Mihai Rădulescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor. La câteva ore după discursul său, primul său discurs în faţa noului Parlament ales uninominal la sfârşitul anului trecut, preşedintele Traian Băsescu este invitatul Ediţiei speciale pentru a spune şi lucruri rămase nespuse în discursul din Parlament, dar şi pentru a răspunde întrebărilor ridicate pe diferite voci şi pe diferite canale media în aceste zile şi după discursul din Parlament. Mai întâi, bună seara, domnule preşedinte.Traian Băsescu: Bună seara, bine v-am regăsit.
Mihai Rădulescu: Poate nu ar fi lipsit de interes să aflăm la început cum v-aţi simţit în Parlament azi, ţinând cont de faptul că aveaţi experienţe triste, Parlamentul trecut v-a fost în majoritate ostil, care a fost atmosfera azi, cum v-aţi simţit?
Traian Băsescu: A fost o atmosferă decentă, plăcută, aşa cum trebuie să fie atmosfera atunci când preşedintele vine în Parlament şi are de comunicat ceva către ţară. Practic, a fost un raport de starea naţiunii.
Mihai Rădulescu: Până să intrăm în fondul problemei, haideţi să lămurim o întrebare legată de formă, a fost pusă de foarte multe ori zilele astea şi am văzut şi noi că aţi avut un discurs încărcat de termeni economici, aţi făcut referiri la cheltuieli, la bugete, la credite. De ce preşedintele a vorbit în aceşti termeni, şi de ce nu a venit premierul în faţa Parlamentului?
Traian Băsescu: Premierul poate să meargă oricând în faţa Parlamentului, poate să meargă în fiecare Cameră separat, constituţional are un mecanism. Însă nu văd unde este problema, am auzit pe foarte mulţi spunând că este discurs de premier. Păi ce, preşedintele nu ştie care este situaţia în sănătate, nu are voie să vorbească? Nu ştie care este situaţia în justiţie? Nu ştie care este situaţia în utilizarea fondurilor contractate de România? Nu ştie care este situaţia în zona salarizării bugetare? De unde până unde preşedintele nu are voie să vorbească, cu atât mai mult cu cât aceste teme eu le-am mai abordat şi în timpul guvernării Tăriceanu exact pe acelaşi ton. Rezultatul batjocorii care a fost în Parlament şi aroganţei fostului premier Tăriceanu ne-a adus aici. Dacă ar fi fost un Parlament responsabil în legislatura trecută şi ar fi spus, să vedem de ce spune preşedintele lucrurile astea, o fi adevărat, nu o fi adevărat, ar fi constatat că ne îndreptam către un derapaj. Sigur, nici eu nu l-am văzut la dimensiunea la care se vede acum, cu 5,3% deficit bugetar, ceea ce înseamnă că s-au cheltuit peste 6 miliarde de euro dincolo de încasări şi poate cel mai... mi-e greu să spun cum este ca gest, dar cu uşurinţă poţi să spui că a fost un gest iresponsabil. România avea prin lege creat un Fond Naţional de Dezvoltare cu banii rezultaţi din privatizare, care trebuiau dirijaţi către investiţii, în general se viza utilizarea lor pentru autostrăzi, investiţii. De dragul campaniei a fost sacrificat şi acela şi distribuit. Deci România a rămas cu resurse foarte puţine.
Mihai Rădulescu: Întrebarea este, ca s-o reformulez, de ce a vorbit preşedintele în locul premierului? Eu am în faţă cele două mesaje care permit şi premierului şi preşedintelui să vină în Parlament, mesajul privit la preşedinte zice: „preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principale probleme politice ale naţiunii"...
Traian Băsescu: Da, politică internă.
Mihai Rădulescu: „...iar primul ministru cu privire la politica Guvernului". Toate aceste tipuri de reforme au ţinut de politica Guvernului?
Traian Băsescu: Sunt decizii politice, am şi subliniat frecvent în discursul meu că reformarea statului este o decizie politică, avem sau nu avem voinţă politică să o facem. Dar ca să fii credibil trebuie să arăţi de ce trebuie reformat statul. Fie că vorbim de descentralizare, fie că vorbim de situaţia din sănătate, din justiţie, fie că vorbim de incapacitatea noastră administrativă.
Mihai Rădulescu: Cine trebuie să facă lucrurile astea? Nu Guvernul?
Traian Băsescu: Da, dar...
Mihai Rădulescu: De ce trebuie venit în faţa Parlamentului cu mesaj adresat Guvernului?
Traian Băsescu: Dar nu m-am adresat numai Guvernului.
