Participarea Primului-Ministru Emil Boc la dezbaterea din Camera Deputaţilor cu tema ”Programul şi măsurile Guvernului de combatere a crizei economice”
Alocutiunea Primului-Ministru Emil Boc la dezbaterea din Camera Deputaţilor cu tema ”Programul şi măsurile Guvernului de combatere a crizei economice”Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Vreau să vă mulţumesc pentru invitaţia adresată de a participa la dezbaterea cu privire la „Programul şi măsurile Guvernului de combatere a crizei economice”. Încă din start vreau să-i spun domnului Tăriceanu că eu nu am fost la Bruxelles, poate domnia-sa a fost în campanie electorală şi nu m-a văzut, dar asta rămâne să stabilească istoria.
Primul lucru pe care vreau să vi-l spun este următorul: guvernul are un program anticriză, el a fost inclus şi adoptat odată cu bugetul de stat pe anul 2009 şi principalele măsuri din programul anticriză au fost cuprinse în bugetul de stat.
Programul anticriză al guvernului a fost generat de 2 realităţi: o realitate a crizei economice externe şi o realitate a situaţiei economice a României la sfârşitul anului 2008.
Criza economică externă. Criza este o realitate mondială. Criza nu şi-a spus ultimul cuvânt şi are un parcurs extrem de brutal. Realităţile economice din ţările din preajma noastră, din ţările din Uniunea Europeană sau din America confirmă acest lucru. Criza nu s-a născut la noi dar pentru foarte mulţi români asta nu contează, criza a intrat în casele lor şi a devenit partea nedorită a vieţii lor.
Cu privire la realitatea economică a anului 2008, câteva cifre şi fapte cred eu că sunt relevante.
1. Anul trecut România a înregistrat a creştere economică de 7,8% dar a încheiat anul cu un deficit de 5,2%. Cu alte cuvinte, guvernarea anterioară, în loc să profite de creşterea economică şi să pună bani deoparte pentru vremuri mai grele, a cheltuit tot ce se putea cheltui şi ne-a lăsat şi datori. Ne-a lăsat cel mai mare deficit bugetar de după 1989, cu alte cuvinte o datorie publică suplimentară de peste 6 mld de euro doar anul trecut. Asta este realitatea pentru cei care astăzi vin să ne dea lecţii.
2. Banii din Fondul Naţional de Dezvoltare, în special cei rezultaţi din vânzarea BCR, au fost risipiţi de guvernarea anterioară. Numai în ultima parte a anului 2008 au fost risipite 3 miliarde de euro din Fondul Naţional de Dezvoltare. Astăzi economia românească nu mai are la dispoziţie banii pe care i-a câştigat ieri din privatizări. 3 miliarde de euro contează. Ei trebuiau să ajungă în Fondul de Dezvoltare şi, de acolo, în investiţii. Din nefericire, au fost risipiţi.
3. Fonduri europene. În 2007 şi 2008, România putea primi din fonduri structurale, potrivit alocării Uniunii Europene, 3 miliarde 129 milioane de euro, bani care să fie efectiv plătiţi către beneficiari în România. Guvernarea trecută a reuşit să aducă efectiv 6% din aceşti bani, adică 176 milioane de euro, din care 100 milioane de euro reprezintă plata aferentă programului JEREMIE, program de asistenţă. Deci aceasta este performanţa guvernării anterioare, în doi ani de absorbţie a fondurilor comunitare - 6% din cât ne-a alocat Uniunea Europeană.
4. Bani din împrumuturi rambursabile. Din împrumuturi rambursabile de la BEI, BERD, BIRD, BDCE, în valoare de 4 miliarde 809 milioane de euro, vechea guvernare a reuşit extraordinara performanţă ca, în unele situaţii, să plătim comisioane de milioane de euro pentru neutilizarea acestor bani. Să analizăm câteva exemple şi câteva proiecte cu bani rambursabili şi cu un grad scăzut de utilizare. De exemplu, proiectul de reabilitare drumuri naţionale etapa a VI-a beneficiază de un contract de împrumut de la BEI în valoare de 450 milioane euro, încheiat în 2007, şi acest împrumut are un grad de utilizare de 2,22%, adică din cei 450 de milioane de euro, guvernarea anterioară a reuşit să cheltuiască în doi ani, 10 milioane de euro, adică 2,22% din cuantumul împrumutului. Şi exemplele pot continua:
Ø Proiectul pentru construcţia autostrăzii Bucureşti-Constanţa, tronson Cernavodă-Constanţa, împrumut BEI în valoare de 250 milioane euro, grad de utilizare 0 (zero)!
Ø Proiectul educaţiei timpurie, împrumut BDCE din 2007 in valoare de 66 milioane euro, grad de utilizare 1,74% adică s-au cheltuit doar 1,16 milioane euro dintr-un total de 66 milioane de euro!
Ø Proiectul Servicii comunitare copii, împrumut BDCE din anul 2007, în valoare de 10 milioane euro, grad de utilizare 2%, adică s-au cheltuit 0,20 milioane euro!
Ø Programul de incluziune socială, împrumut BIRD din 2007, în valoare de 47 milioane euro, grad de utilizare 3,9%, adică s-a cheltuit doar 1,46 milioane euro din cele 47 milioane de euro alocate.
