Emil Hurezeanu: Bună seara. Într-o „Ediţie specială" suntem alături de Adrian Ursu, invitaţii, dar şi gazdele şefului statului român, domnul Traian Băsescu.
Traian Băsescu: Bună seara. Bun venit la Cotroceni!
Emil Hurezeanu: Bun găsit la Realitatea TV. Domnule preşedinte, lumea se întreabă în ultimele ore, frenetic, în dezbateri, în comentarii, în opinii, de ce dumneavoastră sunteţi cel care vorbiţi cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional în necunoaşterea Guvernului, Guvernul pare să plutească în ceaţă sau, în orice caz, cel puţin un braţ al lui, şi bineînţeles nu mă fac decât purtătorul timid al rumorilor care au bântuit coridoarele televiziunilor şi bănuiesc ale ziarelor în curs de pregătire pentru mâine, toată lumea vrea să afle cifra, cifra sau cifrele? Aţi stabilit, aţi bătut palma? Să le luăm pe rând, deci dumneavoastră sunteţi interlocutorul privilegiat şi se pare în viziunea partenerilor dumneavoastră, mă gândesc la felul în care faceţi parte din conducerea aceluiaşi stat, partenerii dumneavoastră din Partidul Social Democrat nu ştiu acest lucru. Dumneavoastră sunteţi un interlocutor privilegiat şi oarecum prins în flagrant delict.
Traian Băsescu: Domnul Hurezeanu, înţeleg şi dificultatea formulărilor, dacă vreţi să fiu foarte sincer, vă suspectez de oarecare nesinceritate prin întrebare şi o să vă explic de ce? Dumneavoastră sunteţi un om care ştie foarte bine regulile. Mai ales a relaţiilor protocolare şi aşa mai departe. Vă pot spune că eu m-am întâlnit astăzi pentru prima dată cu Fondul, de când a început misiunea de evaluare. Vă mai pot spune că de când sunt şeful statului şi n-am verificat în urmă, dar sunt convins că s-a întâmplat la fel, niciodată Fondul nu a terminat o misiune de evaluare fără să vină la şeful statului să-i prezinte evaluarea. Astăzi, misiunea de evaluare este în linii mari încheiată, mai au mâine nişte chestiuni de acord fin. Deci această întâlnire este programată de săptămâna trecută şi a avut loc astăzi pentru a se prezenta şefului statului evaluarea Fondului. De aici până la a specula „se bagă şeful statului, nu se bagă...", e o copilărie...
Emil Hurezeanu: Vă amestecaţi în afacerile interne ale statului român? Vă întreb.
Traian Băsescu: Nu-i chiar o afacere internă, nu-i chiar la o afacere internă şi, dincolo de faptul că este o cutumă ca la terminarea unei misiuni de evaluare, şeful delegaţiei Fondului, însoţit de reprezentantul permanent din România, să ceară o audienţă la şeful statului să-i prezinte situaţia, deci în afară de faptul că există această cutumă - şi vă rog să daţi filmul ştirilor înapoi: de patru ani şi jumătate, acest lucru se întâmplă matematic, la terminarea misiunilor de evaluare...
Adrian Ursu: Dincolo de rumorile de care vorbea domnul Hurezeanu, e o voce distinctă şi puternică, cea a domnului Mircea Geoană, care spune, cu subiect, predicat şi toate celelalte părţi necesare unei fraze puternice, că dumneavoastră v-aţi intersectat cu traseul acestei delegaţii fără a avea acest drept. E o acuzaţie directă până la urmă.
Traian Băsescu: Bun. N-aş vrea să răspund domnului Geoană legat de drepturi, de nedrepturi. Dincolo de cutumă, aş mai spune un lucru care cel puţin este în spiritul meu, nu ştiu cum este văzut de alţii: când ţara este în dificultate, preşedintele nu poate dormi la Cotroceni. Aţi vrea un preşedinte neimplicat, să nu ştie ce se întâmplă, să afle din ziare sau de unde să afle? Am trăit experienţa asta în mandatul trecut, când nu primeam informaţii de la guvern şi, practic, deşi simţeam că lucrurile sunt în neregulă - şi aici vă invit să citiţi discursurile mele din Parlament, cele pe care le etichetaţi ca fiind „iar a atacat preşedintele Guvernul", şi de fapt despre ce vorbeam? Despre neatragerea fondurilor, despre lipsa reformelor structurale, despre utilizarea nechibzuită a banilor publici şi aşa mai departe. Astăzi plătim factura. Dacă cineva încearcă să facă acelaşi lucru acum, vreau să ştiţi, în primul rând, că îmi voi respecta obligaţiile de şef de stat, acelea de a primi şeful unei delegaţii de evaluare a României şi de a fi informat asupra a ceea ce au constatat ei, punctul lor de vedere şi, în al doilea rând, fiind ţara într-o oarecare dificultate, nu mă voi ascunde de asumarea răspunderii. Obiectivul meu nu este să fiu în contradicţie cu analişti, politicieni...; obiectivul meu este să trecem prin criză fără un derapaj major. Acesta este obiectivul meu. Iar cine vrea să mă îndepărteze de această responsabilitate nu face decât să mă facă să nu-l iau în consideraţie. Şi mai este un element pe care ar trebui să-l ştim toţi: aceasta nu este o simplă misiune FMI, este o misiune preponderent Uniunea Europeană şi FMI. Este adevărat că Fondul Monetar, având expertiză, este cel care face evaluarea, dar strategiile se stabilesc împreună cu Uniunea Europeană. Sigur că şi Fondul îşi va face obişnuita scrisoare a Fondului de la sfârşit de misiune de evaluare, însă Uniunea Europeană este principalul jucător în această grupare.
Emil Hurezeanu: Prezenţa Uniunii Europene în acest pachet modifică şi termenii acordului? Adică, pentru că România este stat membru în Uniunea Europeană şi Ucraina, de exemplu, nu, care recurge la acelaşi credit FMI.
Traian Băsescu: Aşa este.
Emil Hurezeanu: Sunt diferenţe favorabile României?
Traian Băsescu: Categoric da. Pentru că obiectivele acordului Uniunea Europeană - Fond - Fondul ca expert, dar şi ca donator, avem dreptul să utilizăm Fondul ca donator, pentru că suntem membri, avem acolo depuse 1,2 miliarde de euro, este contribuţia noastră la Fond, ca atare avem dreptul să utilizăm resurse de acolo, nu ni-i dă nimeni degeaba, ca nefiind membri.
Emil Hurezeanu: Membri... 30 de ani.
Traian Băsescu: Dar fondul concluziilor care vor fi discutate cu guvernul - pentru că acum s-a pus diagnosticul, în continuare trebuie stabilite măsurile - fondul măsurilor va trebui să vizeze îndeplinirea programului de convergenţă al României, program asumat prin acordul de acces, de intrare în Uniunea Europeană, pe care eu l-am semnat la Luxembourg. Oare de ce n-or fi ţipat atunci de ce semnează preşedintele acordul de intrare în Uniunea Europeană? Păi acolo e semnătura mea pe asumarea răspunderii că se va respecta acel acord. Şi mai este un lucru: articolul 148 din Constituţie, care mă face responsabil, alături de Parlament şi de Guvern, şi de Consiliul Superior al Magistraturii, de îndeplinirea obligaţiilor din acord. Acest acord va cuprinde măsuri care să ne facă să recuperăm ce am pierdut în 2007 şi 2008, când am stopat reformele structurale. Deci este mult mai complicat decât se pare unui politician neinstruit sau necunoscător al profunzimii discuţiilor care se poartă şi a obligaţiilor pe care le avem fiecare.
Emil Hurezeanu: Deşi ar trebui să fie mult mai informat, fiind adjunctul dumneavoastră...
Adrian Ursu: ...
Emil Hurezeanu: ...Pardon...
Traian Băsescu: Nu. Eu nu discut de domnul Geoană. Discut de orice politician. Da. Este bine să vă cereţi scuze.
Emil Hurezeanu: Domnule preşedinte, ne spuneţi şi nouă care este cifra împrumutului?
Traian Băsescu: Nu.
Emil Hurezeanu: Vreţi să v-o spun eu?
Traian Băsescu: Puteţi s-o spuneţi, n-am să v-o confirm, chiar dacă ar fi adevărată.
Emil Hurezeanu: Ştiţi că se vorbeşte despre această cifră încă din 10 martie. Am aici un document al BERD de la Londra şi aici lucrurile sunt foarte clare: o delegaţie a Guvernului român, deci nu de tatonare, o delegaţie reprezentativă a Guvernului român a discutat în urmă cu câteva zile - e vorba de prezenţa secretarului de stat de la Finanţe şi a consilierului de la Banca Naţională, în urmă cu câteva săptămâni - a vizitat Fondul...
Traian Băsescu: Deci cred că nu e vorba de BERD, ci de BIRD.
Emil Hurezeanu: Nu, e vorba de...
Traian Băsescu: Banca Mondială.
Emil Hurezeanu: Da, de Banca Mondială...
Traian Băsescu: Şi de Fondul Monetar Internaţional.
Emil Hurezeanu: Şi de Fondul Monetar Internaţional. Unde a discutat în urmă cu două săptămâni...
Traian Băsescu: Dar nu ştiţi bine traseul, domnule Hurezeanu.
Emil Hurezeanu: E un comunicat oficial.
Traian Băsescu: Deci... Traseul acelei delegaţii a fost: Uniunea Europeană - unde eu am vorbit cu preşedintele Comisiei Europene, Barroso, despre această vizită, pe data de 12 ianuarie 2009...
Emil Hurezeanu: Da.
Traian Băsescu: ...2009, convorbire la care eram însoţit de primul-ministru, de viceprim-ministru şi de ministrul de externe. Deci, atunci l-am prevenit pe preşedintele Comisiei Europene că România s-ar putea să apeleze la un împrumut.
Adrian Ursu: Cu sau fără FMI.
Traian Băsescu: La acea vreme nu era foarte strictă condiţia să fie şi FMI... Uniunea Europeană.
Emil Hurezeanu: Pentru că fondurile europene erau nelimitate, în principiu.
Traian Băsescu: Arătau a fi nelimitate...
Emil Hurezeanu: Vreo două săptămâni au arătat aşa.
Traian Băsescu: Da, şi satisfăcătoare pentru oricine ar fi cerut. Dintr-o dată, intrând ţările mari în recesiune, fondurile s-au limitat şi atunci UE n-a mai putut face faţă nevoilor statelor membre, pentru că nu numai România a apelat la împrumuturi de la Uniune, şi Ungaria, şi Lituania, şi vor mai apela şi alte state.
Emil Hurezeanu: Letonia şi Ucraina, mă rog, în afara Uniunii. Nu prea multe! Bulgaria şi Polonia, de exemplu, încă nu.
Traian Băsescu: Da, şi eu, spre exemplu, vă pot spune că Polonia va opta să meargă să-şi ia cele 40 de miliarde de care are nevoie de pe piaţa liberă.
Emil Hurezeanu: Domnul preşedinte, vă pot spune cifra ca să mă puteţi contrazice?
Traian Băsescu: Nici n-o să vă contrazic, nici nu...
Emil Hurezeanu: ...în acest document, în această analiză, din 10 martie, repet, cu o săptămână mai târziu...
Traian Băsescu: Da.
Emil Hurezeanu:... este vorba de un credit de până la 20 de miliarde de euro.
Traian Băsescu: Era o aproximare, pentru că se avea în vedere acoperirea a doi ani. Ştiţi, dacă vă aduceţi aminte, în România s-a circulat cifra de circa 9 - 10 - 11 miliarde pentru un an...
Emil Hurezeanu: Astă seară s-a vorbit de 18. Probabil acolo suntem.
Traian Băsescu: Dacă discutăm de doi ani poate fi apropiată de această sumă...
Emil Hurezeanu: Pe o durată mai mare de 17 luni, decât în cazul Ungariei.
Traian Băsescu: Deci, este clar că este vorba de doi ani.
Emil Hurezeanu: Da.
Traian Băsescu: Da. Şi nu ştiu dacă aceasta va fi cifra finală...
Adrian Ursu: Este vorba de doi ani finanţare, în mai multe tranşe.
Traian Băsescu: Da. La început s-a avut în vedere finanţare pe un singur an.
Adrian Ursu: Şi o singură tranşă?
Traian Băsescu: Nu, tranşe trimestriale. Probabil că...
Adrian Ursu: ...s-a extins perioada la doi ani.
