02 March 2009

Interviu acordat de doamna parlamentar european Corina Creţu


http://www.rompres.ro/pics/rompreslogo.gif

Am acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, care a fost difuzat astazi. Temele principale de discutie au fost campania denigratoare la adresa românilor din Italia şi măsurile luate în vederea contracarării unor declaraţii ostile, precum şi perspectivele dezvoltării economiei româneşti. Iata textul interviului:

AGERPRES: În ultimele săptămâni s-au intensificat declaraţiile ostile ale unor politicieni italieni la adresa românilor din Italia şi a României în general. Sunteţi unul dintre puţinii europarlamentari români care s-au implicat în contracararea acestei campanii denigratoare. Ce acţiuni aţi realizat până acum şi ce aveţi în vedere în continuare în această direcţie?

Corina Creţu: Miercuri, 4 martie, voi participa, la Roma, la o demonstraţie de protest a românilor faţă de acuzaţiile generalizatoare şi nedrepte împotriva lor, manifestaţie pentru organizarea căreia am colaborat cu colega mea Daciana Sârbu, cu Ambasada Romaniei şi cu asociaţiile românilor din Italia. La Roma, vom avea, de asemenea, întâlniri cu oficiali şi oameni politici italieni, pentru a încerca să detensionăm relaţiile bilaterale.

Zilele trecute am propus Guvernului României să iniţieze organizarea unei şedinţe comune a celor două guverne, pentru discutarea problemelor existente şi găsirea unor soluţii viabile. Cred că o astfel de reuniune ar întregi demersurile întreprinse deja de câţiva membri ai Cabinetului, în special de ministrul de Externe, Cristian Diaconescu.

Un alt gest pe care l-am făcut şi care s-a bucurat de un ecou încurajator în Europa a fost scrisoarea deschisă pe care am adresat-o, împreună cu Daciana Sârbu, premierului Silvio Berlusconi şi ministrului de Interne, Roberto Maroni, prin care le-am cerut să se delimiteze de declaraţiile care defăimează o comunitate de un milion de români pentru infracţiunile săvârşite de o foarte mică parte dintre aceştia. Le-am solicitat celor doi lideri şi adoptarea unor măsuri care să asigure respectarea drepturilor omului, indiferent de naţionalitate. Demersul nostru a atras atenţia presei internaţionale, inclusiv a EuroNews, posturi de radio şi ziare importante din Italia şi din alte ţări ale Uniunii Europene reflectând pe larg iniţiativa noastră al cărei scop a fost inclusiv să atragă atenţia opiniei publice asupra unei situaţii grave din perspectiva respectării normelor europene, tocmai într-unul dintre statele cele mai vechi şi mai importante ale Uniunii.

Scrisoarea a avut ecou şi în rândul colegilor din Parlamentul European, în special al celor socialişti, care s-au arătat preocupaţi de această stare de fapt, mai ales după ce europarlamentarii PSD i-au solicitat liderului grupului parlamentar socialist, Martin Schultz, implicarea Partidului Socialist European în sprijinirea cauzei românilor din Italia. Ţin să subliniez că suportul Socialiştilor Europeni a fost foarte important până acum pentru condamnarea derapajelor antidemocratice şi antieuropene ale puterii de dreapta de la Roma. Anul trecut, poziţia critică a Comisiei Europene şi atitudinea severă a Parlamentului European faţă de măsurile excesive, unele cu caracter rasist, ale Cabinetului Berlusconi au fost rezultatul presiunilor socialiştilor. Urmarea concretă a fost că în problema romilor Guvernul italian şi-a temperat acţiunile, iar apoi a renunţat la cele mai dure măsuri propuse în pachetul de legi îndreptate împotriva imigranţilor.

Mă aflu printre cei care, în vara şi toamna anului trecut, au sesizat în repetate rânduri Comisia Europeană şi conducerea Parlamentului European, prin întrebări scrise şi intervenţii în plen, consacrate ameninţărilor din Italia la adresa libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. De asemenea, am contribuit prin amendamente la textele legislative ce au vizat îmbunătăţirea condiţiei romilor. Este o problemă gravă, căreia nu i s-a găsit soluţie, care este subsumată acum acestei virulente retorici antiromâneşti, dar problema integrării romilor în societăţile în care trăiesc va răbufni mereu dacă nu se va trece la elaborarea şi punerea în practică a unei strategii comune, la nivelul UE, pentru stimularea integrării acestei minorităţi fără patrie, cea mai numeroasă minoritate de altfel din Europa. Pledez pentru această strategie comună şi sper că viitoarea Comisie Europeană, rezultată în urma alegerilor
europarlamentare din iunie, va fi mai sensibilă la problemele sociale.

Cât priveşte actualul Executiv european, săptămâna trecută, împreună cu colegii mei de la PSD - Daciana Sârbu, Ioan Mircea Paşcu şi Alin Antochi -, am sesizat Comisia printr-o întrebare scrisă cu privire la măsurile pe care le are în vedere pentru stoparea acţiunilor xenofobe şi discriminatorii împotriva românilor din Italia. Alături de celelalte demersuri ale noastre, de presiunile politice şi din partea opiniei publice, sper să obţinem, şi de această dată, o implicare mai fermă a instituţiilor europene, pentru că problema nu mai este doar una bilaterală, ci europeană prin implicaţiile sale şi prin pericolul constituirii unui precedent nedemocratic şi autoritar în miezul Europei.