Din totalul acestor bani mai există astăzi 3,55 miliarde de euro, ce pot constitui o sursă pentru actualul Guvern de a finanţa investiţiile.
Acestea sunt condiţiile interne şi externe, sumar prezentate, în care se află actuala guvernare. Din nefericire, nu am profitat de contextul economic extern şi intern favorabil al anilor trecuşi şi am risipit bani foarte mulţi, când puteam economisi, cheltui cumpătat şi moderniza ţara prin reforme structurale.
Aud astăzi vorbindu-se de cât de importantă este reforma structurală a societăţii româneşti, de cât de importante sunt proiectele de infrastructură, când performanţa guvernării anterioare se reduce la 5 kilometri de autostradă.
Trecutul explică, dar nu scuză. Problema Guvernului pe care îl conduc nu e trecutul, ci prezentul şi viitorul, în ultimă instanţă. Prezentul e criza şi nimic nu trebuie să transforme acest prezent în viitor. Aceasta este fişa postului guvernului şi fişa tuturor demnitarilor din această ţară. Am început să lucrăm cu tot ce avem şi cu tot ce ne pune la dispoziţie calitatea de stat membru al Uniunii Europene. Pornim de la o situaţie critică şi simplă: economia României a pierdut o mare parte a pieţelor de export, produsele stau blocate şi ucid locuri de muncă, de la bănci nu mai curge creditul care pune în mişcare economia iar bugetul e supus unor presiuni uriaşe. Problemele economiei au redus veniturile la buget, iar efectele crizei au obligat la creşterea cheltuielilor de asistenţă socială.
Atât criza economică mondială, cât şi impactul ei asupra economiei româneşti nu pot fi evitate. Tot ceea ce poate face Guvernul prin actul de guvernare este:
Ø pe de o parte să limiteze consecinţele economico-sociale negative ale crizei şi
Ø să asigure condiţiile pentru o relansare economică cât mai rapidă.
Ştim ce şi cum trebuie să facem. Am conceput la nivel guvernamental un program de măsuri anti-criză, plan inclus în bugetul de stat, care urmăreşte cel puţin următoarele scopuri:
1) Relansarea creşterii economice şi sprijinirea mediului investiţional şi de afaceri în vederea menţinerii şi creării locurilor de muncă:
2) Protejarea populaţiei de efectele crizei economice şi în special protejarea categoriilor sociale care sunt cele mai defavorizate în contextul crizei economice şi mă refer aici, în special, la cei cu pensii şi salarii mici.
3) Relansarea creditului şi a lichidităţii în vederea finanţării economiei româneşti. Este, poate, cea mai importantă problemă a economiei şi cea mai importantă preocupare a Guvernului în momentul de faţă, de a relansa creditul şi, de aici, de a relansa economia românească şi, nu în ultimul rând, pentru a putea da speranţe celor peste 500.000 de români care au credite angajate la bănci şi pentru care acestea încep să devină o povară în fiecare zi.
Principalele măsuri şi politici anti-criză sunt următoarele:
1. Investiţia publică masivă în infrastructură. Principalul nostru răspuns la criză îl reprezintă investiţiile. Am alocat 20% din banii bugetului, adică 10,2 miliarde de euro, pentru investiţii.
Şi o să dau câteva exemple, cu permisiunea dvs., ce am făcut de la momentul adoptării bugetului până astăzi pe această componentă a investiţiilor publice masive în infrastructură.
Pe domeniul transporturilor au fost întreprinse şi demarate cel puţin următoarele obiective:
Ø Lărgirea la patru benzi a centurii existente a Bucureştiului, partea de nord. Ce s-a făcut în acest proiect? Începând cu ianuarie 2009 s-au deblocat exproprierile necesare acestui proiect, prin promovarea de hotărâri de Guvern pentru identificarea şi plata acestor terenuri. S-au promovat hotărâri de Guvern privind preluarea din proprietatea privată a statului, situaţie ce stagna de un an de zile. S-au plătit datoriile înregistrate în 2008 şi terenuri aferente acestui proiect în valoare de 10.640 mii lei. Pentru lucrări am alocat la începutul acestui an din bugetul de stat 96.680 mii lei.
Ø Pentru centura Ploieşti Vest: începând cu ianuarie 2009 sau deblocat exproprieri necesare acestui proiect prin promovarea de hotărâre de Guvern şi plata a 965 mii lei contravaloare terenuri. S-a făcut un nou program de lucrări astfel încât la finalul anului să fie gata sistemul rutier, urmând ca în primăvara anului 2010 să fie finalizat tot sectorul, lărgirea pasajelor la patru benzi.
Ø Pasaj subteran DN1 Băneasa: s-au plătit toate datoriile înregistrate în 2008 pentru execuţie, în valoare de 4.173 mii lei, s-a deblocat situaţia utilităţilor ce stagna de 14 luni la Primăria sectorului 1 şi Primăria Generală. Prin bugetul de stat s-a alocat suma de 36.876 mii lei pentru lucrări în 2009.
Ø Autostrada Bucureşti-Ploieşti: s-a deblocat situaţia prin hotărârea de Guvern şi plata a 149.000 mii lei a terenurilor ce blocau constructorii să atace diferite sectoare de autostradă. De asemenea, s-au plătit către constructori datoriile înregistrate în 2008 pentru execuţie, în valoare de 67.600 mii lei. In 2009 suma totala alocata acestui proiect este de 410.000 mii lei. După plata datoriilor şi a terenurilor au mai rămas pentru lucrări 197.000 mii lei. În luna martie s-a deblocat situaţia juridică a pădurilor, situaţie care a blocat lucrările timp de 14 luni.
