Guvernul a modificat, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, cadrul legislativ al achiziţiilor publice pentru a pune în acord reglementările în acest domeniu din România cu cele din Uniunea Europeană, a anunţat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de Guvern.
„Am dorit ca prin aceste modificări să eliminăm barierele birocratice, să întărim controlul şi transparenţa cheltuirii banilor publici şi să scurtăm termene în domeniul achiziţiilor publice pentru ca proiectele de investiţii pe care ni le-am propus să se realizeze la timp”, a afirmat primul-ministru.
Vice-premierul Dan Nica a precizat că au avut loc reuniuni săptămânale pe această temă între reprezentanţii instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul achiziţiilor publice.
Primul-ministru şi vice-prim-ministrul au subliniat că noile reglementări scurtează termenele în toate etapele procedurile pe care le implică achiziţiile publice, păstrând însă un control riguros al cheltuirii banului public.
„Au fost scurtate termenele în care, de exemplu, autoritatea contractantă trebuie să se pronunţe cu privire la rezultatul unei licitaţii. Pe de altă parte, pentru prima dată am introdus termene punctuale la soluţionarea în instanţă a contestaţiilor care se depun pentru ca acele dosare de contestaţii să nu rămână luni şi ani în şir în instanţe fără ca o procedură să fie adjudecată, fie într-un fel, fie în altul. Am avut în vedere ca autorităţile contractante, adică cei care organizează licitaţiile, să nu rămână blocate pentru luni şi ani în şir fără ca obiectivele de investiţii să se realizeze”, a declarat primul-ministru.
În acest sens, soluţionarea proceselor în material achiziţiilor publice presupune următoarele termene:
· 5-10 zile termen de introducere a cererii de chemare în judecată
· Primul termen de judecată în cel mult 20 de zile de la data înregistrării contestaţiei
· Termenele de judecată ulterioare, scurte, chiar de la o zi la alta şi care nu pot depăşi 10 zile
· Termen de 3 zile pentru pronunţarea hotărârii
· Termen de 5 zile pentru comunicarea hotărârii
· Termen de 5 zile pentru introducerea recursului împotriva hotărârii primei instanţe.
Un alt exemplu dat de premier s-a referit la scurtarea termenelor de analiză, de către autorităţile publice, a ofertelor depuse. Astfel, se urmăreşte ca termenele de analiză a ofertelor de către autorităţile contractante să nu depăşească 20 de zile. În cazul temeinic motivate, autoritatea contractantă poate prelungi perioada de evaluare cu cel mult 20 de zile.
De asemenea, vice-premierul Dan Nica a arătat că au fost reduse termenele astfel încât termenele pentru procedura de organizare a licitaţiei să fie reduse la 30 de zile în condiţiile în care, în prezent, aceste proceduri pot dura până la 380 de zile.
Un alt element de noutate al Ordonanţei de Urgenţă îl reprezintă reglementarea potrivit căreia se stabileşte ca în cazul în care o licitaţie este contestată în instanţă, se instituie o taxa de timbru în cuantum de 2% din valoarea estimată a achiziţiei publice, pentru persoana fizică sau juridică care depune contestaţia. Aceste modificări vor avea drept rezultat reducerea numărului de contestaţii cu care se confruntă în prezent autorităţile contractante, a subliniat vice-premierul Dan Nica.
Prin noile reglementări, Executivul a stabilit, de asemenea, creşterea pragurilor privind sumele de la care o autoritate publică poate să achiziţioneze direct produse, servicii, lucrări sau să achiziţioneze produse, servicii sau lucrări prin cerere de oferte.