Traian Băsescu: Deci, dacă vă aduceţi aminte în Parlament eu am vorbit de o centură de siguranţă. România astăzi nu are nevoie de bani. Astăzi, România nu are nevoie de bani!
Adrian Ursu: De aici şi ceea ce spuneaţi în Parlament şi pe urmă în intervenţia de la TVR că este posibil ca această sumă negociată acum să nu fie trasă integral.
Traian Băsescu: Sigur că da. Însă, există o mare realitate. Vedem ce se întâmplă. Ianuarie, 24% din exporturi mai puţin decât în ianuarie 2009...
Adrian Ursu: 9% din încasările la buget...
Traian Băsescu: 8,5%, 9%...
Adrian Ursu: 8,5%...
Traian Băsescu: Februarie, probabil, va confirma şi va adânci diminuarea exporturilor. Nu trebuie să ne bucure foarte tare nici diminuarea cu 37% a importurilor, pentru că astea contribuiau la PIB, la realizarea PIB...
Emil Hurezeanu: Şi la stimularea consumului.
Traian Băsescu: ...şi la stimularea consumului. Nu cred că februarie va fi mai bun. Vă pot spune un element din discuţia de astăzi cu şeful echipei de evaluare - repet, n-a venit toată delegaţia, este o cutumă ca şeful echipei să vină să prezinte şefului statului punctul său de vedere.
Adrian Ursu: Alături de premier şi de guvernatorul Băncii Centrale.
Traian Băsescu: Nu, niciodată. Este prima dată, prima dată când alături de mine s-a aflat şi un alt demnitar al statului român, şi l-am invitat eu. De ce? Pentru că am vrut să consolidez impresia că nu suntem atât de dispersaţi. Pentru că aici avem o mare problemă cu impresia care s-a lăsat - unii vor, alţii nu vor, unii cred că trebuie, alţii că nu trebuie şi suntem într-un risc. Şi atunci am recurs, informându-l pe premier, că ar trebui să fie lângă mine ca să dăm măcar doi dintre noi impresia că vorbim aceeaşi limbă, pentru a ne fortifica capacitatea de negociere. Măcar Executivul şi preşedintele vorbesc aceeaşi limbă, ştiind că şi Banca Naţională este în regulă.
Emil Hurezeanu: Dar dumneavoastră nu sunteţi negociator.
Traian Băsescu: Nu, nu am cum să fiu.
Adrian Ursu: Bun, dar atunci această poziţie...
Traian Băsescu: Eu voi da mandatul de negociere; după ce îl aprobă Guvernul, trebuie să vină la preşedintele României, pentru că asta este legea, să se aprobe mandatul.
Adrian Ursu: Dar până acum, în aceste discuţii, faptul că au existat aceste voci diferite, de care vorbiţi, a creat probleme echipei de negociere?
Traian Băsescu: A fost unul din subiecte, a fost unul din subiecte...
Adrian Ursu: A fost un reproş din partea...
Traian Băsescu: Nu, o neînţelegere şi eu am asigurat pe şeful misiunii FMI că sunt cel mult declaraţii cu specific de campanie şi că actualul guvern are majoritate suficientă şi o susţinere suficientă să realizeze un acord combinat, pentru că este mult mai complicat decât pare. Aici discutăm de un acord UE, Fond, în paralel susţinut de Banca Mondială, de BERD şi de BEI.
Emil Hurezeanu: Da. Există un împrumut al Băncii...
Adrian Ursu: Ne promisese o informaţie din discuţia de astăzi, domnul preşedinte, şi am trecut la...
Traian Băsescu: Da, asta era întrebarea, dacă suntem..., dacă am certitudinea că există suficientă unitate pentru ca un acord să fie agreat - negociat, dar agreat şi trecut prin Parlament. Am asigurat Fondul că avem această capacitate de a fi unitari în abordările şi de negociere şi de adoptare a măsurilor care vor fi convenite şi, în acelaşi timp, am explicat că nu trebuie confundate declaraţiile de orice natură cu poziţii ale Guvernului sau să fie interpretate ca slăbiciuni ale Guvernului.
Adrian Ursu: Cum arată poza României în acest moment, după evaluarea pe care au făcut-o?
Traian Băsescu: Mai rău decât am estimat-o noi, ca efect al deteriorărilor din pieţele pe care noi exportăm. Arată mai rău, pentru că este clar că se evaluează că pe principalele noastre pieţe - şi o să vă rog să mă scuzaţi că nu dau nume de ţări - principalele pieţe de export, situaţia este mai rea decât s-a evaluat în decembrie, se estimează o contracţie a exporturilor mai mare decât până acum, cu implicaţii în reducerea forţei de muncă în societăţi româneşti, cu implicaţii în reducerea veniturilor în bugetul de stat.
Emil Hurezeanu: Dar nu sunt doar cauze externe. Nu arată mai rău cumva şi deficitul nostru bugetar şi prăbuşirea cu 40% a leului în ultimele 2-3 luni...
Traian Băsescu: Sigur că da, acestea sunt...
Emil Hurezeanu: Sunt surprize pentru dumneavoastră?
Traian Băsescu: Nu, nu sunt surprize pentru mine, surpriză pentru mine este înrăutăţirea evaluărilor pentru pieţele externe. Este o surpriză, mă aşteptam după..., am participat la Consiliul European din decembrie când statele puternice, chiar cele pe pieţele cărora noi exportăm, anunţaseră măsuri de injecţie de capital în sistemul bancar, în industrie, iată că ele nu pun în mişcare consumul şi implicit, cererea din economia românească pentru bunuri pe care le-am exporta...
Adrian Ursu: Există şi un orizont de timp al acestei contracţii, estimat?
Traian Băsescu: Domnule Ursu, eu nu mai cred în nici o evaluare. Să nu credeţi că...
Adrian Ursu: Nu, cea pe care o fac evaluatorii în clipa de faţă...
Emil Hurezeanu: Cea pe care o face domnul Boc, de exemplu, potrivit căruia vârful crizei este deja în aprilie, deci peste o săptămână două.
Traian Băsescu: Eu nu îmi permit această evaluare, cu certitudine Executivul are, probabil, datele la zi, dar nimeni nu vede ieşirea din criză la sfârşitul lui 2009, vă pot spune, şi atunci cred că ar fi inspirat să ne punem centura de siguranţă pentru doi ani pentru că nu ne obligă nimeni să utilizăm banii pe care îi angajăm, dar ne dăm nouă soliditate. În acelaşi timp, aş vrea să fim foarte clari, că am auzit această interpretare şi trebuie să recunosc, este spectaculos câţi oameni "ştiu" despre FMI, despre Banca Mondială, despre... politicieni, societate civilă, jurnalişti... mai mult, mai puţin, nu este o critică...
Emil Hurezeanu: Dreptul la informaţie este asigurat, garantat ...
Traian Băsescu: Da, dar ştiţi ce se întâmplă?
Emil Hurezeanu: ... şi la speculaţie.
Traian Băsescu: Vă asigur... Ei, problema este mai legată de speculaţie. Vă asigur că în momentul în care va exista poza clară a situaţiei şi măsurile care trebuie făcute vor fi făcute public cunoscute, pentru că eu susţin ideea că nu putem duce un acord cu Fondul dacă nu suntem solidari cu un astfel de acord şi, paradoxal, şi din discuţiile cu şeful delegaţiei - nu vreau să invit pe cineva să citească din ce a spus Băsescu, dar, să nu mi-o luaţi ca aroganţă, dar măsurile pe care le-am intuit în prezentarea din faţa Parlamentului, în discursul din faţa Parlamentului, aproape cert vor fi regăsite în programul de măsuri pe care România trebuie să-l aplice, pentru că orice om cu minimă experienţă administrativă îşi dă seama că la noi criza poate avea efecte mai puternice pentru un lucru simplu: nu am făcut reformele structurale, va trebui să le facem.
Emil Hurezeanu: Dumneavoastră aţi avut un apel în faţa Parlamentului, săptămâna trecută, la solidaritate, nu? Ca sumă a austerităţii şi a reformelor.
Traian Băsescu: Da. Aşa este.
Emil Hurezeanu: Până una alta, constatăm că există doar gesturi solitare de solidaritate, între dumneavoastră şi aripa PD-L din Guvernul României...
Traian Băsescu: Nu cred.
Emil Hurezeanu: ...respectiv aripa PSD, din acelaşi guvern, şi sindicate; deci amândouă direcţiile mai degrabă divergente.
Traian Băsescu: Eu cred că a fost o coincidenţă. Nu cred că PSD-ul a dorit să suprapună o întâlnire cu sindicatele, în momentul în care ştia că această întâlnire e fixată de o săptămână, când ştia că mă întâlnesc cu Fondul, ca să creeze o contrapondere.
Adrian Ursu: Îmi cer scuze: ea a fost plănuită exact în această suprapunere temporală. Domnul Mircea Geoană, la Realitatea TV, duminică, a anunţat că marţi, când se va încheia misiunea de evaluare, dânşii se vor întâlni cu sindicatele...
Traian Băsescu: Probabil, numai că lucrurile trebuie făcute foarte rotund. Eu sunt convins că mâine, poimâine, când va fi gata scrisoarea Fondului, cu ce au constatat, ea va fi făcută publică, pentru că e o scrisoare care, dacă ne-o însuşim, acceptăm măsurile, dacă nu, spunem „mi-a părut bine, vă dorim succes"; şi dacă s-ar întâmpla aşa ceva, aş vrea să-i văd pe cei care, astăzi, încearcă să minimalizeze nevoia noastră de a avea un astfel de acord.
Emil Hurezeanu: V-aţi numărat între ei, în urmă cu câteva luni...
Traian Băsescu: Nu! Domnule Hurezeanu, eu, poate spre deosebire de alţi politicieni, nu sunt îngheţat în proiect. Vă pot spune că, în noiembrie, când am făcut declaraţia " Nu vreau Fondul" sau...
Adrian Ursu: E ultimul lucru la care...
Traian Băsescu: ...ceva de genul „e ultimul lucru la care aş apela", am spus-o cu convingere. La ora aceea...
Emil Hurezeanu: ...şi în ianuarie...
Traian Băsescu: Sau în ianuarie.
Emil Hurezeanu: În ianuarie chiar, pe 27 ianuarie.
Traian Băsescu: Eram după discuţia cu preşedintele Barroso şi încă nu se stabilise obligativitatea ca alături de Uniunea Europeană să vină şi Fondul. Din acest motiv, s-a produs această evoluţie. Vă aduc aminte că anul trecut, prin noiembrie cred, începuse să se vorbească despre criză, iar eu declaram: „România nu va intra în criză, în recesiune". Iată că lucrurile au evoluat. În acelaşi timp, v-aş aduce aminte că şi evaluările despre criză la nivel global au evoluat. Toţi am crezut: dacă în America, preşedintele Bush pompează 870 de miliarde în sistemul bancar, se relansează creditul ipotecar. Iată că mai trebuie 800 de miliarde şi probabil după ce bagă aceste 800 de miliarde, vor mai trebui 800, pentru că acum aflăm că gap-ul e mult mai mare.
Adrian Ursu: Întrebarea domnului Hurezeanu se referea, bănuiesc, la această ruptură până la urmă a solidarităţii, în condiţiile în care dumneavoastră aşteptaţi, iată, ca întregul popor să înţeleagă aceste măsuri pe care Guvernul va fi nevoit să le ia...
Emil Hurezeanu: ...iar vârful, leadership-ul, e scindat.
Adrian Ursu: Jumătate din guvern pare mai degrabă complice cu sindicatele care nu au nici un interes în a se solidariza...
Traian Băsescu: Domnule Ursu, eu v-aş spune un lucru: am urmărit - de asta am şi întârziat, înainte de începerea emisiunii, pentru că am vrut transcripturile de la întâlnirea pe care a organizat-o PSD-ul cu liderii de sindicat. Vreau să vă spun că mi-au făcut o impresie foarte bună cei doi miniştri care au vorbit: Sârbu şi Nica. Au fost corecţi, nu s-au lansat în speculaţii, au avut comportament de oameni din executiv care ştiau ce vorbesc. Cred că aceasta este proba că nu sunt scindaţi, şi construcţia miniştrii PSD sunt într-o căruţă şi miniştrii PD-L în alta, pentru că este una să nu ai responsabilitate executivă şi alta s-o ai.
Adrian Ursu: ...să vorbeşti când eşti doar lider politic, nu şi în executiv?