Ø Autostrada Transilvania: în luna februarie s-a semnat un protocol adiţional contractului cu firma Bechtel care prevede finalizare a 42 de km de autostrada pe tronsonul 2B Câmpia Turzii – Gilău până la finalul anului şi continuarea lucrărilor la tronsonul 3C Suplacu de Barcau - Borş. Tot prin acest protocol, statul român nu mai plăteşte avansul (peste 150 milioane euro) şi plăţile pentru lucrări vor fi efectuate jumătate în euro şi jumătate în lei, ceea ce produce economii la bugetul de stat. Anul acesta s-au finalizat exproprierile la tronsonul 2B (26% din total) care blocau execuţia, terenuri în valoare de 14.448 mii lei. S-au încheiat în regim de urgenţă 5 contracte de mutare utilităţi cu finalizare în perioada martie –aprilie 2009. S-a accelerat aprobarea proiectelor tehnice pe celelalte tronsoane de la Câmpia Turzii la Borş. S-au certificat lucrări executate în 2008, în valoare de 130.000 mii lei.
Ø Varianta de ocolire Arad la nivel de autostradă: în luna martie s-a semnat contractul de execuţie în valoare de 120 milioane euro şi este primul proiect din România care are înainte de semnarea contractului de execuţie terenurile necesare în proporţie de peste 80%. Contractul semnat este prevăzut cu clauze clare, termene intermediare şi penalităţi, astfel încât să se poată rezilia rapid în cazul în care constructorul nu performează.
Ø Autostrada Arad-Timişoara: s-a dat ordinul de începere a lucrărilor pe 26 ianuarie. În această săptămâna se va publica in Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern privind expropriere unor terenuri necesare în valoare de 67.371 mii lei, astfel încât constructorul să nu aibă motiv de întârziere.
Ø Varianta de ocolire Constanţa la nivel de autostradă: în cursul acestei săptămâni se publică în Monitorul Oficial o Hotărâre de Guvern privind exproprierile unor terenuri necesare în valoare de 128.557 mii lei. În acest moment se promovează o Hotărâre de Guvern privind transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea Ministerului Transporturilor a unor suprafeţe de teren de 142.000 metri pătraţi, necesare acestui proiect.
Ø Autostrada Cernavodă Medgidia-Constanţa: Săptămâna trecuta s-au semnat contractele de execuţie pe cele doua tronsoane în valoare de 260 milioane de euro. S-a reziliat contractul cu firma de consultanţă ce avea întârzieri, în luna aprilie urmând a fi desemnat un nou consultant.
Iată doar un capitol, şi am mers în manieră explicită, pentru a observa că ceea ce am scris în buget la capitolul investiţii în domeniul infrastructurii se face şi nu sunt doar simple vorbe, aşa cum a fost situaţia în perioada anterioară acestei guvernări.
De asemenea, un proiect extrem de important îl reprezintă reabilitarea termică a blocurilor, proiect care are cel puţin două avantaje majore: economie la factura plătită de cetăţean, pe de altă parte, este vorba despre locuri de muncă şi comenzi pentru industria autohtonă.
Am adoptat deja ordonanţa de urgenţă cu privire la reabilitarea termică a blocurilor de locuit. Potrivit Ordonanţei, 50% din costuri sunt suportate de la bugetul de stat, 30% de către administraţiile locale şi 20% de către asociaţiile de proprietari. Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe îi sunt alocaţi 360 de milioane de lei. Aceştia vor asigura finanţarea lucrărilor de intervenţie la aproximativ 50.000 de apartamente. În cursul lunii februarie, au fost solicitate primarilor cereri de finanţare pentru blocurile de locuinţe, cu indicatorii tehnico-economici aprobaţi de consiliile locale. Până în prezent, cererile centralizate totalizează aproximativ 11.000 de apartamente cu indicatori tehnico-economici aprobaţi şi aproximativ 34.000 de apartamente cu indicatori tehnico-economici în curs de aprobare. Principiul de finanţare va fi „primul venit, primul servit”.
De asemenea, în ceea ce priveşte programul de modernizare a infrastructurii locale, pe componenta drumuri avem alocate, în total, 800 milioane lei (faţă de 148 milioane lei în 2008), iar pe componenta construire sisteme de alimentare cu apă 250 de milioane lei (faţă de 92 milioane lei în 2008). Au fost comunicate deja consiliilor judeţene alocările, urmând ca lista obiectivelor finanţate şi termenele de punere în funcţiune să fie definitivate imediat, prin ordin al ministrului, până la sfârşitul lunii martie. Aceeaşi este situaţia şi a programului de construire sisteme de alimentare cu apă la sate şi a programului de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori.
În domeniul infrastructurii din sănătate: a fost stabilit deja graficul eşalonării fondurilor pe obiective de investiţii. Astfel, cei 155.343 mii lei au fost repartizaţi după cum urmează: 110.262 mii lei pentru obiective de investiţii în continuare, 3.544 mii lei pentru obiective de investiţii noi şi 41.537 mii lei pentru consolidări clădiri. Deja, ministerul Sănătăţii a făcut demersurile necesare pentru ca aceşti bani să ajungă în teritoriu, iar lucrările de modernizare a infrastructurii în sănătate să fie realizate.