Autoritatea contractantă va avea dreptul să achiziţioneze direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei este egală sau mai mică decât echivalentul în lei a:
· 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse sau de servicii, (Potrivit legislaţiei în vigoare, acest prag era de 10.000 de euro. Spre comparaţie, în Polonia acest prag este de 14.000 de euro, iar în Cehia 15.000)
· 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de lucrări. (Potrivit legislaţiei în vigoare, acest prag era de 10.000 euro. Spre comparaţie, în celelalte state membre UE acest prag este între 10.000 – 20.000 de euro)
Autoritatea contractantă va avea dreptul de a aplica procedura de
cerere de oferte numai în cazul în care în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este egală sau mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
· Pentru contractul de furnizare – 100.000 euro (În prezent, acest prag este 75.000 euro potrivit legislaţiei romaneşti în vigoare, în Polonia 80.000 de euro, în Cehia 100.000 de euro)
· Pentru contractul de servicii: 100.000 euro, (În prezent, acest prag este 75.000 euro potrivit legislaţiei romaneşti în vigoare, în Polonia 80.000 de euro, în Cehia 100.000 de euro)
· Pentru contractul de lucrări: 750.000 euro. (În prezent, acest prag este 500.000 euro potrivit legislaţiei romaneşti în vigoare, iar în Polonia şi în Cehia acest prag este de 750.000 de euro)
Noul act normativ îşi propune simplificarea procedurilor de lucru la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).
De asemenea, va fi înfiinţată o comisie de evaluare a Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), un organism independent şi imparţial, care va fi constituită din 5 membri:
v Un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice
v Un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice,
v Un reprezentant al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici
v Un reprezentant al Guvernului
v Un reprezentant al Consiliului Concurenţei.
Informaţii de background:
Necesitatea accelerării procedurilor de achiziţii publice a fost menţionată şi în concluziile Consiliului European din 11-12 decembrie de la Bruxelles. De asemenea, acesta a fost un subiect de discuţie în cadrul întrevederii care a avut loc la Bruxelles între primul-ministru Emil Boc, preşedintele Traian Băsescu şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 07.03.2009
„Acest Guvern are determinarea politică şi hotărârea să meargă până la capăt în ceea ce priveşte procesul de descentralizare” a declarat primul-ministru Emil Boc la briefingul de presă susţinut la Palatul Victoria.
Procesul descentralizării administraţiei publice din România a constituit una din temele şedinţei de Guvern de astăzi.
„Descentralizarea este una simplă şi este în folosul cetăţeanului, dacă ea se realizează, pentru că îi permite să-şi rezolve la el acasă acele probleme pe care ar trebui să le rezolve la Bucureşti sau în altă parte. Cu alte cuvinte, prin descentralizare, cetăţeanul economiste timp şi bani” a afirmat premierul Boc.
Potrivit şefului Executivului, principiile de la baza descentralizării vizează, în primul rând, transferul atribuţiilor şi competenţelor de la autorităţile centrale spre autoritatea cea mai apropiată de cetăţean, adică primărie, consiliul local, consiliul judeţean. În al doilea rând, pentru ca atribuţiile să poată să fie exercitate, este nevoie de transferuri de resurse financiare către comunităţile locale.
„Au fost prea multe situaţii în România când s-au transferat doar sarcini spre administraţiile locale fără să se aloce resursele financiare aferente îndeplinirii unor asemenea sarcini” a afirmat premierul Boc.
Potrivit primului-ministru, discuţiile din Guvern au abordat punctele de vedere ale miniştrilor de resort în ceea ce priveşte transferul competenţelor în domeniul educaţiei, sănătăţii, agriculturii şi administraţiei publice locale.
Până pe data de 4 mai Guvernul va pregăti cadrul normativ pentru realizarea descentralizării, respectiv hotărâri de guvern, ordonanţe de urgenţă, proiecte de lege sau ordine de ministru, care să care să pregătească transferul spre autorităţile locale a competenţelor.
Vicepremierul Dan Nica a adăugat că ministerele implicate în procesul descentralizării au ca termen data de 18 martie pentru prezentarea proiectelor de acte normative, pentru a avea consultări cu societatea civilă şi structurile asociative.
Procesul de descentralizare este coordonat de Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 07.03.2009
Emil Boc: Bună ziua tuturor. Am încheiat Şedinţa de Guvern de astăzi. Am abordat două teme principale. Prima este legată de procesul descentralizării în România. A doua este legată de modificarea cadrului legislativ cu privire la achiziţiile publice.