Traian Băsescu: Sigur! Când eşti lider politic, îţi poţi permite orice artificiu...
Adrian Ursu: Conduci doar partidul sau doar organizaţia Bucureşti...
Traian Băsescu: Da, sau Senatul, nu? Iar ministrul Nica a făcut deja nişte acţiuni de restructurare chiar a ministerului, care sunt exact în linia în care va trebui să meargă tot guvernul, să-şi astupe găurile prin care se scurg bani publici, acum când tot mai mulţi din cei care produc taxe pleacă în şomaj.
Emil Hurezeanu: Vă propun o scurtă pauză de publicitate, domnule preşedinte, domnule Ursu. Domnule preşedinte, insistăm, totuşi, cu voia dumneavoastră, ne mai puteţi da amănunte legate de această evaluare, având în vedere că şansa face să ne întâlnim chiar la o oră de la întâlnirea dumneavoastră cu delegaţia FMI?
Adrian Ursu: ...
Traian Băsescu: Deci, dacă acceptăm ideea că vom avea creştere negativă...
Adrian Ursu: Minus unu?
Traian Băsescu: ...aşa cum evaluează...
Adrian Ursu: Minus unu?
Traian Băsescu: Poate mai mult.
Adrian Ursu: Mai jos?
Traian Băsescu: Poate mai mult. Da. Dacă acceptăm această idee, este clar că avem două zone în care trebuie să acţionăm: în zona deficitului, să-l mărim prin negociere; aici, Guvernul..., pentru că nu se poate reduce venitul la buget şi să menţii 2% deficit, pentru că asta înseamnă că trebuie să faci salariile la jumătate. Deci, în negociere Guvernul trebuie să obţină un deficit mai mare, cu acordul reprezentantului Uniunii - el este vioara întâi aici...
Adrian Ursu: ...
Traian Băsescu: ...şi să nu ne scoată din..., sau să nu ne introducă în rândul statelor cu deficit excesiv şi să treacă la sancţiuni; noi vom fi notificaţi în iunie...
Adrian Ursu: Pentru 2008.
Traian Băsescu: ...pentru 2008, şi va trebui ca prin bugetul pe care îl executăm, nu cel pe care îl scriem, să ne reducem deficitul de anul trecut sub 5 în orice caz, pentru a proba că am intrat pe curba de redresare a deficitului. Deci, este clar că aici ne vom duce în două zone şi va depinde foarte mult de modul cum negociază Guvernul: să nu ducă toată reducerea de venit pe spinarea salariaţilor de la stat, să obţină un status quo pentru salarii şi să se ducă în deficit. Să plece de la 2 către 3, 4, cât o fi nevoie, în aşa fel încât pensionarii să fie minim afectaţi, salariaţii să fie minim afectaţi, ceea ce nu înseamnă că Guvernul, Parlamentul pot să stea nepăsători cu privire la risipa din sectorul bugetar. Eu nu spun că toţi bugetarii sunt bine plătiţi, dar sunt foarte mulţi bugetari incompetenţi şi pentru mine proba este neaccesarea banilor europeni.
Emil Hurezeanu: Bun, dar asta nu este o situaţie nouă, domnule preşedinte.
Traian Băsescu: Da...
Emil Hurezeanu: De ani de zile...
Adrian Ursu: Nu are legătură cu criza.
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu...
Emil Hurezeanu: ...impresia mea este că dumneavoastră abia aţi aşteptat această criză, dacă pot să spun aşa, ca să vă duceţi la îndeplinire obsesiile - salutare, de altfel - de modificare, de modernizare a statului, inclusiv prin reduceri...
Traian Băsescu: ...domnule...
Emil Hurezeanu: ...reducerea structurilor bugetare, reîmpărţirea administrativă a ţării. Sigur, este un adevăr aici. Un stat mai suplu, poate şi mai modern, este mai ieftin.
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu...
Emil Hurezeanu: Dar unde sunt ceilalţi contribuabili? Că problema nu sunt numai bugetarii...
Traian Băsescu: Da.
Emil Hurezeanu: Sunt vreo două milioane. Câţi sunt bugetarii?
Traian Băsescu: 1,5 milioane...
Emil Hurezeanu: ...nu se gândeşte nimeni la ceilalţi contribuabili.
Traian Băsescu: 1,4 milioane.
Emil Hurezeanu: Toată lumea pomeneşte de austeritatea, reducerea condiţiilor în care câştigă bugetarii. La ceilalţi contribuabili nu se referă nimeni.
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu, aş vrea să încep cu o parte care îmi convine şi care în acelaşi timp vă şi contrazice. Dumneavoastră spuneţi „abia aţi aşteptat această criză ca să se facă reformele structurale". Nu este adevărat! Aduceţi-vă aminte că în Parlamentul României când am fost, şi când unii fluierau, alţii..., iar presa avea gâtul umflat: „Cum şi-a permis preşedintele să atace Guvernul nostru că nu face reforme, că nu restructurează, că nu face reformele structurale". Atunci eram un paria pentru cea mai mare parte dintre dumneavoastră. Şi astăzi plătim lipsa noastră, a tuturor de înţelepciune. Până la urmă un preşedinte nu trebuie terfelit numai pentru că a vorbit. Trebuie terfelit dacă vorbeşte prostii. Trebuie atacat dacă vorbeşte prostii. Dar nu stă nimeni... Ştiţi cum e, e proverbul acela chinezesc...
Emil Hurezeanu: Victoria are...
Traian Băsescu: Nu. E celălalt cu luna, cu luna şi cu degetul...
Emil Hurezeanu: Înfrângerea e orfană.
Traian Băsescu: Nu. Pe cel cu luna şi cu degetul îl ştiţi?
Emil Hurezeanu: Nu.
Traian Băsescu: Şi se potriveşte multora din clasa politică. Unul arată luna cu degetul, iar - nu vreau să fiu dur - iar...
Emil Hurezeanu: Dar de ce nu?
Traian Băsescu: ...iar cel cu mai puţină minte se uită la deget, în loc să se uite la lună. Ştiţi, nu sunt lucruri... le facem acum, pe un acord cu Fondul, lucruri pe care puteam să le facem când aveam creştere economică, să ne găsească această nenorocită de criză cu un stat suplu, cu un stat eficient.
Emil Hurezeanu: Bun, bun. Aici lucrurile sunt mai complicate, domnule preşedinte. Pentru că Letonia, de exemplu, Letonia din 2000 până anul trecut a avut o creştere de 9% fără întrerupere, anul trecut 12%. E în faliment declarat, spre deosebire de România.
Traian Băsescu: România nu este în aşa ceva.
Emil Hurezeanu: Bun. Şi daţi-mi voie să vă aduc aminte de ceva, apropo de... Nu, momentele când cineva, dumneavoastră în speţă, aţi avut dreptate şi aţi făcut... aţi avut momente...
Traian Băsescu: Nu, nu vreau să mi se dea dreptate, dar plătim costuri acum, asta vreau să spun.
Emil Hurezeanu: ...recunoaşteţi probabil, veţi recunoaşte că aţi avut şi momente când v-aţi înşelat şi n-aţi recunoscut?
Traian Băsescu: Nu, dacă...
Emil Hurezeanu: De exemplu, raporturile noastre cu criza. Ţin minte, să fie prin octombrie, înainte de campania electorală, la un moment dat aveam o emisiune cu domnul Ursu, cu Mircea Dinescu, cu ceilalţi, "Feţele cotidianului", şi vorbeam despre faptul că în mai multe ziare serioase din Germania, din Elveţia, apăruse informaţia foarte îngrijorătoare că după Ucraina şi Ungaria şi ţările baltice, România este următoarea la rând care nu va scăpa de un acord cu FMI-ul. Domnul, de altfel extrem de plăcut şi de eficient...
Traian Băsescu: Purtătorul meu de cuvânt.
Emil Hurezeanu: Da, purtătorul dumneavoastră de cuvânt, domnul Turcan, ne-a trimis un SMS, iritat, atrăgându-ne atenţia asupra pericolului la care ne expunem - şi expunem şi ascultătorii - pentru că provocăm, pentru că am provoca panica socială...
Traian Băsescu: Aşa este.
Emil Hurezeanu: ...pornind de la informaţii false.
Traian Băsescu: Domnul Hurezeanu, dumneavoastră...
Emil Hurezeanu: ...ştiau în octombrie şi liderul statului român, miniştrii români, chiar dacă nu... Banca Naţională, nu ştiau, noi nu ştiam şi ei ştiau. Cum se explică?
Adrian Ursu: ...guvernatorul Băncii Naţionale ...
Traian Băsescu: Vă spun imediat. Ce aş vrea să fiţi convinşi este că mai ales în ceea ce priveşte evoluţiile economice, eu aici nu am nici un fel de aparat. Am un consilier pe probleme economice, care să mă ajute să interpretez. Da? Nişte date, un buget, o sinteză făcută de economişti şi aşa mai departe. Să nu fac greşeli de interpretare. Dar reacţia instituţiei prezidenţiale la acea dată a fost în baza informaţiilor pe care le aveam de la cele mai autorizate instituţii ale statului român. În speţă: Ministerul de Finanţe, Banca Naţională. Ei sunt partenerii mei atunci când întreb „cum stăm?", „care e perspectiva?" Şi aduceţi-vă aminte că am avut reacţii şi atunci când România a fost „downgradată".
Emil Hurezeanu: Reacţii nervoase în legătură cu agenţiile de rating. Ţineţi minte?
Traian Băsescu: Da.
Adrian Ursu: Standard & Poor's care a dat pentru prima dată acest -1 pe care, iată, îl regăsim acum, după nişte luni de zile, în evaluarea Fondului şi acceptat de Guvernul român. ...modificat şi va fi revizuit în jos.
Traian Băsescu: Aşa este, aveţi dreptate. Va fi revizuit în jos. Deci eu nu vorbesc pentru că stau în birou acolo... sigur că mă consult înainte să fac o apreciere publică. Mai ales că eu, în baza informaţiilor de acasă, eu am abordări în Consiliul European spre exemplu. Da?
Adrian Ursu: Deci aţi fost dezinformat sau nu a existat nici un pic de viziune, de fapt, în aceste instituţii la vremea respectivă asupra a ceea ce ne aşteaptă?
Traian Băsescu: Nu, nu putem acuza Banca Naţională de lipsă de viziune.
Adrian Ursu: Dar de ce să-i acuzăm atunci?
Traian Băsescu: Banca Naţională lucra şi ea pe informaţie legată de cum stăm cu bugetul şi cu situaţia veniturilor, situaţia creşterii economice, aşa cum...
Adrian Ursu: Nu cumva era patriotismul ăla pe care şi dumneavoastră îl luaserăţi în braţe atunci: noi nu vom fi afectaţi, fiindcă suntem...
Traian Băsescu: Nu, nu, nu. Hai să fim...
Adrian Ursu: Atunci de ce să-i acuzăm... Deci atunci înseamnă că trebuie să...
Traian Băsescu: Astea erau informaţiile pe care eu le aveam ca şef de stat.
Emil Hurezeanu: Cu atâtea servicii la îndemână...
Traian Băsescu: Nu, lăsaţi serviciile, că serviciile nu supraveghează nici Banca Naţională, nici nu au expertiză şi nici Guvernul nu e supravegheat de servicii. Sunt alte atribuţiuni pe care le au serviciile, ca dovadă: serviciile habar n-au avut de celebrul contract Sterling, pentru că erau relaţii în interiorul instituţiilor de vârf ale statului acolo...
Adrian Ursu: Păi deocamdată văd că nu mai are habar nici Guvernul acum, fiindcă a făcut un pic de vâlvă la un moment dat pe cazul ăsta şi a lăsat-o...
Traian Băsescu: Să sperăm că vor avea o concluzie a Corpului de control măcar, dacă nu şi a altora.
Adrian Ursu: Promitea un act normativ care să regleze situaţia...
Traian Băsescu: Să vedem, să vedem. Eu încă nu m-am pronunţat pe această temă, deşi am destule analize, dar prudenţa...
Adrian Ursu: Aţi discutat în CSAT?
Traian Băsescu: Nu, nu-i subiect de CSAT în momentul de faţă, până nu avem un raport.
Adrian Ursu: Dar pe urmă va deveni.
Traian Băsescu: Să vedem, în funcţie de ce e în raport. Dacă se va constata că e totul normal, nu are de ce să fie, dacă vor fi probleme sigur că vor fi.