În domeniul infrastructurii din educaţie, pe lângă achitarea restanţelor pentru lucrările efectuate şi nedecontate în anul 2008, în valoare de peste 825 milioane lei, sunt pregătite demersurile investiţionale pentru: achiziţionarea de microbuze, continuarea realizării a 84 de campusuri şcolare în judeţe, continuarea sau demararea lucrărilor de construcţie la peste 33 de cămine studenţeşti în principalele centre universitare sau pentru continuarea sau demararea lucrărilor de modernizare la peste 125 de spatii de învăţământ în principalele centre universitare. De asemenea, este în plină desfăşurare programul lucrărilor de reabilitare pentru circa 2.000 de şcoli.
În domeniul agriculturii, au fost achitate aproape toate subvenţiile restante pentru anul 2008, în valoare de peste 1 miliard de lei. De asemenea, s-au făcut plăţi în sectorul vegetal de 251,3 milioane lei, în sectorul zootehnic de 490 milioane lei şi în sectorul îmbunătăţiri funciare de 42,4 milioane lei. Şi, în ultima şedinţă de Guvern, am alocat sectorului de îmbunătăţiri funciare sumele din buget pentru ca aceste lucrări să fie efectuate la timp.
Iată doar câteva exemple şi, evident, putem continua cu mediul, cu turismul şi cu foarte multe alte domenii unde lucrările sunt deja în desfăşurare, tocmai pentru ca, pe de o parte, să dăm de lucru economiei româneşti, să asigurăm menţinerea locurilor de muncă, să asigurăm lichiditate, cu atât cât se poate, de bani-gheaţă, cu atât cât putem în momentul de faţă, un Guvern care, repet, a făcut din investiţii preocuparea majoră. Niciun alt Guvern din istoria României nu a reuşit să aloce 20% din banii pe care îi are pentru lucrări de investiţii.
Tot la acest capitol, al investiţiilor, aş menţiona faptul că am achitat deja 80% din datoriile restante ale vechiului guvern, şi mă refer aici la lucrările efectuate, facturate şi neplătite la 31 decembrie 2008. Atrag atenţia şi de aici, de la tribuna Parlamentului, ordonatorilor secundari şi terţiari de credite să plătească aceşti bani către firmele care au efectuat lucrări. Degeaba deschid finanţare Ministerul Finanţelor şi ministerele de resort spre structurile teritoriale, dacă ordonatorii terţiari şi secundari de credite nu fac aceste plăţii. Vom avea monitorizarea exactă, prin intermediul prefecturilor, asupra modului cum aceşti bani pe care Guvernul, cu eforturi substanţiale, îi procură pentru a-i pune la dispoziţia unităţilor economice, astfel încât activitatea economică să fie relansată.
De asemenea, am modificat deja, printr-o ordonanţă de urgenţă, legea achiziţiilor publice. Împreună cu domnul vicepremier Dan Nica am lucrat la acest proiect, cu o echipă de specialişti, şi am urmărit prin această modificare a legii achiziţiilor publice, pe de o parte să întărim transparenţa şi controlul banului public şi, pe de altă parte, să eliminăm mecanismele birocratice care puneau atâtea frâne în procesul achiziţiilor publice. Am scurtat termenul de organizare a unei licitaţii de la 90 de zile la 30 de zile, am stabilit termene precise pentru analiza ofertei la 20 de zile, cu un surplus de maxim 20 de zile, termene precise în instanţă pentru judecarea cererilor în cazul în care există contestaţii şi introducerea unei taxe de timbru de 2% din valoarea contractului, pentru a împiedica acţiunile şicanatorii care blochează acţiunile de licitaţie cu privire la utilizare banului public
Absorbţia fondurilor comunitare. Atragerea banilor europeni reprezintă şansa modernizării României şi depăşirii crizei economice. În doi ani, şi anume în 2007 şi 2008, vechea guvernare a adus în ţară 6% din banii care i-au fost alocaţi de Uniunea Europeană. Şi nu este de mirare de ce au realizat doar atât. În primul rând pentru că doar un singur Program Operaţional Sectorial a fost auditat la capitolul sistemul de management şi control şi era firesc că plăţi intermediare nu puteau fi făcute, câtă vreme Programele Operaţional Sectoriale nu erau auditate în privinţa sistemelor de management şi control.
Ce am făcut noi? Încă din primul moment când am ajuns la guvernare am înfiinţat un Comitet interministerial sub coordonarea directă a Premierului şi Vicepremierului care monitorizează săptămânal gradul de absorbţie a banilor comunitari şi procedurile care trebuie simplificate pentru ca aceşti bani să ajungă mai repede în România. Şi rezultatele se văd deja spunem noi. În două luni ale acestei guvernări au fost semnate 141 de contracte de finanţare, în timp ce într-un an şi jumătate al vechii guvernări, din iulie 2007 până la sfârşitul anului 2008, au fost semnate doar 177 de contracte de finanţare. Cu alte cuvinte, am făcut în două luni ce a făcut fostul guvern în mai bine de un an.
Menţinerea cotei unice de impozitare, a treia prioritate din programul anticriză: Cota unică este un bun câştigat, şi această cotă unică trebuie păstrată.