Mihai Rădulescu: Cui v-aţi adresat azi?
Traian Băsescu: Pe un spectru foarte larg m-am adresat, şi acest lucru putea fi făcut credibil numai de şeful statului, pentru că dacă aţi observat au fost mesaje pentru români, au fost mesaje pentru clasa politică şi foarte important au fost mesaje pentru Uniunea Europeană. Acest discurs, probabil aţi văzut densitatea de ambasadori care au fost acolo, era aşteptat un astfel de discurs.
Mihai Rădulescu: Le defalcăm succint pentru fiecare, să vedem ce aţi vrut să spuneţi în esenţă.
Traian Băsescu: În primul rând, românilor am vrut să le transmit că intrăm într-o perioadă de austeritate şi că depinde de noi cât suntem de solidari să trecem cu bine această perioadă sau dacă nu suntem solidari, politicieni, oameni obişnuiţi, instituţii ale statului, dacă nu suntem solidari în această perioadă riscăm să împingem ţara într-un dezastru, pentru că „austeritate" este cuvântul cheie, reforma statului este un mesaj care a fost şi pentru clasa politică şi pentru români, dar şi pentru extern. Nouă ni se reproşează de mai bine de doi ani încetarea reformelor în România, reformelor structurale. Guvernul Tăriceanu a respins orice tip de reformare, dimpotrivă a făcut un soi de antireformă şi în utilizarea banilor şi în reformarea instituţiilor.
Mihai Rădulescu: Vă mărturisesc că cuvântul acesta „reformă" este atât de tocit prin mediatizare...
Traian Băsescu: Dar l-am explicat.
Mihai Rădulescu: Vă rog să o mai faceţi încă o dată. Ce înseamnă pentru dumneavoastră reforma statului?
Traian Băsescu: Reforma statului, spre exemplu, înseamnă descentralizare, nu mai poţi să păcăleşti de la Bucureşti cum se administrează o şcoală generală sau un liceu de la Satu Mare. Şcoala trebuie pusă sub control public, deci trebuie transferată primăriei, cu norme care trebuie respectate şi controlate de minister, dar acolo trebuie să ai, spre exemplu, un consiliu de administraţie, nu un inspector care vine şi numeşte un director în numele ministrului, ci trebuie să ai, dau un exemplu, o treime dascăli în consiliul de administraţie al şcolii, o treime părinţi, o treime Consiliu local, care să decidă cine este director, care să decidă ce se face în orele la alegerea elevilor. În momentul de faţă, deşi legea dă dreptul la o treime din ore să fie la alegerea elevului, nu se întâmplă acest lucru.
Mihai Rădulescu: Un exemplu de descentralizare în educaţie.
Traian Băsescu: Da, la spitale, aţi văzut tărăboiul public când se numeşte un director la spitalul din Suceava. Este politic, se implică miniştrii, se implică toată lumea. Nu are nicio treabă ministerul cu spitalul. Ministerul să facă norme, ministerul să controleze eficienţa profesională şi administrativă a spitalului, dar acel director trebuie numit de administraţia locală. El, primarul, Consiliul local sunt cei care sunt sub controlul permanent al comunităţii. Nu mai vorbim de celelalte zone. Dacă vreţi, Poliţia. Ordinea Publică, Poliţia circulaţie, sigur, nu vorbim de accident, nu au ce căuta la minister. Sigur, nu se poate începe cu astfel de descentralizare până la nivelul cătunelor, dar este clar că cel puţin în capitalele de judeţ se poate trece la transferul poliţiştilor de la Ordine Publică înspre Primărie şi Consiliul local. Ei sunt sub control permanent. Cât îl doare pe domnul ministru, să spunem, sau cum află domnul ministru că e mizerie într-un spital? Păi dacă este la o administraţie locală, vă asigur că primeşte primarul 50 de scrisori şi va reacţiona pentru că trebuie să fie ales. El depinde de votul comunităţii. Deci este un tip de reformare, o zonă de reformare.
Mihai Rădulescu: De ce trebuie să vină preşedintele în Parlament să spună lucrurile acestea, când aveţi, practic, premierul şi aţi participat la şedinţă de guvern, există un guvern cu o largă majoritate în Parlament, care poate să facă aceste lucruri? Aţi simţit ceva cumva blocaje în activitatea Guvernului? Aţi simţit că ceva nu merge bine?