Adrian Ursu: Ne întoarcem un pic la această situaţie, fiindcă istoria are relevanţă din următorul motiv, şi anume dacă la vremea respectivă aceste informaţii pe care le aveaţi erau atât de precise până la urmă, dacă nu prevedeau nimic din ce se va întâmpla, putem avea încredere în evaluările de acum că sunt corecte?
Traian Băsescu: Un şef de stat care are informaţia că depăşim puţin deficitul, nu va fi 2,3, va fi 2, 8, ce spune? Când are informaţia asta de la ministrul de finanţe, da?, ce spune public?
Emil Hurezeanu: Pe asta v-aţi bazat şi atunci când aţi acceptat, este adevărat, în preajma alegerilor, mărirea salariilor în învăţământ?
Traian Băsescu: Şi pe asta...
Emil Hurezeanu: Nu era deja prea târziu...
Traian Băsescu: Şi pe asta...
Emil Hurezeanu: ...pentru orice măsură de acest gen? Suntem singura ţară în afară de Letonia care a mărit şi ea salariile bugetare cu 30% în octombrie, şi toţi bancherii şi analiştii internaţionali spun că e singura ţară din lume care a procedat aşa în momentul declanşării crizei.
Traian Băsescu: România n-a mărit.
Emil Hurezeanu: Au uitat că şi România şi-a propus, prin principalele partide.
Traian Băsescu: Nu a mărit, a avut o lege, domnule Hurezeanu. A avut o lege, nu a trecut la mărirea salariilor, dar vă pot spune altceva. Am văzut jocul acesta, preşedintele a aprobat legea... Ştiţi cumva ce se întâmpla dacă o trimiteam înapoi după cele 30 de zile cât am ţinut-o? În 24 de ore o primeam revalidată de parlament şi eram obligat să o promulg! Da?
Adrian Ursu: Dar aveaţi acea responsabilitate despre care vorbiţi de a nu fi făcut gestul ăsta care, iată, era...
Traian Băsescu: Bun, era consumat; ca dovadă, bugetul Ministerului Educaţiei a fost consumat în proporţie de 4,4%. Deci, dacă ne luam după buget erau toate condiţiile să poată fi... da, 4,4% din PIB, în loc de 6%. Deci aveau dreptate sindicatele când spuneau în 6% încape, numai că guvernul la acea vreme ştia că nu face deloc veniturile în buget, le ţinea sub tăcere şi cheltuia banii, a cheltuit Fondul Naţional de Dezvoltare. Dar aş avea o rugăminte, nu aş vrea să vin înapoi, deşi mă deranjează ce s-a întâmplat, până la urmă suntem aici, avem de găsit soluţii, iar ce vă pot spune eu...
Adrian Ursu: Tocmai, de aceea întrebam dacă aceste soluţii sunt bazate acum pe o evaluare pe care putem fi siguri că nu va fi invalidată de realitate în trei luni, să zicem, în şase luni?
Emil Hurezeanu: Va fi preşedintele de acum încolo informat de către Guvernul în funcţie despre tot ceea ce se întâmplă, în aşa fel încât să nu mai existe derapajele acestea de comunicare?
Traian Băsescu: Şi de Guvern, şi de Banca Naţională... să ştiu... Nu numai, eu nu pun... uitaţi, o să mai fac o singură paranteză, nu pun numai pe seama relei-credinţe sau a fostului guvern dezinformarea preşedintelui, ci şi pe seama incompetenţei. A fost şi extraordinar de multă incompetenţă! Asta este realitatea, deci nu neapărat reaua-credinţă i-a făcut să nu informeze nici public, nici despre situaţia bugetului...
Adrian Ursu: Este foarte grav ce spuneţi, îmi cer scuze,...
Traian Băsescu: Este o realitate...
Adrian Ursu: ...dincolo de aspectele politice, includeţi în această evaluare de incompetenţă sau rea-voinţă şi BNR înseamnă.
Traian Băsescu: Nu, nu, Ministerul de Finanţe, la el mă refeream.
Adrian Ursu: Aţi spus că aţi avut input-uri informative dinspre cele două instituţii.
Traian Băsescu: Am avut aceleaşi informaţii pe care le avea şi BNR. Stăm în 2,8%, depăşim puţin deficitul, dar 2,8% va fi şi 5,3.
Adrian Ursu: Nu vreau să răscolim trecutul...
Emil Hurezeanu: Aveţi dreptate. Suntem în prezent, suntem oricum într-un moment foarte critic sau la începutul unei serii dramatice de momente critice, dar tot dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi acceptat şi legea măririi pensiilor, ştiind prea bine că nu există un suport financiar pentru asta.
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu, atâta timp cât duduia economia, eu nu aveam ce să fac şi mai aveam un lucru pe care trebuia să nu-l fac, să nu distorsionez alegerile. Era o chestiune de responsabilitate: până unde se implică preşedintele în deciziile Parlamentului şi cât poate distorsiona rezultatul alegerilor sau nu. Este un lucru pe care dumneavoastră nu o să îl luaţi niciodată în consideraţie.
Emil Hurezeanu: Ba da. În numele adevărului, poate ai dreptul ca preşedinte să distorsionezi şi alegerile.
Traian Băsescu: Ştiam că vor fi alegeri până la intrarea în vigoare a actelor, iar guvernul care venea nu avea decât să-şi asume responsabilitatea pentru ce este de făcut. Nu eu, preşedintele, aveam nici dreptul, nici obligaţia să distorsionez alegerile când în Parlament era o veselie că duduia economia.
Adrian Ursu: Sigur. Haideţi să ne întoarcem la ceea ce se întâmplă acum...
Traian Băsescu: Erau partidele cele care trebuiau s-o facă.
Adrian Ursu: Domnule preşedinte, aţi spus acum câteva minute că în opţiunile pe care le are Guvernul, una dintre ele fiind majorarea deficitului, exista şi riscul tăierii salariilor. Şi pentru a nu se ajunge aici...
Traian Băsescu: Nu, nu trebuie să se ajungă.
Adrian Ursu: Tocmai. Înseamnă că va fi un status quo, aţi spus, în legătură cu salariile. Asta înseamnă nici o mărire...
Traian Băsescu: Va trebui să negocieze Guvernul...
Adrian Ursu: ...nu diminuăm, dar nici nu mărim nimic.
Traian Băsescu: Va trebui să negocieze Guvernul, pe de o parte, reducerea unor cheltuieli bugetare, şi aici trebuie să se ţină...
Adrian Ursu: De ce tip?
Traian Băsescu: ...de cuvânt. Aduceţi-vă aminte că tot spuneau: micşorăm numărul de agenţii, micşorăm numărul de nu ştiu ce..., vedem. Trebuie să-şi facă această operaţiune chirurgicală. Pe de altă parte...
Adrian Ursu: Păi, pot s-o mai facă acum, după ce s-au înfiinţat ministere noi, de pildă?
Traian Băsescu: Domnule Ursu...
Adrian Ursu: Ministerul Turismului, de pildă, a fost nou înfiinţat în timpul, în mijlocul discursului despre reducerea birocraţiei, a aparatului guvernamental şi aşa mai departe.
Traian Băsescu: Domnule Ursu, înţeleg problema asta, o să vă dau şi o explicaţie, şi o să vă rog să nu o luaţi drept un parti-pris. Sunt un susţinător al tuturor miniştrilor din guvern în mod egal, şi al Elenei Udrea, şi am să vă spun un lucru de care este bine să ţinem cont toţi. România are două industrii care nu pot fi delocalizate, agricultura şi turismul. Niciodată n-o să fie delocalizat pământul şi potenţialul agricol al României...
Adrian Ursu: Care arată în paragină amândouă, fie vorba între noi...
Traian Băsescu: ...şi niciodată, nu se va delocaliza nici muntele, nici marea, nici frumuseţile României...
Adrian Ursu: Marea se delocalizează pentru că se mănâncă falezele, oricum.
Traian Băsescu: Nu. Probabil nu ştiţi că litoralul românesc se extinde, dacă vă uitaţi la Dunăre, da?
Adrian Ursu: Da.
Traian Băsescu: Creştem în teritoriu, ne ducem în mare, deci...
Emil Hurezeanu: O să ajungem până la Bâstroe, şi nu mai fac...
Traian Băsescu: Da. Deocamdată suntem o ţară al cărei teritoriu creşte.
Adrian Ursu: Bun.
Traian Băsescu: Deci, a neglija aceste două sectoare este lipsă de viziune. N-am avut cu cine discuta până acum, dar sper să pot discuta cu acest Guvern, cu acest Parlament, cu această majoritate. România trebuie să-şi valorifice potenţialul agricol. Şi vă pot spune, că am luat şi eu lista de credite. Sunt 90 de milioane de euro pentru refacerea sistemului de irigaţii, banii sunt de vreo cinci ani şi s-au tras vreo 3 milioane, 4, pentru studii...
Adrian Ursu: A, deci acolo...
Traian Băsescu: ...şi nu s-au utilizat banii europeni...
Adrian Ursu: ...se dusese domnul Iancu, celebrul domnul Iancu, la 90 de milioane astea?
Traian Băsescu: Nu ştiu cine este Iancu ăsta şi nici nu mă interesează.
Adrian Ursu: E de la PD-L.
Traian Băsescu: N-are relevanţă. Eu discut mai puţin de partide şi de oameni. Vorbesc de instituţii ce au de făcut. Deci, agricultura şi turismul nu vor fi niciodată delocalizate. Eu nu ştiu când o să plece o fabrică de autoturisme în Kazahstan din România.
Adrian Ursu: Doamne fereşte!
Traian Băsescu: Dar să nu avem instrumentul de a crea politici de turism şi politici în agricultură, să nu fim doar simpli producători de materie primă agricolă, păi trebuie să ne punem la punct industria de valorificare a producţiei agricole, ca să nu mai importăm alimente. Deci, oricâtă ironie ar fi, şi vreau să ştiţi că a fost şi o promisiune a mea, şi mulţumesc coaliţiei că a fost de acord, am făcut anul trecut, la deschiderea sezonului turistic la Mangalia, am făcut promisiunea, ca răspuns la solicitările operatorilor de turism, că se va înfiinţa Ministerul Turismului, ca să poată face politici în turism şi am promis aici, cu olimpicii, când i-am decorat, că va fi Ministerul Tineretului şi Sporturilor. Şi mă bucur că s-au făcut. Erau şi angajamente, dar sunt şi necesare până la urmă.
Emil Hurezeanu: Mai interesant este că s-a delocalizat o atribuţie a serviciilor secrete înspre Ministerul Turismului.
Traian Băsescu: Care?
Emil Hurezeanu: Faptul că la Ministerul Turismului se concentrează acum şi o structură informativă, nu?
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu...
Emil Hurezeanu: Asta văd că se delocalizează mai uşor decât agricultura.
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu, chiar e o probă de naivitate sau vă jucaţi sau vreţi să menţinem subiectul în discuţie?
Emil Hurezeanu: Nu, dar nu s-a întâmplat aşa? În mod paradoxal, turismul nu doar că a început să se ocupe de ceea ce fusese neglijat în mod greşit - mare, munte, pajişti, monumente - ...
Traian Băsescu: Da.
Emil Hurezeanu: ...ci a început să coordoneze şi o activitate informativă care nu ţine de...
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu, ce activitate? Vreţi să-mi spuneţi care este activitatea pe care o coordonează...?
Emil Hurezeanu: Cu terorismul, cu pericolul terorist, cu traficul de străini.
Traian Băsescu: Nu ştiu aşa ceva, ceea ce vă pot spune este că în toate hotelurile din lumea asta - şi eu când mă duc ca şef de stat că sunt în UE sau în altă parte - se notează la recepţia hotelului cum mă numesc, de unde vin, toate datele personale...
Adrian Ursu: ...Ministerului Turismului...
Emil Hurezeanu: ... recepţionerul face asta...
Adrian Ursu: ... aia e o treabă a Poliţiei.
Traian Băsescu: Ia uitaţi-vă la foarte multe ministere, această prevedere din hotărâre, dar nu este un serviciu secret, este o exagerare în ceea ce spuneţi...
Adrian Ursu: O structură informativă...
Traian Băsescu: Nici o structură informativă; creează obligaţia ca cetăţenii care se cazează în hoteluri din România să li se ia datele personale, acelaşi lucru era scris la agenţia aceea pentru turism, cel puţin eu nu am citit hotărârea...
Emil Hurezeanu: Dar, domnule preşedinte,
Traian Băsescu: ...dar este explicaţia pe care...