Capitalizarea CEC şi Eximbank în vederea susţinerii mediului de afaceri: Am decis să cheltuim în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii care sunt expuse unor riscuri grave, în primul rând riscului valutar şi de neachitare a plăţilor. Aceste presiuni asupra IMM-urilor au fost provocate de criza financiară şi de încredere de pe pieţele globale. Vom interveni printr-o injecţie substanţială de capital la CEC şi la EXIMBANK pentru a degaja traseele comerciale şi de export ale sectorului privat. De asemenea, domnul ministru Niţă are un program ambiţios de simplificare a procedurilor pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, program care a fost déjà aprobat printr-un memorandum în Guvern şi va fi extins la toate componentele de atragerea de fonduri europene tocmai pentru a aduce mai mulţi bani pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii în România.
Alocarea prin bugetul de stat a cel puţin aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca în anul 2008.
Operaţionalizarea fondului de garantare a creditorilor pentru IMM-uri şi înfiinţarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii: Chiar în ultima şedinţă de Guvern, la propunerea Ministerului întreprinderilor mici şi mijlocii am aprobat acest act normativ prin care asigurăm contragarantarea creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii pentru a menţine şi genera noi locuri de muncă.
Continuarea şi extinderea programului Rabla prin cel puţin două modalităţi: intrarea în program a maşinilor mai vechi de 10 ani, cu doi ani mai “tinere” decât cele admise până anul trecut şi majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum şi finanţarea în limita a 60.000 de vehicule faţă de 40.000 în 2008. De asemenea, am modificat taxa auto pentru a răspunde nevoilor industriei autohtone, intereselor cetăţenilor români şi nu în ultimul rând reglementărilor europene.
Includerea în bugetul general consolidat al statului a veniturilor proprii ale instuţiilor şi agenţiilor guvernamentale.
Programul anticriză are nu numai o componentă economică, care este vitală pentru relansarea economiei româneşti, ci are şi o componentă socială. Aşa cum am spus încă din primul moment, această criză nu trebuie să fie decontată de cei care sunt cei mai vulnerabili în societatea românească, de cei cu venituri mici, de cei cu pensii şi salarii mici. Această criză trebuie să ne găsească solidari, de aceea programul anti-criză are şi un set de măsuri pentru protejarea populaţiei, pentru protejarea intereselor economice ale populaţiei. Şi aceste măsuri ar fi pe scurt următoarele:
1. Instituirea pensiei sociale minime. Este un act de dreptate, este un act moral, este un act care vine în sprijinul acelora care trăiesc la limita subzistenţei. Este un act prin care instituim în România o pensie socială minimă de 350 de lei: începând cu 1 aprilie 2009 de 300 de lei şi de la 1 octombrie 2009 până la 350 de lei. Deja a fost emis actul normativ care instituie în România pensia socială minimă, un act de care beneficiază peste 1.200.000 de persoane care vor avea un pic mai mult decât ieri în vederea asigurării unui trai cât de cât decent şi este păcat că o asemenea măsură nu s-a putut lua mai repede, dar în vremuri de criză poate că este momentul să ne gândim cu atât mai mult la cei care sunt vulnerabili, la cei care au probleme sociale.
2. Compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 600 de lei. Deja, la propunerea ministrului sănătăţii acest act normativ a fost emis şi este în vigoare.
3. Tratarea veniturilor din perioada de şomaj tehnic (maxim trei luni), după cum urmează:
- din punct de vedere al angajatului – ca venituri de natură non-salarială şi aplicarea regimului corespunzător de impozitare
- din punct de vedere al angajatorului: scutirea de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale.
4. Susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri.
5. Pentru anul 2009 se va prelungi perioada de acordare a ajutorului de şomaj cu trei luni.
6. Şi nu în ultimul rând, aş face menţiunea, dacă tot vorbim despre solidaritate, ea trebuie să fie exemplificată şi prin câteva date concrete, am propus ca pentru demnitari salariile acestora pentru anul 2009 să fie îngheţate.
Acest set de politici şi măsuri anticriză, set cuprins în proiectul bugetului de stat, evident că în funcţie de evoluţia economică va fi urmat de alte măsuri şi politici anticriză.
În perioada următoare avem în analiză mai multe măsuri care vin să completeze programul pe care l-am prezentat, şi m-aş referi, cu titlu exemplificativ, la câteva dintre aceste măsuri viitoare:
1. Reducerea numărului de taxe şi tarife, începând cu cele ale căror costuri de administrare sunt superioare încasărilor efective. Chiar dacă suntem în perioadă de criză, această guvernare merge pe mâna unei fiscalităţi reduse: menţinem cota unică de impozitare de 16% şi reducem numărul de tarife, impozite şi taxe. În prezent, există în România 558 de impozite şi taxe, din care 74 în Registrul fiscal al contribuţiilor sociale şi 484 în Registrul taxelor şi tarifelor nefiscale. Aceste impozite sunt prevăzute într-un număr de 185 de acte normative.
2. Neimpozitarea profitului reinvestit începând cu trimestrul al II-lea al anului 2009 - o altă măsură ce vine în sprijinul mediului de afaceri, pentru susţinerea activităţii economice, pentru menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă.