AGERPRES: Aţi fost aleasă recent, la Paris, membru al echipei de conducere a Reţelei Parlamentarilor pentru Banca Mondială. Puţini în România cunosc această organizaţie. Ce puteţi spune despre evenimentul de la Paris?

Corina Creţu: Alegerea mea în echipa de conducere a PnoWB (Parliamentary Network on The World Bank) este o realizare nu numai pentru mine, ci şi pentru europarlamentarii români membri ai PSE, pentru România în general. Pentru mine este o recunoaştere a interesului pe care îl acord problemelor dezvoltării şi a implicării în domeniu, o recunoaştere a activităţii mele în Comisia de Dezvoltare a Parlamentului European. Reţeaua Parlamentarilor pentru Banca Mondială este un important partener al Băncii Mondiale în definirea şi implementarea politicilor publice pentru dezvoltare. Reţeaua este funcţională şi are o serie de rezultate remarcabile, mai ales în zona Africii, unde nevoile de dezvoltare sunt mari şi instituţiile statului slabe, lipsite de capacitatea administrativă necesară sau corupte.

Problemele dezvoltării au urcat vertiginos în importanţă atât pe agenda publică a cetăţenilor, a oamenilor politici, dar şi a organizaţiilor financiare internaţionale, pe fondul crizei financiare şi economice din ultimul an. Dovadă este lista organizatorilor acţiunii de la Paris - Reţeaua Parlamentarilor, Grupul Băncii Mondiale şi Adunarea Naţională a Franţei, cu susţinerea Fondului Monetar Internaţional, a Guvernului Franţei şi a Agenţiei Franceze pentru Dezvoltare.

Poate că românilor aceste lucruri li se par cumva abstracte, dincolo de aria lor de preocupări. Nu este aşa. Într-o lume globală, soluţiile nu mai sunt doar de resortul guvernelor naţionale, dezvoltarea este un proces complex, cu actori multipli, cu interese adesea divergente, care trebuie armonizate. Mai mult chiar, în sânul naţiunilor bogate şi dezvoltate au apărut pungi de sărăcie şi zone subdezvoltate şi ele au nevoie de idei şi expertiză.

AGERPRES: De unde interesul dumneavoastră pentru problemele dezvoltării? Înţeleg că sunteţi singurul europarlamentar român care activează în Comisia pentru dezvoltare a PE.

Corina Creţu: Interesul meu îşi are originea în perioada petrecută la Palatul Cotroceni, în timpul celui de-al doilea mandat de preşedinte al domnului Ion Iliescu. Dacă vă mai amintiţi, atunci s-a elaborat, sub patronajul său, ca şef al statului, Strategia de dezvoltare durabilă a României până în 2025. Am început să înţeleg mizele şi importanţa procesului, am participat, alături de domnia sa, la Summitul de la Monterrey şi la cel de la Johannesburg, dedicate dezvoltării durabile şi finanţării dezvoltării. Au fost evenimente importante, care au dat direcţii, au construit mecanisme şi le-au pus în funcţiune.

Ce m-a şocat, într-un fel, este lipsa de interes a celor mai mulţi dintre europarlamentarii veniţi din ţările foste socialiste pentru aceste probleme. Este adevărat că multe dintre acţiunile Reţelei Parlamentare şi ale Băncii Mondiale se referă la ţări din Africa şi din America Latină. Dar să nu fim noi conştienţi că avem destulă Africa şi destulă America Latină şi aici, în ţările noastre?! Când spun asta mă refer la identitatea problemelor legate de subdezvoltare, de infrastructuri, de accesul la bunuri publice esenţiale: apă, canalizare, educaţie, protecţie socială.

Europarlamentarii din vestul Europei sunt mai interesaţi şi mai sensibili la astfel de probleme. De fapt, ideea acestei reţele vine de la parlamentari din nordul Europei, din ţări care oferă şi cel mai mare ajutor pentru dezvoltare, în procente din PIB. Este vorba despre o adevărată cultură a solidarităţii, o disponibilitate de a ajuta, o sensibilitate socială care nouă ne lipsesc.

Scopul acestei reuniuni a fost acela de a linişti temerile ţărilor care depind de ajutoarele pentru dezvoltare. Sunt multe programe în derulare, care au dat rezultate şi care ar fi păcat să se întrerupă din lipsa finanţării. Multe dintre ţările receptoare au mari probleme interne, generate de instabilitate politică, de conflicte interetnice, se confruntă cu efectele schimbărilor climaterice sau ale infecţiei cu virusul HIV.

Mai mult, a fost o bună ocazie de a pune în contact donatorii cu receptorii, dar şi cu organizaţiile financiare internaţionale. Ştiţi că FMI şi Banca Mondială au fost puternic criticate în ultimii ani pentru faptul că şi-au ratat misiunea, mai ales după criza din 1998 şi se află într-un proces de reforme, de adaptare la noile sfidări cărora trebuie să le facă faţă.