Emil Hurezeanu: ... e raportul hotelului, angajaţilor hotelului, cu poliţia de sector; asta nu are legătură cu structura statului care coordonează turismul.
Traian Băsescu: Nu, domnule Hurezeanu, eu l-am întrebat pe premier, ce este cu asta, că am văzut dezbaterea în presă, şi mi-a spus 'domnule preşedinte, este preluată de la agenţie, nu este nici o structură informativă, cum susţine domnul Hurezeanu pe post, nu este informat, nu a citit hotărârea'. Vă pun o întrebare, domnule Hurezeanu. Aţi citit hotărârea?
Emil Hurezeanu: Nu.
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu, atunci scuzaţi-mă, nici eu nu am citit-o, hai să o citim şi să vorbim despre structuri informative. Acum, vă spun prieteneşte, aţi dezinformat câteva sute de mii de oameni care se uită la noi.
Emil Hurezeanu: Nu, era cât pe ce să greşesc, am fost corectat în mod oportun de dumneavoastră.
Traian Băsescu: Nu. Vă rog. Aţi citit hotărârea de Guvern?
Emil Hurezeanu: Nu, dar este de notorietate publică... Nu, n-am citit-o, nu am citit-o...
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu, am o rugăminte, deci nici eu nu am citit-o ...
Emil Hurezeanu: Acordaţi-mi şi mie privilegiul de a nu fi la curent cu tot ce hotărăşte Guvernul, aşa cum dumneavoastră aţi fost ignorat de Guvernul Tăriceanu. Se întâmplă!
Traian Băsescu: Nu, dar tocmai susţineaţi că s-a înfiinţat un serviciu de informaţii; eu cel puţin, spre deosebire de dumneavoastră care nu aţi citit-o, nici eu nu am citit hotărârea, dar am făcut un lucru elementar, am pus mâna pe telefon şi l-am întrebat pe premier...
Emil Hurezeanu: Mie nu-mi răspunde...
Traian Băsescu: ...şi mi-a spus că nu-i adevărat.
Emil Hurezeanu: Deşi fac parte din mafia clujeană, prin asimilare, nu-mi răspunde la telefon.
Adrian Ursu: ...este vorba de această relaţie de înregistrare?
Traian Băsescu: Nu, mi-a spus că nu este vorba de nici un serviciu de informaţii, că a fost preluat din ceea ce avea agenţia înainte, că turiştii trebuie înregistraţi şi cu asta basta, dar habar n-am dacă ministerul are o structură să verifice dacă hotelurile fac treaba asta, deci nu am citit hotărârea, ce vă garantez este că primul-ministru mi-a spus „nu există nici un serviciu de informaţii" şi atunci vă fac şi dumneavoastră invitaţia să citiţi hotărârea, o să o citesc şi eu, vă promit...
Emil Hurezeanu: Să vedem fiecare dintre noi cu ce se alege.
Traian Băsescu: Da, eu măcar m-am ales cu infirmarea pe care mi-a făcut-o primul-ministru: „Nu-i adevărat".
Adrian Ursu: Dar nu aţi verificat-o nici dumneavoastră să vedeţi dacă e...
Traian Băsescu: Nu.
Adrian Ursu: O verificare însă fără echivoc este cea în legătură cu felul în care se aliniază îndemnului dumneavoastră la austeritate chiar serviciul care vă asigură şi paza, SPP, în legătură cu proiectul său de investiţii într-un nou sediu acum, în plină criză, zeci de milioane de euro...
Traian Băsescu: Domnule Ursu...
Emil Hurezeanu: E de câţiva ani, vechi...
Adrian Ursu: El este bugetat pe anul 2009 cu o parte din cheltuielile necesare demarării lui. Atât întrebam, dacă nu era utilă o punere între paranteze a acestui proiect, dacă tot este aşa de vechi şi tot nu s-a făcut, acum când este nevoie de solidaritate şi austeritate.
Traian Băsescu: Domnule Ursu, este consum? Consum construcţia, este consum sau investiţie?
Adrian Ursu: Adică o trecem în cele 10 miliarde de investiţii ale domnului Boc.
Traian Băsescu: Puteţi să o treceţi şi acolo, deşi nu face parte din ele.
Adrian Ursu: Păi dar să facem şi un nou sediu pentru Guvern atunci!
Traian Băsescu: Propun altceva. Unde în lumea asta aţi mai văzut un serviciu de asemenea tip în Parlamentul României.
Adrian Ursu: Dar nu mă interesează unde am mai văzut un serviciu de acest tip. Dumneavoastră îmi spuneţi acum că nu este consum investiţia într-un sediu cu biserică...
Traian Băsescu: Nu, este investiţie...
Adrian Ursu: ...şi buncăr subteran al SPP în an de criză, poate m-ar interesa ca acele zeci de milioane să fie duse într-o investiţie mai utilă publicului larg.
Traian Băsescu: Care? Daţi-mi una...
Adrian Ursu: Nu ştiu, să facem nişte spitale, şi acolo lucrează nişte zidari, şi acolo lucrează nişte lăcătuşi mecanici, nişte geamgii...
Traian Băsescu: Sunt alocaţi bani pentru spitale. Deci, această licitaţie s-a desfăşurat, din câte ştiu, în 2008, da?
Adrian Ursu: Repet, atâta spuneam, dacă nu putea fi pusă între paranteze, ştiu că are un calendar...
Emil Hurezeanu: Ca autostrada lui Berceanu... Bucureşti şi Ploieşti.
Adrian Ursu: De ce nu putea fi trecută dincolo de criză? Dincolo de centura de siguranţă?
Traian Băsescu: Uite, vă asigur că dacă puneţi această întrebare Parlamentului veţi primi un răspuns competent. Eu nu am aprobat...
Adrian Ursu: A! Acum avem scuza 'Parlamentul a votat acest buget, cu larga lui majoritate'.
Traian Băsescu: Nu. Domnule Ursu, discutăm serios, instituţional? Eu nu sunt ziarist...
Adrian Ursu: Nu, apelam la dumneavoastră...
Traian Băsescu: ... şi eu când am o discuţie cu un ziarist mă pregătesc, citesc legea. Când veţi vedea că preşedintele României poate anula investiţii stabilite de Parlament, cu siguranţă...
Adrian Ursu: Tocmai de aceea vă spuneam acum dacă...
Traian Băsescu: A! Vă plângeaţi la mine?
Adrian Ursu: Nu, întrebam doar dacă aţi semnalat această situaţie aşa cum aţi făcut acel apel, repet, la austeritate şi solidaritate către noi toţi, înţelegem de aici că e valabil...
Traian Băsescu: Domnule Ursu, vreau să vă spun că mă pregătesc să fac un alt apel, un alt apel care să încurajeze construcţiile, spre exemplu...
Adrian Ursu: Bun. ...biserică pentru Senat...
Traian Băsescu: Numai puţin, aţi văzut biserica construită, domnule...?
Adrian Ursu: ...
Traian Băsescu: Probabil că este un proiect pentru câţiva ani şi cândva se va construi şi o biserică. Cândva, dacă se va construi, deşi în armată s-au introdus capelele militare, bănuiesc că nu o să facă o mitropolie sau o...
Adrian Ursu: Are un turn înalt, să ştiţi.
Traian Băsescu: Da, l-aţi văzut?
Adrian Ursu: Am văzut macheta, bate tot aici, în zonă.
Traian Băsescu: Şi cu ce începe? Cu biserica, construcţia sediului...?
Adrian Ursu: Nu ştiu, macheta era cu toate deja puse.
Traian Băsescu: Ştiţi ce cred că ar trebui făcut, domnule Ursu? Din... şi cred că ar fi bine, ne-ar ajuta la relansare, dacă am încuraja ca dincolo de resursele bugetului de stat, concentrate către investiţii, primăriile să finanţeze în măsura în care pot terminarea ansamblurilor de locuinţe care rămân acum fără finanţare şi rămân neterminate.
Adrian Ursu: Adică cele începute de dezvoltatorii care între timp nu mai pot să le ducă la capăt!
Traian Băsescu: Sigur, nu cele de lux, dar sunt dezvoltatori care au început blocuri în zone...
Adrian Ursu: Periferice, să zicem...
Traian Băsescu: ... periferice, nu neapărat periferice, că nimeni nu şi-a aruncat o investiţie în afara Bucureştiului...
Adrian Ursu: Mă rog, dincolo de Pantelimon, dincolo de...
Traian Băsescu: În zone medii, să spunem, în zone medii. Deci, cred că ar fi un lucru bun, din punctul acesta de vedere orice ar construi Guvernul din banii publici este, după părerea mea, binevenit. În primul rând, creează locuri de muncă, dar realizează şi ceva şi nu văd nici un rău că SPP-ul, cu generalii lui, cu militarii cu pistoale şi cu mitraliere nu mai stă în Parlamentul României. Nu văd nici un rău în asta! Dimpotrivă!
Adrian Ursu: ...o viaţă întreagă...
Traian Băsescu: Dimpotrivă, trebuia să plece de mult...
Adrian Ursu: ...şi să aibă multe pistoale.
Traian Băsescu: Trebuia să plece de mult de acolo, nu avea ce căuta SPP-ul în clădirea Parlamentului.
Emil Hurezeanu: Bugetul acesta de 100 şi ceva de milioane, 160 de milioane...
Traian Băsescu: Nu ştiu bugetul.
Adrian Ursu: Sunt 30 şi ceva de milioane de euro alocate numai pe acest...
Traian Băsescu: Pe câţiva ani este investiţia, bănuiesc că nu o face nimeni anul acesta.
Adrian Ursu: Deja este consistentă suma alocată pentru începerea lucrărilor, s-a încheiat licitaţia, se dă drumul.
Traian Băsescu: Nu, licitaţia din câte ştiu s-a încheiat de anul trecut.
Adrian Ursu: Da.
Traian Băsescu: Da. Şi anul acesta i s-a alocat o parte din sumă să înceapă execuţia şi vă asigur că nu face bine nimănui să ţii o unitate militară în Parlament. Nici măcar ca imagine! Iar dacă pentru asta se construieşte un sediu unde a fost angajată o firmă care dă de lucru foarte bine! Aş vrea să construim mult, aş vrea să construim mult.
Adrian Ursu: Să investim într-o infrastructură utilă, nu în cea care este destinată unui grup restrâns de utilizatori.
Traian Băsescu: Domnule Ursu, de exemplu, sunt bani pentru...
Adrian Ursu: ...aceşti bani, aceste 10 miliarde nu vor fi afectate şi ele de comprimarea despre care vorbiţi? Că OK, se duce în deficit cât se duce, până cât ne lasă.
Traian Băsescu: Nu vor fi 10, vor fi 9, da?
Adrian Ursu: Poate mai puţin.
Traian Băsescu: Poate mai puţin, nu ştiu. Nu sunt atât de priceput.
Adrian Ursu: Dacă recesiunea este mai mare decât -1, iar deficitul nu poate să depăşească 5...
Traian Băsescu: Da, deci cred că...
Adrian Ursu: ... şi la salarii nu se umblă...
Traian Băsescu: Nu, staţi puţin, nu a spus nimeni că nu se umblă la anvelopa salarială. Nu cred că se va ajunge la reduceri de salarii, dar reduceri de personal în agenţii trebuie să se facă.
Emil Hurezeanu: Nu se vor reduce salariile mici, probabil, nu? Sau...
Traian Băsescu: Nici cele care sunt..., nu cele care au fost anulate deja de 30 de mii sau ce sume erau pe la agenţiile astea autofinanţate, dar nu cred că pe scara funcţionarilor se vor reduce salariile, să spună 'domnule, ai 1500 de lei salariu, ţi-l facem 1200!' Aşa ceva nu se poate întâmpla.
Adrian Ursu: Dar l-aţi lăudat mai devreme pe domnul ministru Nica, vicepremier Nica; dânsul, după ce a făcut acea interesantă reorganizare în minister, a făcut şi următorul enunţ, şi anume „Nimeni nu îşi va pierde locul de muncă!", deci o reaşezare pe funcţii...
Traian Băsescu: Sigur că da, păi a făcut un lucru extraordinar, domnul Nica.
Adrian Ursu: ...şi o comasare a unor agenţii, iată că nu duce la reducerea anvelopei.
Traian Băsescu: A făcut un lucru extraordinar ministrul Nica, a redus birocraţia şi a trimis poliţişti în zona operativă, da?, de unde ne lipsesc 8000 de poliţişti.
