nevoi deosebite, va fi posibil să o ajutăm”, a declarat premierul ceh Mirek Topolanek, a cărui ţară asigură preşedinţia UE.

Fondul, din care Ungaria a primit deja 6,5 miliarde euro şi Letonia 3,1 miliarde euro, este destinat sprijinirii statelor ce nu fac parte din Zona euro şi care se confruntă cu probleme ale balanţei de plăţi. Aceste împrumuturi au făcut parte dintr-un pachet mai mare sprijinit de Fondul Monetar Internaţional (FMI). În prezent, România negociază un astfel de împrumut, cu o valoare totală de 20 de miliarde de euro. Şi alte ţări membre UE din Europa de Est ar putea apela la fond, printre care Lituania, consideră unii analişti. Numeroase ţări din estul continentului sunt afectate grav de criză, iar monezile lor s-au depreciat semnificativ, fragilizându-le sistemele financiare. Mai multe ţări occidentale, printre care Germania, s-au opus dublării fondului de criză, pentru a nu crea panică anunţând astfel de sume.

Liderii europenii au decis şi să aloce încă 75 de miliarde de euro pentru a spori resursele Fondului Monetar Internaţional, permiţându-i astfel să acorde mai multe împrumuturi ţărilor aflate în dificultate - o modalitate indirectă tot de a sprijini Europa de Est, în condiţiile în care mai multe ţări din această regiune fac apel la FMI.

(sursa: http://corinacretu.wordpress.com/)