Primul subiect, descentralizarea. Acest Guvern şi-a asumat responsabilitatea modernizării statului român. Am început prin pachetul de legi care vizează reforma sistemului judiciar: Codul penal, Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă. Miercurea viitoare va fi aprobat în Guvern Codul Civil. Este cea mai importantă reformă a sistemului judiciar din istoria României. Acelaşi mod de abordare al lucrurilor îl avem şi cu privire la descentralizarea administraţiei publice pe diversele ei componente.
Acest Guvern are determinarea politică şi hotărârea să meargă până la capăt în ceea ce priveşte procesul de descentralizare. Descentralizarea este un cuvânt care nu spune foarte multe pentru cetăţean. Şi s-a vorbit atât de mult în perioada anterioară fără să se facă nimic. Descentralizarea este una simplă şi este în folosul cetăţeanului dacă ea se realizează. De ce este în folosul cetăţeanului? Pentru că îi permite să-şi rezolve la el acasă acele probleme pe care ar trebui să le rezolve la Bucureşti sau în altă parte. Cu alte cuvinte, prin descentralizare, cetăţeanul economiste timp şi bani.
Principiile descentralizării, în mare, sunt două: unul care vizează transferul atribuţiilor şi competenţelor de la autorităţile centrale spre autoritatea cea mai apropiată de cetăţean - primărie, consiliul local, consiliul judeţean. Şi doi: transfer de competenţe, însoţit de transferuri de resurse financiare către comunităţile locale, pentru că aceste atribuţii să fie exercitate. Au fost prea multe situaţii în România când s-au transferat doar sarcini spre administraţiile locale fără să se aloce resursele financiare aferente îndeplinirii unor asemenea sarcini.
În acest sens, am discutat astăzi în Guvern, prin prezentarea de către miniştrii de resort a viziunii cu privire la modul în care se înţelege transferul spre autorităţile locale a competenţelor în domeniul educaţiei, sănătăţii, agriculturii şi administraţiei publice locale. În acest sens, ministerul care coordonează, în acest moment, procesul de descentralizare este, potrivit legii, Ministerul Administraţiei şi Internelor, condus de domnul vicepremier Dan Nica şi care deja a realiza o primă întâlnire cu miniştrii de resort şi factorii responsabili de acest subiect.
Astăzi am abordat punctual fiecare domeniu. În unele lucruri şi aspecte am luat decizii, în altele am lăsat spre analiză. Variantele finale pe care Guvernul le va înainte spre Parlament acolo unde va fi cazul sau spre adoptare în forma ordonanţei de urgenţă sau hotărâre de guvern, când va fi iarăşi cazul, aceste decizii vor fi luate şi după consultarea structurilor de specialitate ale administraţiei publice locale.
Important este că, astăzi, Guvernul a stabilit că rămâne în termenul de 60 de zile, până în 4 mai, să pregătească cadrul normativ pentru realizarea descentralizării.
Prin cadrul normativ înţelegem ordin de ministru, Hotărâri de Guvern, proiecte de Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului sau, eventual, proiecte de lege care să pregătească transferul spre autorităţile locale a competenţelor despre care am vorbit. Domnul vice-premier o să vă dea detalii cu privire la acest subiect.
Am aprobat modificarea legislaţiei achiziţiilor publice. Această modificare este cerută, pe de o parte, de punerea în acord a reglementărilor din România cu reglementările europene, ţinând cont de faptul că şi la nivelul UE a fost scurtat termenul de organizare a licitaţiilor publice, în vederea unei mai bune gestionări, într-un an de criză, a resurselor financiare publice şi în vederea întăririi controlului şi transparenţei. Acelaşi lucru am făcut şi noi astăzi.
Am modificat legea achiziţiilor publice, prin care, pe de o parte eliminăm unele bariere birocratice, întărim controlul şi transparenţa banului public, scurtăm termenele şi procedurile existente în achiziţiile publice, astfel încât să poată fi realizate investiţiile pe care Guvernul şi le-a propus, la timp, dar repet, cu întărirea controlului, modului de utilizare a banului public.