3. Stimularea investiţiilor prin acordarea de garanţii de stat, acordarea de ajutoare de stat şi elaborarea unor scheme noi de ajutor de stat pentru întreprinderile şi domeniile strategice ale economiei româneşti.
4. Majorarea prefinanţării proiectelor la 20%.
5. Măsuri privind TVA-ul pentru anumite proiecte.
6. Corelarea politicilor fiscale ale guvernului cu politica monetară a Băncii Naţionale, în vederea reluării creditării economiei româneşti. În acest context, este analizată şi posibilitatea unui împrumut extern de la Comisia Europeană şi Fondul MI în vederea asigurării necesarului de finanţare. Este vital să asigurăm relansarea credităţii economiei româneşti. In acest sens, am infiintat la nivelul guvernului un Comitet Interministerial care analizeaza necesarul de finantare interna si externa a Romaniei.
7. Accesarea rapidă şi eficiantă a fondurilor rambursabile de la BEI, BIRD, BDCE pentru investiţii majore în economia românească. Există fonduri rambursabile în valoare de 3.55 miliarde euro.
8. Măsuri de sprijin a unor sectoare şi domenii cheie ale economiei româneşti, ce reprezintă un avantaj competitiv în raport cu alte ţări. Cu alte cuvinte, guvernul îşi propune să stabilească un set de măsuri pentru sprijinirea acelor domenii ale economiei româneşti care prezintă un avantaj competitiv în raport cu alte ţări. Mă refer aici, în special, la agricultură şi turism, dar avem în vedere şi regia sau domeniul construcţiilor. Sunt domenii unde putem aduce plusvaloare în economia românească. Domnul ministru Sârbu deja lucrează la un asemenea plan pe termen mediu şi lung pentru a face din România o ţară exportatoare de poduse agroalimentare şi nu aşa cum este în momentul de faţă, o ţară net importatoare de poduse agroalimentare. Pentru asta este nevoie de o strategie cu paşi precişi pe termen mediu şi lung, prin care România, care are posibilitatea de ... milioane de oameni trebuie să devină o ţară exportatoare de poduse agroalimentare. Din nefericire, agricultura n-a reprezentat o prioritate strategică a nici unui guvern de până în momentul de faţă, este un domeniu strategic şi care, repet, va fi în atenţia guvernului pe perioada următoare, cu măsuri pe termen scurt, mediu şi lung pentru atingerea acestui obiectiv.
De asemenea, în încheiere aş vrea să vă mai spun doar câteva lucruri.
Criza care ne obligă astăzi la adevăruri neconvenabile şi măsuri decisive trebuie să fie baza modernizării statului. Această criză ne poate face, totuşi, un serviciu: ea trebuie să fie dieta care pune capăt obezităţii birocratice a statului. Criza va grăbi modernizarea. Rezultatele pe care le vom avea vor depinde în primul rând de noi. Reformele structurale nu ne sunt dictate de FMI, ele sunt necesare prentru că fostul guvern a scăpat complet aceste reforme, care ar fi fost mult mai uşor de aplicat în vremuri de creştere economică. Cu sau fără FMI, guvernul a început aceste reforme din primele zile ale mandatului, cu sau fără FMI, guvernul este decis să modernizeze România, mă refer la acele reforme structurale pe care acest guvern trebuie să le ducă până la capăt.
Mă refer la descentralizare, şi deja am stabilit în guvern ca descentralizarea în principalele domenii - educaţie, sănătate, agricultură, cultură şi administraţie locală - să plece pe drumul actelor normative până la începutul lunii mai, după care, odată cu această toamnă şi începutul anului viitor, să regăsim descentralizarea în termeni reali în România. Asta înseamnă că noi cei din Bucureşti, cei de la puterea centrală, vom da mai multe prerogative spre autorităţile locale, pentru ca ei să gestioneze interesele în raport cu ceea ce le cere comunitatea şi nu şeful de la Bucureşti. Evident că această descentralizare va fi însoţită de o alocare a resurselor financiare corespunzătoare.
În al doilea rând, este vorba de proiectul legii salarizării unice. Este un proiect care trebuie să elimine privilegiile din sistemul de salarizare din România, este vorba despre un proiect care va lămuri pentru totdeauna problema sporurilor, indemnizaţiilor şi altor bonusuri. Fiecare cetăţean român va fi plătit în concordanţă cu pregătirea pe care o are şi cu munca pe care o desfăşoară, fără privilegii şi fără privilegiaţi. Acest proiect va fi finalizat în luna mai şi va intra în dezbatere la Parlament, pentru a pune ordine în sistemul salarizării publice din România. Ştim cu toţii că avem funcţionari publici care sunt prost plătiţi, ştim că avem nevoie de funcţionari care trebuie să fie mai bine plătiţi pentru că fac, trebuie să facă o muncă foarte bună, după cum ştim că sunt foarte mulţi funcţionari care, aşa cum spuneam, taie frunză la câini şi care nu mai trebuie plătiţi din banii publici. Asta poate fi realizat numai printr-o reformă reală a statului, atât prin legea unică a salarizării publice, cât şi prin cea de-a treia componentă: restructurarea agenţiilor şi a aparatului guvernamental. Deja câteva semnale au fost date: am desfiinţat Cancelaria Primului-Ministru, Ministerul de Interne a început un amplu proces de restructurare, acesta continuă şi va continua la nivelul agenţiilor şi al altor structuri subordonate ministerelor, pentru că avem nevoie de un stat suplu, ave nevoie de un stat eficient, avem nevoie de un stat care să răspundă nevoilor oamenilor.