Adrian Ursu: Dar ăia nu erau poliţişti, îmi cer scuze, pe care i-a mutat pe acolo, erau şefii unor agenţii nepoliţieneşti, unele dintre ele, şi tuturor le-a transmis mesajul „Nimeni nu pleacă acasă!"
Traian Băsescu: Domnule Ursu, vorbim de Ministerul de Interne sau de Ministerul Culturii?
Adrian Ursu: De MAI.
Traian Băsescu: Cea mai mare parte din structura MAI sunt cei care ţin de poliţie - chestori, generali, ce sunt ei acolo, nu le ştiu foarte bine gradele, şefi de direcţii; păi omul ăsta a redus aparatul central, partea de poliţie, nu de administraţie, da? Poliţie, jandarmerie, ce aveau ei în aparatul central acolo şi i-a trimis în execuţie, unde România are nevoie de încă 8000 de poliţişti. Da? Foarte bine a făcut! A desfiinţat inspectoratele teritoriale, că după ce aveai un inspector şef pe judeţ mai aveai şi la 10 judeţe un inspectorat teritorial; a făcut foarte bine, a flexibilizat structurile şi i-a pus pe oameni acolo unde este munca de poliţie. Nu cred că a făcut rău domnul Nica, foarte bine a făcut. Dacă nu făcea mişcarea asta, probabil cu mişcare asta trebuie să angajeze 7500 de poliţişti şi nu 8000! Dar a câştigat 500 de oameni! Dau un exemplu.
Emil Hurezeanu: Ne aleargă timpul din urmă, cred că mai trebuie să luăm puţină publicitate, după care schimbăm oarecum temele. Da, domnule preşedinte, ne puteţi face pe scurt un rezumat al măsurilor sociale obligatorii pe care acordul cu FMI le impune? Pentru majoritatea ascultătorilor şi privitorilor noştri, care vor să ştie, de fapt, ce îi aşteaptă. Povestea cu deficit mai mic sau mai mare este greu de înţeles.
Traian Băsescu: E mai puţin importantă. Eu v-aş putea...
Emil Hurezeanu: Foarte pe scurt.
Traian Băsescu: ...anticipa câteva măsuri care vor fi luate obligatoriu de către Guvern. Va trebui să facă legea salarizării. Nu va scăpa Guvernul fără să o aibă în acord, legea salarizării...
Adrian Ursu: Bugetarilor.
Traian Băsescu: A bugetarilor. Legea pensiilor, pentru că aici, iarăşi, s-a ajuns la o nebunie. Din punct de vedere al modului de pensionare avem sistem special de pensii în care cu venitul de pe 80% din venitul din ultima lună se constituie în cuantumul pensiei şi...
Adrian Ursu: Legea aceasta a pensiilor ar face să dispară casele paralele, şi cele de sănătate şi cele de pensii?
Traian Băsescu: Categoric trebuie să dispară şi, mai ales, trebuie să pună în valoare principiul contributivităţii. Nu poţi să-ţi dai trei salarii în ultima lună, şi să spui şi acum eu ies cu 80% din salariu ies la pensie, şi să contribui toată viaţa cu mult mai puţin. Aceste inechităţi se vor şterge şi nu va avea efect nici o chestiune de genul „lasă, mă pensionez acum, că nu se..., să ies în condiţiile astea". Legea pensiilor va rezolva lucrurile pe principiul contributivităţii.
Adrian Ursu: Deci, ele dispar pentru Armată, pentru Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Transporturi...
Traian Băsescu: Deci, va trebui să avem un sistem unitar de pensionare...
Adrian Ursu: Tot ce era în sistem paralel.
Traian Băsescu: Şi de salarizare.
Adrian Ursu: Şi de salarizare.
Traian Băsescu: Sigur. Sigur că da. Cel puţin asta este opţiunea în momentul de faţă. Sper s-o agreeze şi Guvernul.
Adrian Ursu: Vă daţi seama ce presiuni vor fi?
Traian Băsescu: Eu voi fi un susţinător al acestor noi sisteme, pentru că le-am susţinut şi în parlament. În mod categoric va trebui - mi-am propus să nu omit - să vă spun că vor trebui monitorizate companiile...
Emil Hurezeanu: Private?
Traian Băsescu: Nu, nu, regiile statului.
Adrian Ursu: Cele de stat.
Traian Băsescu: Dragile regii ale statului, care iarăşi au scăpat de sub orice control, din punct de vedere al salarizării.
Adrian Ursu: Cu scuza că sunt autofinanţate, şi atunci îşi pot permite orice.
Traian Băsescu: Nu prea sunt autofinanţate.
Adrian Ursu: Aceasta a fost scuza invocată de fiecare dată.
Traian Băsescu: Păi, nu poţi să spui la Căile Ferate că eşti autofinanţat, când tu eşti puternic subvenţionat. Nu poţi să spui la Huilă că eşti autofinanţat, când eşti puternic subvenţionat. Nu poţi să spui nici la regiile locale, care primesc subvenţii, fie că este regie de încălzire, fie că este regie de transport. Primesc subvenţii masiv, dar cum sunt autofinanţate... Să fim serioşi! Deci, va trebui restabilit...
Adrian Ursu: Vor fi monitorizate...
Traian Băsescu: ...adevărul, din punct de vedere al costurilor pe care le avem cu regiile statului şi cu regii de interes local. Nu în ultimul rând, defrişarea Codului fiscal. Curăţarea lui de foarte multe taxe, şi ministrul Pogea tot vorbeşte de lucrul acesta. Şi, în sfârşit, îmbunătăţirea colectării, pe care trebuie s-o facem. Suntem abia la 30,5 - 31% din PIB colectare la bugetul de stat, şi ar trebui să fim, pentru a ne situa într-o medie europeană, undeva la un 36% - 37%.
Emil Hurezeanu: Prin lărgirea bazei de impozitare sau prin...
Traian Băsescu: Nu, nu, îmbunătăţirea colectării...
Emil Hurezeanu: ...accentuarea... mai sever?
Traian Băsescu: Îmbunătăţirea colectării, controlul mai bun al cheltuielilor. Şi, în ce v-am spus acum, singurul lucru care vine ca noutate faţă de discursul meu din Parlament, din ceea ce cred că se va face, va fi să se rediscute vârsta de pensionare, probabil într-o încercare de a se merge cu bărbaţii la 65 de ani pensionarea şi femeile la 60 de ani. Vârsta de pensionare în România este foarte scăzută, iar din acest punct de vedere, categoric nimeni n-o va face peste noapte, va trebui într-un timp progresiv să ajungem la nişte parametri de pensionare rezonabili, mai ales că...
Adrian Ursu: ...Există un calendar, înseamnă că el va fi devansat.
Traian Băsescu: Poftiţi?
Adrian Ursu: Există deja un calendar de creştere a vârstei de pensionare, înseamnă că el va fi devansat acest calendar.
Traian Băsescu: Nu, este cel anunţat de ministrul Sârbu, dar va trebui să ni-l asumăm, până în 2014, să ne urcăm cu vârsta de pensionare către 65 de ani la bărbaţi, 60 de ani la femei.
Adrian Ursu: În afară de defrişarea Codului Fiscal, prin eliminarea unora dintre taxele fiscale şi non fiscale, se umblă la vreun impozit major, să zicem? La cuantumul lui?
Traian Băsescu: Nu ştiu, asta va discuta Guvernul în ce măsură. Din câte ştiu, doar măsurile anunţate de Guvern vi le pot relua: creşterea accizei la ţigări şi băutură, devansarea ei.
Emil Hurezeanu: Domnule preşedinte, umblaţi la defrişări sau la reîmpăduriri când este vorba de Codul Penal, Codul Civil, Procedură Civilă, Procedură Penală? Aşa cum arată ele acum le-aţi promulga?
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu, vă mărturisesc că nu s-a făcut la Cotroceni o analiză a lor. Nici nu avem aparatul cu care să facem analiza codurilor. Dacă vor fi chestiuni flagrante, după ce codurile, toate cele patru, se discută în Parlament şi se va vedea formula de promovare, voi lua o decizie, dacă le retrimit înapoi la Parlament sau le promulg.
Adrian Ursu: Dar vedeţi ce riscantă era asumarea lor prin răspunderea Guvernului?
Emil Hurezeanu: Ar fi intrat o grămadă de anomalii...
Traian Băsescu: Oricum trebuia să...
Adrian Ursu: Iată, în Codul Penal, lupta anticorupţie era pusă în pericol prin faptul că s-a umblat la pedepse, în pofida recomandărilor UE.
Traian Băsescu: Eu despre aceste coduri ştiu un singur lucru, că ele încearcă să alinieze nivelul de pedepse din UE la nivelul de pedepse din România. Am înţeles că există o dezbatere publică de genul, pentru furt era de la 3 la 15 ani, dacă reţin bine termenele de minim-maxim, iar acum, prin Cod s-ar fi stabilit pentru furt 5 la 7 sau ceva de genul acesta. Nu ştiu, eu aş vrea să văd că merg rapid condamnările pentru cei care fac infracţiuni şi mi se pare mai important decât cuantumul. Important este... Mă uitam la un caz, chiar zilele acestea l-aţi prezentat la televiziune. Un om care a săvârşit o faptă penală acum 10 ani, este încarcerat, plecând dintr-o televiziune, acum, după 10 ani de la săvârşirea acelei fapte. Putea să primească între 3 şi 15 ani. A primit 4 ani. Ce efect mai are această pedeapsă dată după 10 ani? Poate omul ăsta şi-a făcut o familie, poate are copii, poate... Deci, cred că principalul lucru la care ar trebui să ne uităm în Codul de Procedură, în Codul penal, este crearea condiţiilor pentru ca justiţia să se facă repede şi bine şi nu târziu şi cu pedepse cât mai mari. Dacă pe om care a făcut o faptă penală acum 10 ani, îl pedepseşti după 10 ani şi cu minimum de pedeapsă aproape nu mai înţeleg rostul.
Emil Hurezeanu: Mai sunt excese şi când este vorba de libertatea presei.
Traian Băsescu: De aceea nu m-aş pronunţa pe coduri...
Emil Hurezeanu: E un exemplu. Poate exemplul pe care îl daţi este valabil. Dar când este vorba de restrângerea drepturilor ziariştilor...
Traian Băsescu: Nu ştiu, aici eu vă asigur...
Adrian Ursu: Asta pe de o parte, dar pe de altă parte, de faptele de corupţie, unde riscul diminuării acestor pedepse este inclusiv prescrierea respectivelor fapte...
Traian Băsescu: Da...
Adrian Ursu: ...în intervalul în care ştim că funcţionează justiţia română.
Traian Băsescu: Bun, dar aici este problemă a justiţiei. Este exact ceea ce discutam. Păi, dacă tu în 10 ani nu l-ai judecat, pentru ce-l mai pedepseşti pentru furtul a doi saci de cartofi, după 10 ani, dacă atât de repede a mers justiţia! Câte s-au petrecut în viaţa acelui om? Poate atunci era neînsurat. Acum are cinci copii. Poate... Deci...
Emil Hurezeanu: Bun, rolul de inserţie socială...
Traian Băsescu: Cred că scurtarea termenelor de prescripţie va obliga justiţia să judece repede. Adrian Ursu: Ce optimist sunteţi!
Traian Băsescu: Ar putea fi sau poate... Deci nu vă pot spune cum au judecat, că au lucrat totuşi oameni care ştiu mult mai multă justiţie decât mine. Poate este şi acesta un mecanism de a creşte viteza în justiţie, poate procurorii când au un dosar nu îl vor mai ţine cinci ani prin sertare până să facă ceva şi nu mă refer la cei care au mii de dosare, ci mă refer la cei de pe lângă instanţele superioare, care tărăgănează un dosar cu ani.
Emil Hurezeanu: Domnule preşedinte, dumneavoastră, între adulatorii euforici şi critici oneşti, bănuiesc că aveţi o înclinaţie către ultima categorie, nu?
Traian Băsescu: Da, criticii oneşti, dar vreau să vă mai spun un lucru apropo de ce spuneaţi cu presa, că n-am văzut despre ce e vorba, înţeleg că există o reacţie la presă că se încearcă incriminarea...
Emil Hurezeanu: Nu, sunt nişte obligaţii legate de dreptul la replică, totuşi în exces, dincolo de media europeană.
Adrian Ursu: ...sechestrarea bunului care acum...