Din acest punct de vedere au fost scurtate termenele în care, de exemplu, autoritatea contractantă trebuie să se pronunţe cu privire la rezultatul unei licitaţii.
Pe de altă parte, pentru prima dată am introdus termene punctuale la soluţionarea în instanţă a contestaţiilor care se depun pentru ca acele dosare de contestaţii să nu rămână luni şi ani în şir în instanţe, fără ca o procedură să fie adjudecată, fie într-un fel, fie în altul, şi să nu rămână autorităţile contractante, adică cei care organizează licitaţiile, blocate pentru luni şi ani în şir, fără ca obiectivele de investiţii să se realizeze.
O să îl rog pe domnul vice-premier să precizeze câteva detalii punctuale pe aceste componente pe care le-am discutat. După care rămânem la dispoziţia dvs. pentru câteva întrebări.
Dan Nica: Foarte pe scurt, câteva precizări la primul subiect, al descentralizării. Termenul de 60 de zile - 18 martie este termenul de prezentare a proiectelor de acte normative, fie că ele se referă la ordine de ministru, proiect de hotărâre de guvern, proiect ordonanţă de urgenţă sau proiect de lege, din partea ministerelor care sunt implicate, astfel încât să fim capabili să avem un proces de consultare cu structurile asociate şi cu societatea civilă, pentru ca aceste acte normative să poată să fie finalizate în termenul pe care l-am fixat.
Câteva elemente. În domeniul educaţiei, principalele elemente se vor referi la descentralizarea administrativă, numirea directorilor de şcoli. De asemenea, chestiunea descentralizării financiare. Şi ca o componentă generală trebuie să vă spun că în acest interval de timp, mai precis 30 de zile, este termenul fixat pentru a avea o primă propunere de standarde de cost. Procesul de descentralizare merge către autorităţile locale. Câţi elevi ai, câţi profesori şi în funcţie de tipul şcolii respective vei primi banii respectiv astfel încât să existe un criteriu obiectiv. Trebuie să vă menţionez că în acest proces vor participa şi structurile asociative.
În domeniul sănătăţii, la fel. Care este partea de descentralizare administrativă, cine sunt cei care îşi asumă responsabilitatea numirii directorilor de spitale. Şi aici lucrurile sunt foarte clare. Toate aceste procese vor merge la nivelul autorităţilor locale. În cazul spitalelor este vorba de un consiliu de administraţie care va fi format dintre cei care finanţează activitatea diverselor categorii de spitale. Partea financiară va fi descentralizată către unitatea administrativă care are responsabilitatea respectivă în spital. Fie că este vorba de comună, oraş, municipiu sau consiliul judeţean, cum este cazul spitalelor judeţene.
În domeniul muncii. S-a discutat despre restructurarea şi reorganizarea agenţiilor astfel încât ele să corespundă cu structurile care se regăsesc la nivelul judeţelor. Şi aici este cazul, în special, al structurilor care ţin de Protecţia Copilului şi Protecţia Persoanelor cu Handicap, în privinţa standardelor de cost, în principal cele care ţin de protecţia copilului şi alte categorii de prestaţii sociale ce sunt extrem de importante în acest moment.
În domeniul agriculturii. Se vor înfiinţa camere agricole la nivelul fiecărei localităţi şi din acest punct de vedere va fi o reorganizare, restructurare şi transfer către autorităţile locale a structurilor care nu sunt necesare să fie gestionate la nivelul Ministerului Agriculturii. Pot să vă menţionez că aceste camere agricole vor funcţiona la nivelul fiecărei localităţi, fiecărei comune din România. Rolul lor este acela de a fi ca un punct unic de contact pentru problemele agriculturii pe care le pot avea oamenii în localitatea respectivă.
În domeniul tineretului şi sportului este vorba de descentralizarea acelor categorii de activităţi, şi mă refer la bazele sportive care nu au caracter de sport de performanţă, şi celelalte activităţi care în perioada următoare vor fi identificate că pot să fie descentralizate.