Traian Băsescu: Nu neapărat. Dar am o uşoară îngrijorare, pentru că, aduceţi-vă aminte, ambele partide înainte de constituirea guvernului vorbeau de reducerea personalului, de reducerea numărului de agenţii şi aşa mai departe. Aţi mai văzut vreuna redusă? Deci am acest tip de îngrijorare pentru că România are o problemă extrem de gravă. Şi eu pun un diagnostic care nu aş vrea să stârnească furtună, dar vă pot spune că am lucrat în administraţia centrală ca ministru al Transporturilor. Ei, în momentul de faţă, capacitatea administrativă a României este mai redusă decât în anul 2000. Atunci puteam utiliza mai eficient şi mai rapid fondurile. Acum am mărit aparatul de stat enorm, am birocratizat toate activităţile până la limite inacceptabile într-un stat democratic şi capacitatea administrativă s-a redus, ceea ce înseamnă că am utilizat instituţiile doar ca să ne angajăm clientelă politică. Nu am angajat pe competenţe, ci pe clientelă politică. Drept dovadă, România are la această oră 9 miliarde de euro disponibili pe care îi poate utiliza. Dintre aceştia sunt 3,45 miliarde contractaţi de la bănci, BEI, Banca Mondială, Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene plus BERD. 3,45 miliarde. Am început să plătim comisioane de neutilizare. Şi o să vă dau câteva exemple. Sunt lucruri grave. Iată, ne plângem de drumuri? Păi, uitaţi-vă aici, din 2003 s-a contractat un credit în valoare de 240 de milioane pentru reabilitare drumuri naţionale. În momentul de faţă, după 6 ani, sunt necheltuiţi 180 de milioane de euro. Şi ne plângem că nu avem drumuri bune. Staţi că sunt lucruri spectaculoase. Proiect construcţie autostradă Bucureşti-Constanţa, deci completarea autostrăzii până la Constanţa, s-a contractat creditul din 2006, 250 de milioane de euro. Nu s-a utilizat niciun euro din aceşti bani. Deci aici este lipsă gravă de capacitate administrativă. Şi vreau să vă mai spun un credit. Tot în 2006, deci împlineşte 3 ani îndată, pentru calea ferată Curtici - Simeria, 300 de milioane de euro. S-au cheltuit 10 milioane, studiul.
Mihai Rădulescu: Intrăm în zona cifrelor foarte adânc şi riscaţi să-i luaţi locul domnului ministru Pogea. Numai dânsul e aşa foarte blindat cu cifre.
Traian Băsescu: Şi eu sunt un preşedinte documentat. Cel puţin de când este acest guvern, nu îmi mai refuză solicitările de a-mi pune informaţii la dispoziţie.
Mihai Rădulescu: Se întâmpla înainte?
Traian Băsescu: În timpul guvernului trecut, da. Probabil că într-o zi o să discutăm dacă nu va trebui discutat chiar cu legea legat de dezinformarea preşedintelui. Dar, spre exemplu, aţi auzit la judecători, nu sunt bani pentru justiţie. Din 2006, trei ani, sunt contractaţi 105 milioane de euro cu Banca Mondială şi s-au cheltuit 1,5 milioane, în timp ce judecătorii, spun ce judecătorii spun, că nu au tribunale, că nu au dotare, că nu au calculatoare. Putem lua lista în continuare. Este un credit de 90 de milioane de euro care are 6 ani vechime. Este destinat pentru irigaţii în agricultură. S-au utilizat 5 milioane de euro. Nu vă revoltă? Iar România a început să plătească comisioane de neutilizare. Păi asta este oglinda birocraţiei româneşti.
Mihai Rădulescu: Şi atunci am ajuns în zona aceasta financiară şi sunt sigur că mai devreme sau mai târziu tot ajungeam la împrumuturi externe. În aceste condiţii în care, iată, sunt anumite fonduri deja accesibile, sau accesabile, de ce este nevoie de un împrumut extern?
Traian Băsescu: Este vorba de cu totul altceva. În primul rând, acestea sunt sume contractate pentru dezvoltare. Deci, aş reînnoi, România are disponibile acum 9 miliarde pentru dezvoltare. De ce ne trebuie împrumutul de la Uniunea Europeană şi Fond? Nu se ştie dacă numai aceasta va fi structura. Sunt şi alte bănci care pot contribui în această structură. Depinde ce decizie va lua Guvernul, Banca Naţională, Parlamentul. Unii se mirau de ce Parlamentul? Păi Parlamentul va trebui să ratifice acordul de împrumut. Parlamentul poate să spună, dacă nu e informat, dacă nu e prevenit, poate să spună nu îl ratific.
Mihai Rădulescu: Deci decizia aparţine Guvernului, Parlamentului...?
Traian Băsescu: Şi preşedintele promulgă legea. Poate să o trimită şi el înapoi.