La Paris au fost prezenţi atât Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI, cât şi Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale. Nu este puţin lucru! Dacă ambii au ţinut să participe la acest eveniment este un semn clar că au venit să dea un semnal: ‘Nu sunteţi singuri! Am înţeles unde am greşit în trecut şi nu vom mai repeta greşelile din anii 90!’.

AGERPRES: Credeţi că este de ajuns acest semnal? Va fi urmat şi de paşi concreţi?

Corina Creţu: Evident, un gest simbolic rămâne doar un gest simbolic. Trebuie să spun că întâlnirea de la Paris a fost una de pregătire a celei de la Doha unde s-au luat deciziile concrete, strategice. La Doha, s-a discutat despre finanţarea dezvoltării, lucrul care ar trebui să intereseze în cel mai înalt grad pe toată lumea, inclusiv România. La această reuniune, UE s-a prezentat cu un punct de vedere, deşi are doar statut de observator, dar acest punct de vedere este foarte important şi va fi, fără îndoială, luat extrem de în serios, mai ales că UE este un contributor important.

Este o evidentă creştere a implicării PE în astfel de procese. De altminteri, - şi asta o spun şi pentru decidenţii politici de la Bucureşti -, Robert Zoellick a venit cu un mesaj extrem de important la Paris: acela că Banca Mondială vrea să implice mai mult parlamentele naţionale în definirea şi susţinerea politicilor publice pentru dezvoltare. Este viziunea unui om pentru care principala instituţie a democraţiei este parlamentul, iar democraţia este o condiţie esenţială pentru reuşita dezvoltării.

Din păcate, Parlamentul României nu se ia în serios, dezbate teme marginale, politicianiste. Indiferent de faptul că este campanie electorală, Parlamentul ar fi trebuit să dedice o sesiune specială analizei cauzelor şi consecinţelor crizei. A ratat o bună ocazie de a-şi afirma identitatea şi importanţa în sistemul politic românesc.

AGERPRES: Aţi regăsit problemele dezvoltării în ultima campanie electorală?

Corina Creţu: Sincer? La nivel declarativ, ele există, mai mult sau mai puţin, în programele principalelor partide. La nivel practic, mai deloc. Pentru că, în general, nu avem o cultură în domeniu şi peste asta se suprapune şi schimbarea sistemului de vot, care nu favorizează astfel de abordări. Deşi pe bucăţi, multe dintre propunerile diverşilor candidaţi pot fi incluse într-un program unitar de dezvoltare durabilă. Dar sunt doar copaci, care au nevoie de o pădure, adică de o viziune strategică, pe care numai consensul forţelor politice o poate produce. Se pare că singura temă europeană în dezbaterea publică din campanie a fost legată de aflarea celor care şi-au lipit poza pe făina şi zahărul venite sub formă de ajutoare ale UE pentru săracii României. Sunt, în toate partidele, oameni care au abordat aceste teme, cu profesionalism şi pasiune, doar că vocile lor nu s-au auzit suficient. Niciun partid nu a avut o strategie de campanie care să echilibreze campania partidului şi campaniile candidaţilor. Am mai spus şi în alte ocazii acest lucru: am impresia că nu alegem deputaţi şi senatori, ci un soi de superprimari. Ca atare, când se vorbeşte de Europa, se vorbeşte cel mult de accesarea fondurilor europene. Lucru important, dar integrarea europeană înseamnă mult mai mult. Înseamnă cadru legislativ, înseamnă definirea unei politici europene a României, înseamnă strategii şi politici publice specifice.

AGERPRES: Sunteţi critică faţă de felul în care se face politică la Bucureşti.

Corina Creţu: Nu, nu-mi permit să critic un proces la care nu mai particip şi nici nu-mi place să dau lecţii altora. Eu doar constat nişte stări de lucruri. De fapt, de la aderare la integrare în UE este un drum lung, pe care România trebuie să îl parcurgă. Este alegerea noastră, a tuturor românilor, să îl parcurgem mai repede sau mai încet. Mai repede implică un consens şi responsabilitate din partea tuturor forţelor politice, a tuturor cetăţenilor, viziune şi determinare. Mai încet înseamnă conflicte între instituţii, lipsă de viziune, demagogie şi populism, capacitate administrativă nulă etc.

Dar dacă alegem să parcurgem drumul mai încet trebuie să ştim că există şi un preţ: subdezvoltarea, lipsa de perspective, lipsa de resurse şi, nu în ultimul rând, pierderea forţei de muncă şi a intelectualilor, care îşi vor găsi o viaţă mai bună în alte ţări.

PS: Am acordat un interviu si postului Radio Romania International. Dialogul, care urmeaza sa fie difuzat si de Euranet - Reteaua Europeana de Radio, poate fi ascultat aici.


(sursa: http://corinacretu.wordpress.com/)

1 comment:

Corina said...

Multumesc frumos pentru acest gest, Bibliotecarul. profit de ocazie sa iti doresc din toata inima sanatate, fericire, noroc, o primavara frumoasa si vesela. Numai bine si, inca o data, multumiri.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.