În domeniul Poliţiei se va înfiinţa şi este deja redactat proiectul de lege privind înfiinţarea Poliţiei locale, care va avea ca atribuţii principale acele lucruri care pot fi transferate de la poliţia naţională. Din domeniul Poliţiei rutiere este vorba de partea de amenzi pentru parcare şi circulaţia în interiorul marilor oraşe. În domeniul siguranţei şi ordinii publice, acele activităţi care ţin de componenta locală şi care sunt identificate în acest moment ca putând să fie trecute în responsabilitatea autorităţilor locale, ele nepunând în pericol actualul sistem de funcţionare a sistemului naţional de ordine şi siguranţă publică aşa cum funcţionează el în România.
În privinţa celui de-al doilea subiect enunţat de domnul prim-ministru , cel care ţine de achiziţiile publice. Ca urmare a unui efort susţinut, trebuie să ştiţi că în fiecare săptămână au existat reuniuni pe acest subiect şi ca urmare a acestui proces foarte intens am reuşit o restructurare - cred că importantă - a unor mentalităţi, în primul rând, care sigur se regăsesc în ceea ce înseamnă acest act administrativ.
Numărul unu: durata tuturor licitaţiilor a fost redusă la 30 de zile. Şi trebuie să ştiţi acest lucru pentru că erau termene mari care duceau ca, de la luarea unei decizii până la absorbţia banilor, să avem situaţii de până la 380 de zile. Un interval inacceptabil de mare. Au fost reduse. Orice licitaţie nu mai durează decât maxim 30 de zile. Şi acest lucru este în conformitate cu directiva europeană care prevede că în situaţia crizei economice statele membre pot adopta măsuri de reducere a acestor perioade. Şi în România, pentru anul 2009 şi 2010, prin ordina al preşedintelui ANRMAP, acest lucru a fost deja făcut. Termenul de publicare pentru licitaţia deschisă - în loc de 28 de zile a fost redus la 20 de zile. Termenul de publicare pentru licitaţii restrânse, de la 16 la 10. Termenul de publicare pentru dialog competitiv, de la 30 la 20.
Au fost introduse măsuri împotriva acelor comportamente şicanatorii. După cum ştiţi, exista, din păcate, o practică ca anumite firme care nu aveau nici o intenţie să câştige licitaţia, ci numai să blocheze procesul în speranţa că vor obţine pe o cale sau alta anumite sume de bani din partea firmelor care erau clasate pe primul loc sau pe primele locuri. Şi pentru acest lucru am luat câteva decizii şi ele se referă la faptul că dacă vrei ca să utilizezi acest sistem - este în regulă, nu poate nimeni să îngrădească accesul nimănui la justiţie - dar, se va introduce o taxă de timbru în valoare de 2% din valoare contractului. După cum ştiţi, se publică un anunţ în sistemul electronic de achiziţii publice, ceea ce permite ca să existe un nivel de referinţă la care să se refere taxa de timbru respectivă. Ai câştigat, te poţi îndrepta să-ţi recuperezi banii. Ai pierdut, banii respectivi i-ai pierdut, dacă vrei să ai un comportament şicanatoriu, aşa cum se întâmplă în toate ţările UE, unde trebuie să vă spun că nivelul acestei taxe este şi mai mare. Noi am mers la un nivel de 2% şi vom vedea în perioada următoare dacă acest lucru este de natură să elimine anumite situaţiile cu totul şi cu totul nelalocul lor pe care le-am constatat.
Autorităţile contractante, după cum ştiţi, nu aveau nici un termen să încheie contractul. Ceea ce făceau, în anumite situaţii, autorităţile contractante, să încheie contractul după ce el fusese adjudecat, în interval de până la şase luni de zile. În acest moment - termenul este de 20 de zile şi, în mod excepţional, cu acordul autorităţii ierarhic superioare, poate fi prelungit cu încă 20 de zile calendaristice, ceea ce face ca termenul maxim, maxim posibil, să fie de 40 de zile pentru încheierea contractului de către autorităţile contractante.