Aceste lucruri pot fi realizate de un guvern care are voinţa, ştiinţa şi capacitatea de a face aceste lucruri. Şi tocmai de aceea spun că această criză poate fi - cum spune românul, în tot răul şi un bine - (n.n. un prilej) să modernizăm statul român pe calea acestor reforme structurale. Dar această criză trebuie poate să ne găsească, mai mult ca oricând, solidari.
A fi solidari înseamnă, pe de o parte, să avem grijă de creşterea economică iar, pe de altă parte, să avem grijă de cei care sunt vulnerabili la aceste vremuri dificile. Noi nu putem cere românilor decât două lucruri: încredere şi luciditate, la vremuri grele - oameni solidari. Nu ne putem înşela unii pe alţii - şi nici n-avem voie să ne înşelăm - cu speranţa că vremurile o să fie mai bune cu noi decât sunt cu alţii. Vom trece prin clipe încercări şi neaşteptate dar vom trece împreună şi vom reuşi împreună, dacă vom fi solidari şi vom face ceea ce trebuie pentru România, în interesul românilor.
Vă mulţumesc!
Emitent: Guvernul României – Purtătorul de Cuvânt al Guvernului
Data: 16.03.2009
Participarea Primului-Ministru Emil Boc la dezbaterea din Camera Deputaţilor cu tema ”Programul şi măsurile Guvernului de combatere a crizei economice”
Intervenţia de răspuns a primului-ministru Emil Boc în cadrul dezbaterii din Camera Deputaţilor cu tema ”Programul şi măsurile Guvernului de combatere a crizei economice”Doamnă preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Mulţumesc pentru timpul pe care mi l-aţi acordat în vederea acestei dezbateri. Am venit pentru o dezbatere serioasă. Mulţumesc pentru unele idei şi recomandări pe care le-aşi făcut. Din nefericire aşteptam de la grupul PNL nu un gest de campanie electorală, ci o dezbatere publică serioasă. Am găsit de la PNL doar afirmaţii de genul „Potopul”. Cred că aţi definit exact cum trebuie, guvernarea liberală: „După noi, potopul”, aceasta a fost sintagma guvernării liberale. Aceasta a fost ceea ce a lăsat guvernarea liberală în România, la sfârşitul anului 2008. Am avut şansa unor vremuri foarte bune, 2007-2008, ani de creştere economică în context internaţional favorabil şi am irosit-o. Am cheltuit şi atunci, când am avut o creştere economică de 7,8%, mai mult decât am produs. În loc ca atunci să fi pus, aşa cum am mai spus, bani de-o parte pentru vremuri grele, am lăsat un deficit bugetar de 5,2%. Aceasta este lecţia guvernării liberale, pe care au lăsat-o românilor, un deficit de peste 5,2%. Şi asta, repet, în condiţii extrem de favorabile.
Am mai spus-o încă o dată: trecutul nu scuză, dar el trebuie să fie cunoscut. Acum avem de apărat prezentul şi de construit viitorul. Asta înseamnă, că în aceste condiţii, în care pe de-o parte avem o criză economică internaţională fără precedent, şi în condiţiile în care această criză, evident că nu ne poate ocoli nici pe noi, trebuie, pe de-o parte, să limităm efectele acestei crize în România şi, pe de-altă parte, să pregătim, prin măsurile pe care le luăm, relansarea economică a României.
Programul anticriză este cuprins în programul bugetului de stat pe anul 2009. Pentru cei care mai spun, de la Partidul Naţional Liberal, că nu există program anticriză, îi invit să citească raportul privind situaţia macroeconomică pentru anul 2009 şi proiecţia acesteia în perioada 2010-2012 şi, începând cu paginile 45 din acest raport, veţi regăsi măsurile anticriză pe care le-am propus şi le-am adoptat odată cu bugetul de stat. Evident că avem nevoie să aducem şi alte corecţii pe măsură ce, atât criza economică internaţională evoluează, cât şi situaţia economică din România.
Deja, astăzi am enunţat un set de noi măsuri şi propuneri pe care guvernul le are în vedere în perioada următoare. Ceea ce este însă important acum este următorul lucru: prin ceea ce am făcut acum, practic am făcut ceea ce fac toţi europenii, şi nu numai, în perioada de criză: investesc masiv în infrastructură. Este păcat că o guvernare liberală nu s-a putut mândri niciodată cu 20% din banii bugetului alocaţi spre infrastructură.
Semnul clar al acestui proiect al nostru este că am majorat de la 6% la 7% din PIB banii alocaţi investiţiilor. În 2008, guvernarea Tăriceanu avea 6% din PIB pentru investiţii. Noi, în 2009, avem cu un procent mai mare din PIB alocat pentru investiţii, bani în condiţiile, repet, ale unei crize economice şi în care nu mai avem de-a face cu o creştere economică de 7,8%, cum a avut şansa România în anul 2008, ci cu o creştere mult, mult mai mică. Pe de altă parte, am redus cheltuielile cu bunuri şi servicii de la ceea ce a avut domnul Tăriceanu în 2008, de la 6%, la 4,8% din PIB, ca o dovadă a faptului că banii trebuie orientaţi spre activităţi productive, cu efect multiplicator în economie, care să menţină locuri de muncă şi să creeze noi locuri de muncă.