Traian Băsescu: Vă asigur că dacă se va pune problema sechestrării vreunei televiziuni sau unui ziar...
Emil Hurezeanu: ...
Traian Băsescu: ...voi trimite legea înapoi, pentru că indiferent ce spuneţi, cred în libertatea absolută a presei, ceea ce nu mă face să nu reacţionez la rându-mi, dar decât să ai mijloace de coerciţie, mai bine să fie liberă şi când crezi că nu mai poţi, n-ai decât să le spui şi tu ce gândeşti, dar fără să iei măsuri împotriva presei, fără să iei măsuri. Cel mult, te duci în instanţă, cum se duce orice om, îi dă dreptate instanţa, bine, nu-i dă bună ziua, dar nu mijloace de coerciţie pe ziarist, pe presă, pe puşcărie, pe... E, dacă mi-ar da un leu un ziarist care m-a calomniat, mi-ar plăcea să i-l iau.
Emil Hurezeanu: Îmi daţi voie să citesc un fragment din...
Adrian Ursu: O să vă dea domnul Săftoiu, probabil, dacă totuşi îl mai daţi în judecată. Apropo, aţi găsit avocat pentru...?
Emil Hurezeanu: Văd că între instanţa de fond şi recurs uitaţi, deveniţi clement cu păţiţii, cu vinovaţii.
Traian Băsescu: Am un singur vinovat şi eu.
Emil Hurezeanu: E un bun precedent şi pentru următorul.
Traian Băsescu: Nu, este altceva. Orice ziarist poate să scrie orice, dar folosea chestiunea... sigur, nu mi-a dat dreptate instanţa. Aşa a considerat şi nici eu n-am crezut că voi câştiga acest proces, dar nu puteam să nu mă manifest pentru că ziaristul utiliza formularea din surse de la Cotroceni, or asta punea sub semnul întrebării chiar corectitudinea salariaţilor din instituţie şi am simţit nevoia să reacţionez.
Emil Hurezeanu: Da. Domnule preşedinte, în săptămânalul de moravuri...
Traian Băsescu: ... grele...
Emil Hurezeanu: ... uşoare spre grele, Caţavencu, apare mâine un interviu cu un critic onest al dumneavoastră, care se numeşte Alina Mungiu-Pippidi.
Traian Băsescu: Sunt foarte mulţi critici oneşti în...
Emil Hurezeanu: Da, da. Şi prin bunăvoinţa dumneavoastră, o să citesc acum un fragment din acest interviu.
Traian Băsescu: Vă rog.
Emil Hurezeanu: "Eu nu am nici o obiecţie ca Băsescu să aibă suficient de mari ca să arate cât poate, dar acest lucru să nu fie riscant pentru democraţia noastră încă fragilă. Asta nu se poate face decât dacă are prieteni critici şi acceptă critica făcută cu onestitate. Puteri mai mari cu cenzură mai mică devine altfel o reţetă a dezastrului. De asta mi-am pus eu mâna pe şine să opresc trenul săptămâna trecută" - se referea la opoziţia pe care a făcut-o la candidatura fiicei dumneavoastră, pe listele PD-L pentru Parlamentul European. "Nu e în joc Parlamentul European - continuă doamna Pippidi - ci al doilea mandat al lui Băsescu. Putem să îl păstrăm pe Băsescu-omul legii, care merge la CSM, întoarce legi proaste la Parlament şi debarcă în Har-Cov să vorbească de Constituţie, sau vor reuşi ăştia ca doamna Udrea să îl transforme într-o caricatură a lui însuşi, un om cu casă mare, rude, nevoi? Aici se duce bătălia."
Traian Băsescu: O să vă spun foarte onest, că nu mi se pare corectă nici această abordare. Nici această abordare. Eu îmi cunosc foarte bine copilul. Uneori îi spun copil, alteori femeie, că are 29 de ani aproape; orice vârstă ar avea copilul, rămâne tot copil pentru tată. Eu sunt convins că fiica mea ştie ce are de făcut, domnule Hurezeanu, şi nu e nevoie..., pentru că am crescut-o eu. Ştiţi ce spune fiică-mea? Este mult mai deşteaptă decât o credeţi, e totuşi un copil care a terminat în SUA, la James Madison University, şi-a echivalat studiile şi aici, vorbeşte foarte bine o limbă străină, sunt destui pe care i-am trimis fără să vorbească şi acel "succesuri" dacă lăsa mai departe filmarea, reporterul ar fi văzut că a greşit, ceea ce se întâmplă multora să facă dezacorduri şi imediat, cuvântul următor a fost succese, dar nu vreau s-o scuz. Televiziunea nu i-a mai tăiat corecţia care a venit automat, că toţi mai greşim şi corectăm imediat cuvântul, dar nu mi se pare foarte corectă abordarea, pentru că doamna Mungiu mizează pe un lucru care nu mi-e caracteristic nici mie, nici copiilor mei, nici soţiei mele, mizează pe nesimţire.
Adrian Ursu: Nu cred că...
Traian Băsescu: Nu, mizează pe nesimţirea mea, a Elenei Băsescu, a ...
Emil Hurezeanu: Nu cred că mizează, cred că...
Adrian Ursu: E dimpotrivă un apel...
Emil Hurezeanu: Dimpotrivă, cred că ar vrea să excludă această ipoteză şi fiind sigur că fiica dumneavoastră atât cât o cunoaşteţi, o cunoaşteţi cel mai bine, cât o iubiţi, e probabil o persoană competentă, inteligentă, în orice caz fermecătoare este, pentru noi, pentru toţi care doar o vedem şi o cunoaştem mai puţin, problema este pe o listă limitată de candidaţi, în marea politică europeană, domnişoara Băsescu rămâne fiica dumneavoastră, înainte de a fi un personaj politic competent, cel puţin la fel de competent ca Alina Mungiu Pippidi...
Traian Băsescu: Eu vă mai spun încă o dată...
Emil Hurezeanu: ... sau Traian Radu Ungureanu.
Adrian Ursu: Răzvan.
Emil Hurezeanu: Răzvan?
Adrian Ursu: Da.
Traian Băsescu: Vă mai spun încă o dată, nu mizaţi că fiica mea, eu, nu avem bun-simţ. Da? Nu mizaţi pe asta.
Emil Hurezeanu: Simţul măsurii. Pe dumneavoastră vă suspectez că îl aveţi din plin, dar PD-L nu cumva forţează limitele...
Traian Băsescu: Hai să vedem.
Emil Hurezeanu: ...servituţii voluntare, procedând aşa?
Traian Băsescu: Nu ştiu.
Adrian Ursu: În întrebările pe care le-am cerut cititorilor de la "Cotidianul" să vi le adreseze astăzi, revine destul de des această temă şi această întrebare în legătură cu candidatura.
Traian Băsescu: Care a devenit o obsesie naţională.
Adrian Ursu: Nu e o obsesie naţională. Multe dintre ele sunt puse de la simpatizanţi ai dumneavoastră tocmai cu îngrijorarea că asta vă poate compromite, aşa cum spune şi doamna Mungiu, şansele într-o nouă candidatură, fiindcă va fi o temă de atac. Atât şi nimic mai mult.
Traian Băsescu: Domnule Ursu, uitaţi...
Adrian Ursu: Cel puţin 6 întrebări, aici, pe tema asta.
Traian Băsescu: Eu pentru cei care s-au grăbit cu această campanie, aş spune să privească mai cu atenţie la fiica mea.
Emil Hurezeanu: Bun, nu am avut ocazia.
Traian Băsescu: Nu când e pe podium!
Emil Hurezeanu: Nu am avut ocazia.
Adrian Ursu: Altfel, nu aţi lăsat-o să iasă public, fiindcă aţi spus că nu e...
Emil Hurezeanu: Nu cumva trebuia s-o cunoaştem mai bine, mă gândesc acum, ca un reprezentant al opiniei publice vorbesc, înainte de a apărea pe lista parlamentarilor virtuali ai unui mare partid politic?
Traian Băsescu: O puteţi cunoaşte de acum înainte şi uite sunt convins că puteţi şi mâine s-o cunoaşteţi, domnule Hurezeanu, dacă vă interesează, puteţi s-o cunoaşteţi.
Emil Hurezeanu: Dânsa dă interviuri destul de rar.
Traian Băsescu: E, nu cred că un ziarist de talia lui Emil Hurezeanu ar cere un interviu Elenei Băsescu?
Emil Hurezeanu: Mă măguliţi, cineva mai suplu şi mai atrăgător, din categoria domnului Ursu.
Adrian Ursu: Nu vreau pe urmă să intru în rând cu domnul Hrebenciuc.
Emil Hurezeanu: Ai avut deja de-a face cu seniorul.
Adrian Ursu: Dar, repet, această poveste a pornit totuşi de la candidatura depusă de domnişoara Elena Băsescu.
Traian Băsescu: Aş avea marea rugăminte să renunţăm la subiect.
Emil Hurezeanu: Mai ales că nu este un subiect tranşat, nu?
Adrian Ursu: Atâta vrem să lămurim, că ea nu a fost...
Traian Băsescu: Ba da, este tranşat.
Adrian Ursu: Aţi avut acea discuţie de care spuneaţi săptămâna trecută, nu?
Traian Băsescu: Nu, nu.
Adrian Ursu: Aşa spuneaţi, că veţi avea o discuţie.
Traian Băsescu: Este tranşat, da.
Emil Hurezeanu: Este tranşat? Adică, domnişoara Băsescu este candidatul PD-L?
Traian Băsescu: Nu ştiu, vă va spune ea.
Emil Hurezeanu: Mai luăm puţină publicitate, mai discutăm, mai reflectăm. Domnule preşedinte, nu ne-a mai rămas multă vreme până la sfârşitul acestei discuţii, în care aţi fost şi gazda, şi invitatul nostru în acelaşi timp.
Traian Băsescu: Da.
Emil Hurezeanu: Se întâmplă asta uneori în viaţă. În urmă cu trei ani cred, când... sau cu doi ani, eraţi în focul debarcării, Parlamentul vă votase suspendarea, dumneavoastră vă pregăteaţi cu cetăţenii României, cu toată lumea împreună, sau alături, pentru referendum. Şi atunci a venit 15 martie, iarăşi un 15 martie, 2007, aşadar, când preşedintele Ungariei Laszlo Solyom a venit în România cu avionul, a coborât la Cluj, dacă nu cumva la Târgu Mureş, a fost la Alba-Iulia, la arhiepiscopie, la institutele teologice, a vizitat Clujul Ţinutul Secuiesc. Eu am remarcat atunci, nu a fost mulţi în presă care am sesizat acest lucru, o secvenţă oarecum neobişnuită. În multe cazuri domnia sa era întâmpinată cu drapelul istoric al Ungariei mari, a lui Ştefan cel Sfânt, alături de drapelul Uniunii Europene. Nici drapelul de astăzi al Ungariei, nici drapelul de astăzi al României. Sigur că prezenţa succesivă într-o altă ţară a unui lider de stat cu ocazia sărbătoririi unei sărbători naţionale, poate să fie interpretată în diverse feluri, mai ales că e vorba de sărbătoarea tuturor ungurilor, sau o sărbătoare istorică, care îi privea pe cetăţenii Ungariei mari, din 1848, care se întindea atunci şi în Transilvania. Eu sesizasem în urmă cu doi ani, am văzut şi în alte părţi aceste reacţii, lipsa de reacţie a autorităţilor statului român. Nu e neapărat nevoie să ai o reacţie negativă.
Traian Băsescu: Sigur.
Emil Hurezeanu: Liderul statului, primul ministru, ministrul de interne, sau al administraţiei, putea să îl însoţească pe preşedintele Ungariei, ca acesta să nu fie prea singur şi stingher oarecum, într-o ţară şi cunoscută, şi necunoscută. De data asta s-a întâmplat însă ceva foarte ciudat, o sumă de inadvertenţe, de inabilităţi, un director de aeroport de la Târgu Mureş, care dădea justificări nedatorate, un ministru al transporturilor, care bâjbâia în legătură cu un avion militar care ba vine, ba nu vine, declaraţii echivoce ale unui lider maghiar din România, toate astea trădau un comportament neeuropean. Ca şi cum autorităţile statului român sunt victima unui complex de inferioritate sau de neînţelegere, care ţine de epoca naţionalismului nedemocratic, naţionalismului comunist. Atunci Ceauşescu cu... prin 1988 la Arad, îl ducea noaptea în Parcul Generalilor, ca să nu îl vadă cetăţenii. Cum explicaţi această suită de inadvertenţe în relaţia dintre două ţări aliate?