V-am dat doar câteva elemente dintr-o Ordonanţă care are foarte multe componente pe ceea ce înseamnă procedurile de simplificare. În acest moment, considerăm că tot ceea ce înseamnă procesul de achiziţie şi cu referire în mod expres la cel pentru accesarea fondurilor europene, cu o întărire a elementelor care ţin de transparenţă, vor conduce la o eficienţă şi la o intrare a banilor în economia României într-un interval de timp foarte scurt.
Emil Boc:
Aş vrea să fim bine înţeleşi. Când am spus că o licitaţie nu durează mai mult de 30 de zile, ne-am referit la procedura de organizare a licitaţiei, care era 90 de zile şi am redus-o la 30 de zile, până la momentul la care se depune oferta. După care urmează termenul de analiză a ei, termen pe care şi aici l-am scurtat, vedeţi, la 20 de zile şi, în mod excepţional, prelungit cu 20 de zile, iar în cazul în care se face contestaţie în instanţă - pe lângă acea taxă de timbru de 2% - am stabilit termene foarte precise.
Maxim 10 zile pentru introducerea cererii de chemare în judecată, primul termen fixat de instanţa de judecată - maxim 20 de zile, după care termenele chiar a doua zi, dar nu mai mult de 10 zile, pentru judecarea cererii de contestaţie.
Termenele pentru pronunţarea hotărârii sunt de 3 zile, 5 zile pentru comunicarea hotărârii şi 5 zile pentru introducerea recursului la prima instanţă, termene care pentru prima dată sunt precis articulate într-o lege, până acum erau lăsate practic la dispoziţia părţilor şi a instanţelor, ceea ce ducea la întârzieri majore în procesul de organizare a licitaţiilor publice.
Deci, la acest aspect condensat ne-am referit, dar cu întărirea transparenţei şi aşa cum am spus, a controlului banului public.
Vă rog, două întrebări pentru fiecare.
Reporter : Domnule prim-ministru, aţi discutat cu şeful statului despre creditul extern pe care intenţionează să-l ia România ? Şi ce alte subiecte aţi discutat cu Traian Băsescu ?
Emil Boc: Nu am discutat în această şedinţă de Guvern despre problemele legate de finanţarea externă. Această şedinţă de Guvern a avut un obiectiv precis - discutarea descentralizării. În acest context, şeful statului a fost invitat să participe la această discuţie pentru a cunoaşte punctele de vedere şi viziunea Guvernului cu privire la descentralizare. Şi preşedintele României şi-a expus punctul de vedere pe care îl are şi cu privire la descentralizare, şi cu privire la ansamblul reformelor care vizează modernizarea statului român, preşedintele României declarându-se un susţinător al modernizării statului român prin fenomenul de descentralizare.
Reporter: Preşedintele PSD, Mircea Geoană, spunea că săptămâna viitoare o delegaţie FMI va veni la Bucureşti pentru a vorbi cu autorităţile române despre contractarea unui împrumut. Ce ştiţi despre această problemă ?
Emil Boc: Când vom avea informaţii oficiale, evident, ele vă vor fi comunicate.
Reporter: Şi tot Mircea Geoană spunea că dacă PD-L nu doreşte o colaborare cu PSD la nivel de concentrare, atunci soluţia este ca fiecare minister să decidă la instituţiile din subordine. Aşadar, va fi un avantaj de 70% pentru PSD. Cum îi răspundeţi domnului Geoană ?
Emil Boc: Niciodată nu s-a pus, în cadrul Parteneriatului pentru România, problema ca cineva să fie mai avantajat sau altcineva mai dezavantajat. Este vorba de un parteneriat pe care cele două partide l-au semnat şi care vor sta angajate ca acest parteneriat să se respecte în interesul României şi al românilor şi nu în interesul partizan al vreunui partid component al Parteneriatului pentru România.
Reporter: Domnule prim-ministru, când va deveni efectivă descentralizarea ? Când se va încheia procesul ?