Pe de altă parte, ne spuneau colegii liberali că nu sunt măsuri anticriză, dar după aceea spun că ne-am inspirat din măsurile lor. Decideţi-vă, dragi colegi, o dată: ori există, ori nu există; a treia soluţie nu există, din punct de vedere logic. Acest program anticriză este cel pe care l-am prezentat şi care este aplicat în momentul de faţă şi am prezentat timp de 30 de minute doar noutăţile pe care le-am adus de la adoptarea legii bugetului de stat până astăzi, data discuţiei din parlament a programului anticriză şi vom merge în continuare pe această linie.
Vom investi masiv în infrastructură, în fiecare şedinţă de Guvern facem o analiză riguroasă a modului cum sunt cheltuiţi banii pe investiţiile publice în fiecare săptămână, a modului cum sunt atrase fondurile europene, am stabilit termene precise pentru descentralizare, am stabilit termenele precise pentru legea salarizării unice, am stabilit termene precise pentru restructurarea agenţiilor şi a altor structuri din subordinea ministerelor, cu alte cuvinte procesul de modernizare a României a început, şi acest Guvern are capacitatea să ducă aceste lucruri mai departe şi trebuie să le spunem românilor că această criză economică nu ne ocoleşte, ne va pune şi probleme. Solidari o putem depăşi, şi am dat primul semnal de la nivelul demnitarilor tăind salariile stabilite de domnul Tăriceanu de 30.000 de euro, de 40.000 de euro pentru şefii de agenţii, la 48 milioane de lei vechi. A fost un gest prin care am eliminat sfidarea banului public a vechii guvernări. De asemenea, am propus tot ca un gest de solidaritate ca în primul rând demnitarii să nu aibă niciun fel de majorări de salariu în anul 2009, tot ca o expresie a unui gest de solidaritate cu românii care trebuie să suporte şi ei alături de demnitari, şi mai ales demnitarii alături de români, consecinţele acestei crize. Am instituit măsuri sociale ca o dovadă a faptului că acest Guvern nu este nici al PSD-ului, nici al PDL-ului, este al românilor, iar românii nu sunt psd-işti sau pdl-işti, românii sunt oameni care au probleme şi de stânga şi de dreapta, sunt oameni care au nevoie de salarii şi pensii decente, sunt români care au nevoie să-şi continue investiţiile, să aibă locuri de muncă şi să se creeze noi locuri de muncă. De aceea, acest Guvern va lua acele măsuri pe care le-am stabilit în parteneriatul pentru România, măsuri care sunt necesare românilor, şi le va aplica. Pensia socială minimă a fost doar una dintre măsurile pe care le-am dat cu privire la faptul că suntem solidari cu cei care au pensii foarte mici. Sunt cei care astăzi trăiesc cu pensii sub 1 milion de lei vechi, chiar cu 500.000 de lei vechi. Aceştia vor avea anul acesta o pensie minimă de 350 de lei. Încercăm să ne onorăm şi alte obligaţii şi alte promisiuni, în limita resurselor bugetare pe care le avem. Tot cu privire la pensionari, am reuşit să propunem majorarea punctului de pensie până la o valoare apropiată de 45%, exact 42,5%. De asemenea, avem în vedere ca în perioada următoare resursele bugetare să fie alocate spre cei cu venituri şi salarii mici. Ei trebuie să beneficieze în primul rând de o susţinere din partea statului în această perioadă dificilă de criză, dar evident că nu putem uita de ceea ce este foarte important – producerea de prosperitate, producerea de bogăţie, menţinerea locurilor de muncă, iar acestea nu pot fi făcute decât dacă menţinem cota unică de 16%, alocăm bani foarte mulţi pentru investiţii, nu impozităm profitul reinvestit, continuăm cu programul Rabla, apropo de susţinerea consumului pentru ceea ce înseamnă industria românească în domeniul auto, de stabilirea unor priorităţi pentru agricultură şi am stabilit ca prioritate să transformăm această ţară dintr-o ţară importatoare de produse agro-alimentare într-una ne-exportatoare de produse exportatoare de produse agro-alimentare, pentru că nu este firesc ca fabricile din România să aducă carne din străinătate pentru a produce produse de acest fel în România, când avem aceste resurse aici la noi în ţară, dar n-am ştiut până acum să abordăm o asemenea temă într-o manieră coerentă, ca agricultura să dea României şansa şi pentru ţărani, şi pentru agricultori, şi pentru fermieri de a avea ce trebuie. Şi, în acest context de solidaritate sunt convins că putem depăşi această perioadă de criză economică şi prin solidaritatea guvernului putem da românilor speranţa că dincolo de greutăţile crizei ne poate fi mai bine. Vă mulţumesc pentru dezbaterea de astăzi şi vă asigur că voi fi prezent ori de câte ori va fi nevoie în faţa dvs. pentru a prezenta ceea ce Guvernul doreşte să facă împreună cu dvs. Vă mulţumesc.
Emitent: Guvernul României – Purtătorul de Cuvânt al Guvernului
Data: 16.03.2009
(sursa: http://www.gov.ro)
No comments:
Post a Comment