Traian Băsescu: Eu cred că lucrurile s-au făcut foarte transparent, şi cu implicarea exactă a autorităţilor care aveau atribuţiile. Preşedintele Solyom a anunţat că vine cu un avion militar şi cu un elicopter militar.
Emil Hurezeanu: Ca şi dumneavoastră, dumneavoastră călătoriţi tot cu un avion militar.
Traian Băsescu: Nu. Aeronava pe care o utilizează preşedintele României este înregistrată comercială. Este aeronavă comercială, civilă.
Adrian Ursu: Doar piloţii sunt militari.
Traian Băsescu: Piloţii sunt militari.
Emil Hurezeanu: Şi administraţia.
Adrian Ursu: Şi proprietarul, Romavia, este Ministerul Apărării.
Traian Băsescu: Repet, aeronava pe care o utilizez eu este înregistrată civil, în registrul civil de aeronave, deci nu stârneşte emoţii nimănui, oriunde s-ar duce.
Emil Hurezeanu: Din cauza vechimii, poate.
Traian Băsescu: Şi a vechimii, şi a...
Emil Hurezeanu: Şi a zgomotului.
Adrian Ursu: Şi României îi stârnea emoţii...
Traian Băsescu: ... a neutralităţii militare.
Adrian Ursu: României îi stârnea emoţii faptul că un avion militar, care ştia ce avea la bord, intra în spaţiul său aerian?
Traian Băsescu: Nicidecum, puteau să vină şi 10 elicoptere, dar trebuiau să ştie unde vin. Nu puteau să vină la autoguvernarea din Harghita, domnule. Puteau să vină la Consiliul Judeţean Harghita.
Emil Hurezeanu: Dar partea maghiară şi-a rectificat cererea.
Traian Băsescu: Prea târziu. Se anulase survolul.
Emil Hurezeanu: Câtă intransigenţă.
Traian Băsescu: Rigoare.
Emil Hurezeanu: În relaţiile cu o ţară aliată şi prietenă.
Traian Băsescu: Foarte aliată, dar o ţară aliată al cărei preşedinte vine frecvent în România şi care frecvent, prin declaraţiile sale, nu respectă Constituţia României. A făcut-o cu mine de faţă în octombrie, când din politeţe am participat la venirea dânsului în secuime şi am participat la un miting. Sigur, mi-am exprimat punctul de vedere în octombrie lângă dânsul, legat de autonomie, atât la Caracal cât şi la Odorheiu Secuiesc şi aşa mai departe. Am avut o discuţie lungă cu dânsul în spatele uşilor închise, în care i-am explicat că nu putem tolera abordări în afara Constituţiei României, am avut o discuţie la Budapesta, am fost pus în situaţia ca şef al statului să dau un răspuns prompt acolo, pentru că şeful statului român nu putea avea un răspuns cu ambiguităţi vizavi de Constituţia României. Iar ca răspuns la discuţiile de la Budapesta şi la atitudinea mea absolut constituţională de acolo, mi se cere aprobarea pentru un survol cu aterizare la Târgu Mureş în vederea participării dânsului la evenimente organizate de autoguvernarea de la Harghita.
Emil Hurezeanu: Şi de ce reacţia autorităţilor române n-a fost univocă, fermă, bărbătească, venind din partea unui...
Adrian Ursu: A Ministerului de Externe, a cuiva...
Emil Hurezeanu: A ministrului de externe, bâjbâiau diverşi, domnul Corlăţean, domnul nu ştiu cine...
Traian Băsescu: Nu. Noi am dorit estomparea incidentului, de aceea nu s-au dat explicaţii. Din păcate la Budapesta...
Adrian Ursu: El a fost rostogolit.
Traian Băsescu: ...au fost declaraţii şi puncte de vedere şi atunci astăzi a trebuit să aibă şi MAE român un punct de vedere. Deci la noi sunt bineveniţi în calitate privată toţi şefii de stat, toţi demnitarii statului maghiar, cu cererea expresă ca nimeni să nu facă declaraţii care contravin Constituţiei statului român. Acest lucru este nenegociabil, domnul Hurezeanu, în interiorul excelentelor relaţii pe care la avem cu Ungaria, acest lucru este nenegociabil - Constituţia României. Nici măcar în glumă, nici măcar nu mai poţi face că nu auzi. Până nu de mult, exista un Vadim în spatele căruia ne ascundeam toţi. Orice declaraţie a unui demnitar maghiar care contravenea Constituţiei era trecută cu vederea şi reacţiona Vadim Tudor şi cu asta ne simţeam toţi cu conştiinţa împăcată. Spun „toţi", deşi nu m-am simţit niciodată, dar nu vreau să mă exclud. Având întâlniri la vârf, la vârful şefilor de stat, având ocazia să-i prezint punctul de vedere al şefului statului român, preşedintelui Solyom, mi s-a părut inacceptabilă continuarea, da? Şi mie şi Ministerului de Externe. Şi va exista un proces în care va trebui să explicăm prietenilor noştri maghiari că sunt bineveniţi la noi în politici în România, ne bucură faptul că vin în comunitatea maghiară, dar le cerem ferm ca declaraţiile lor să nu contravină Constituţiei României.
Emil Hurezeanu: Declaraţia aceasta este cunoscută şi omologilor dumneavoastră din Ungaria?
Traian Băsescu: Perfect.
Emil Hurezeanu: Bun. Vă mulţumim în orice caz pentru precizările publice pe care în sfârşit persoana cea mai autorizată din stat le face după aproape o săptămână.
Traian Băsescu: Da, n-am avut ocazia...
Emil Hurezeanu: ...nu ştiu dacă estompările ţin de demnitatea unui stat suveran european.
Traian Băsescu: Nu-i vorba... n-am fi dorit să...
Emil Hurezeanu: Escaladaţi.
Traian Băsescu: Da. Dacă ar fi existat o poziţie asemănătoare la Budapesta, astăzi n-ar fi existat comunicatul MAE, da?
Emil Hurezeanu: Adrian Ursu, domnule preşedinte, suntem somaţi să închidem această conversaţie.
Adrian Ursu: Cu o concluzie pe care cred că ar trebui s-o subliniem din...
Traian Băsescu: Să îmi daţi voie şi mie să trag o concluzie.
Adrian Ursu: ...criza va fi una de durată.
Traian Băsescu: Da.
Adrian Ursu: Nu o vom vedea sfârşită până la 31 decembrie 2009.
Traian Băsescu: Nu.
Adrian Ursu: Ci ea va trece puntea dintre ani.
Emil Hurezeanu: Dintre un mandat prezidenţial şi altul.
Traian Băsescu: Va acoperi şi anul 2010 în efectele ei.
Adrian Ursu: Iar planul de măsuri despre care spuneaţi că în perioada următoare Guvernul e obligat să-l ia, cuprinde şi decizii dure, dar şi pansamente pentru unele dintre categorii sociale.
Traian Băsescu: Deci nu vor fi de duritatea celor de pe vremurile lui Paul Thompson, vă aduceţi aminte că devenise sperietoarea noastră? Aici avem de-a face cu abordarea europeană în primul rând şi cu supravegherea Fondului. Dar aş vrea nu să creez un sentiment, pentru că nu voi reuşi, sunt atâţia care propovăduiesc ce-i mai rău, încât sunt convins că doar vocea mea nu e suficientă. Vreau însă să vă spun câteva lucruri: nu putem evita criza, pentru că nu depinde de noi, închiderea pieţelor externe nu ţine de noi sau diminuarea pieţelor externe pentru exportul românesc. Lipsa de încredere a investitorilor nu ţine de noi, este generalizată în toată lumea - şi în Statele Unite şi în Franţa şi în Germania şi în România. Lipsa de apetit a băncilor de a da bani nu ţine de România. Suntem într-un concert dacă vreţi al crizei. Dar ce vă pot asigura este că apreciez corectă ca măsură de siguranţă angajarea României pe un împrumut Uniunea Europeană - Fond cu prezenţă Bancă Mondială şi BEI plus BERD, deci un program de măsuri complex. Aceste măsuri sunt menite să prevină derapajul major, deci simţim efectele crizei, creşte şomajul, încearcă Guvernul prin măsurile sociale, extinderea perioadei de şomaj, creare de locuri de muncă prin investiţii, încearcă să diminueze impactul crizei, dar nu vor reuşi să acopere tot efectul crizei asupra populaţiei. Însă în mod cert în acest moment sau în momentul în care va fi semnat acordul cu Uniunea şi cu Fondul, România va avea centura de siguranţă pusă să nu fie în faţa unui derapaj, unui derapaj care să generalizeze criza în economia românească, din lipsă de resurse sau din alte motive. Vă asigur că ştim ce avem de făcut, măsurile pe care vi le-am spus sunt măsuri din ceea ce eu am citit în Parlament că ar trebui făcut, dintr-o experienţă de administraţie suficient de lungă - sunt convins că Guvernul le va negocia cum trebuie şi dacă vom fi solidari, dacă vom fi solidari, vom reuşi să-l negociem şi foarte bine. Pentru că auzeam pe la televizor, acum o să dăm banii înapoi, nu o să-i dăm atât de repede, n-o să luăm atât de mulţi, o să luăm doar atât cât ne trebuie dintr-un împrumut fixat a se derula pe doi ani de criză, deci nu discutăm de un singur an, 7-8 miliarde, nu ştiu - discutăm de doi ani, vom avea o perioadă în care vom plăti numai dobânzile şi sper să fie negociate la un nivel bun, în jur de 3%, sub 3% undeva, vom avea probabil 5-7 ani în care nu vom plăti rate, ci doar dobânzile la credit şi vom plăti atât cât vom lua. Dar nu aveam dreptul să nu ne asigurăm, pentru că a te asigura când a apărut derapajul major este mult mai greu decât s-o faci înainte, să o faci preventiv. Şi vă mai spun un lucru: am văzut la foarte mulţi politicieni - facem acest acord ca să ne redobândim ratingul de ţară. V-aş aminti că la două agenţii de rating am pierdut investment grade-ul, la una încă avem investment grade. Dar acordul cu Fondul nu ne readuce investment grade-ul, pentru că nu l-am pierdut pentru că nu aveam acord cu Fondul, ci pentru că nu am făcut reforme structurale, n-am ţinut cont de avertismentele Uniunii Europene din august, să nu mai aruncăm cu banii publici în consum, ci să ne oprim odată şi noi am fost degradaţi din punct de vedere investiţii înainte de terminarea mandatului fostului guvern. Deci când încă duduia economia. Deci nu acordul cu Fondul ne aduce înapoi statutul de ţară în care investiţiile sunt sigure şi reformele structurale pe care trebuie să le facem.
Emil Hurezeanu: Pe mine, pe noi, ne-aţi convins. Aţi vorbit ca un candidat prezidenţial cu şanse foarte mari, în ciuda crizei.
Adrian Ursu: Inclusiv la postul de premier candidat.
Traian Băsescu: aş mai spune un lucru foarte important. În primul rând, că ştim ce avem de făcut, şi în al doilea rând, aş vrea să dau un minim optimism românilor, că vom lua măsurile care să facă această criză nenorocită cât mai suportabilă pentru o situaţie de criză.
Emil Hurezeanu: Vă mulţumim mult.
Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult. A fost o discuţie plăcută.
Emil Hurezeanu: S-ar putea să nu fie măgulitor pentru noi asta, neapărat, ca ziarişti, ne-am propus să vă creăm şi probleme. Dar contează şi percepţia dumneavoastră.
Traian Băsescu: Nu, eu ce înţeleg prin discuţie plăcută? O discuţie în care întrebându-mă, pot să dau informaţii către populaţie, asta e tot.
Emil Hurezeanu: Urmează partea de analiză a acestei discuţii, domnule preşedinte, în studioul Realitatea TV din Piaţa Presei Libere. Robert Turcescu şi invitaţii săi preiau analiza şi discuţia.
Traian Băsescu: Şi acum, trecem la a desfiinţa mesajele.
Adrian Ursu: Vă dau şi eu mesajele de la cititorii "Cotidianul", pentru că sunt interesante.
Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult.
Emil Hurezeanu: Noapte bună!
Traian Băsescu: Noapte bună!
(Prin Monitoring Media: Realitatea TV - Ediţie specială, Ora: 21:30)
(sursa: http://www.monitoring.ro)
No comments:
Post a Comment