Emil Boc: Pe diverse componente, vom pregăti cadrul normativ până în luna mai, aşa cum s-a spus aici şi pe diverse componente, începând cu toamna acestui an şi începutul anului viitor , practic aceste competenţe ale guvernării centrale vor fi trecute spre guvernarea locală. Deci, pe parcursul acestui an şi începutul anului viitor, în funcţie de specificul fiecărui domeniu.
Reporter: Vor exista şi concedieri ale funcţionarilor care nu se regăsesc, de la nivel central, care nu mai au ce să facă practic?
Emil Boc: Obiectivul nostru prin descentralizare nu este să dăm oamenii afară din vreo slujbă. Obiectivul nostru este să facem eficient şi modern statul român, iar asta înseamnă că vom pune oamenii potriviţi la locul potrivit, pentru că descentralizarea înseamnă să dai dreptul statului să administreze problemele cetăţenilor de către autorităţile care sunt cel mai aproape de cetăţeni. S-a spus că statul este un prost administrator. Este un prost administrator pentru că administrează prin foarte multe persoane interpuse. Statul trebuie să administreze problemele cetăţenilor cu autorităţile care sunt cel mai aproape de cetăţean şi, mai ales, sunt alese de către cetăţenii respectivi. Acesta este obiectivul descentralizării.
Reporter: Pentru domnul vice prim-ministru. Domnule Nica, aţi modificat şi plafoanele valorice la licitaţii?
Dan Nica: Da. Este şi o creştere a acestor plafoane, ea nu este foarte spectaculoasă. În principal, s-a dorit să ajungem la nivelul plafonului unor ţări care au o situaţie similară cu a României. Ne-am uitat tot timpul la ceea ce înseamnă nivelul acestor plafoane în Polonia şi Cehia, cu precădere, şi suntem la acest nivel. N-am mers la nivelul maxim al acestor plafoane, dar am dorit să dăm un semnal de accelerare a tuturor procedurilor de absorbţie a fondurilor.
Reporter: Ne daţi câteva exemple, concrete ?
Dan Nica: De exemplu, la ceea ce înseamnă lucrări de servicii, de furnizări de servicii, era 75.000 de euro, vom merge la 100.000 de euro. Iar pentru ceea ce înseamnă lucrări, acolo unde este nevoie de procedura aceea scurtată cu cerere de ofertă, de la 500.000, propunerea a fost la 750.000.
Reporter: Legat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, veţi proceda la desfiinţarea sau restructurarea...
Emil Boc: Nu, el rămâne o structură aşa cum este în momentul de faţă.
Reporter: Şi preşedintele cum va fi numit ?
Emil Boc: Aşa cum este şi acum.
Reporter: Prin decizia primului-ministru ?
Emil Boc: Nu. Exact cum este în momentul de faţă. De către membrii Consiliului.
Aş vrea să mai fac o precizare cu privire la profesori. Am discutat astăzi în Guvern - pentru că am văzut că a apărut în dezbaterea mass-media o problemă legată de faptul că Guvernul ar dori să ia sporurile pentru mediul rural cu privire la profesori, să ia acele posibilităţi prin care copiii să ajungă la şcoală sau profesorii să meargă în mediul rural pentru a preda. Nu a fost şi nu este în intenţia Guvernului de a afecta sistemul educaţional în ceea ce priveşte deplasarea profesorilor în mediul rural pentru a susţine activităţile educaţionale. Dacă cineva scrie pe o hârtie, nu ştiu ce minister, o problemă şi o sesizează, nu înseamnă că e o decizie a Guvernului şi care trebuie prezentată opiniei publice ca fiind act asumat de Guvern.
Pe această cale, respectând, evident, libertatea de exprimare în România, care trebuie susţinută şi încurajată, aş vrea ca în mediul dezbaterii publice să fie avute, în primul rând, în vedere poziţiile oficiale ale Guvernului României şi mai puţin, acte, fiţuici sau hârtii care sunt procurate dintr-un minister sau altul ca documente de lucru.
Vă mulţumim.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 07.03.2009
No comments:
Post a Comment