Mihai Rădulescu: Şi populaţiei? Aţi părut zilele trecute să implicaţi şi populaţia?
Traian Băsescu: Dacă v-aţi uitaţi, am vorbit şi astăzi. Avem nevoie de informarea tuturor. Am şi făcut un apel la parlamentari ca în colegiul lor să explice românilor de ce avem nevoie de o abordare austeră a cheltuielilor. Dar aş veni la această mare întrebare care a fost pusă. Sigur, nu se putea să am un discurs mai tehnic de atât în Parlament. Aceea, dacă nu avem datorii ale statului, ce ne interesează de sectorul privat? Şi în mod penibil am văzut şi pe fostul prim-ministru, pe domnul Tăriceanu, şi politicieni spunând nişte enormităţi. Sigur că avem probleme sau au probleme firmele cu rambursarea creditelor. Sunt firmele care au investit în România şi 24 de miliarde trebuie rambursate anul acesta, iar pe situaţia de criză noi avem obligaţia să fim pregătiţi. Dar nimeni nu va da niciun euro vreunei firme. Avem altă problemă. Dacă aceste firme pe fond de criză economică, o criză care este anunţată a se adânci, şi veţi vedea în maxim 10 zile o nouă reevaluare a instituţiilor internaţionale de evaluare a riscurilor, în care faţă de raportul din ianuarie vor anunţa că este mai adâncă această criză.
Mihai Rădulescu: V-am ascultat cu atenţie pentru că voiam să vă întreb, apropo de raport, şi aveţi dumneavoastră o declaraţie din septembrie în care nu păreaţi deloc îngrijorat de criză. Aţi zis criza din Statele Unite nu ne va afecta.
Traian Băsescu: Da, nu ne va afecta consistent. Ba mai mult, aduceţi-vă aminte că acum o lună jumătate spuneam, Fondul doar să asiste actul...
Mihai Rădulescu: Aţi spus mai mult. Traian Băsescu, pe 16 ianuarie: Ultimul lucru pe care îl va face România este să se împrumute bani de la FMI. Traian Băsescu pe 9 martie: Nu se poate fără împrumut de la FMI. Ce s-a schimbat între timp?
Traian Băsescu: Da. Se schimbă evaluările. Chiar am văzut şi oarecare ironii, încearcă unii ziarişti să meargă... dar uite ce a spus acum două luni. Acum două luni toate evaluările erau că nu va fi o criză atât de adâncă. Sigur că nu poţi să nu te adaptezi la evoluţiile care urmează, la modificarea de evoluţie.
Mihai Rădulescu: Pe ce vă bazaţi astăzi când susţineţi necesitatea unui împrumut de la FMI?
Traian Băsescu: Pe un lucru simplu. Exact pe această datorie a sectorului privat. Deci nu a statului. Statul are anul acesta o datorie de numai 1,6 miliarde care e pusă în buget şi care poate fi achitată şi mâine, dar ea trebuie achitată trimestrial.
Mihai Rădulescu: Ce înseamnă datorie a sectorului privat?
Traian Băsescu: Sunt banii care s-au investit în România şi investitorii au luat credit de la bănci. Din afară sau din ţară, nu are relevanţă de unde i-au luat. Ei trebuie să-i ramburseze, 24 de miliarde. Noi estimăm că nu toţi vor putea să ramburseze aceşti bani. Sau, pentru a-i rambursa trebuie să le dăm o şansă. Noi avem buget cu deficit bugetar. Criza va afecta cea mai mare parte a economiei şi vor produce mai puţin, vor trimite şi oamenii în şomaj şi vor plăti mult mai puţin la bugetul de stat. Asta înseamnă că bugetul de stat va avea un deficit de venituri faţă de ce a planificat. Asta înseamnă că va fi în situaţia ori să nu facă investiţii, ori să nu plătească salarii. Noi nu vrem să se întâmple acest lucru. Şi atunci, probabil că în zilele următoare se va lua o decizie să se angajeze un împrumut având două componente. Una care să meargă în rezerva Băncii Naţionale, probabil de la Fond. Sunt banii cei mai ieftini. Pentru ce ne trebuie rezerva Băncii Naţionale consolidată? Pentru un lucru simplu: Banca Naţională poate elibera din rezerva băncilor comerciale, care este depusă în Banca Naţională, 40% din valoarea liniilor de credit, poate elibera de acolo bani să lase bani pe piaţă, pe care îi pot lua băncile şi pot continua creditarea, pot reface creditarea. De asemenea, într-un astfel de moment este important ca bugetul de stat să nu se ducă el să se împrumute pentru că atunci bugetul de stat va lua toţi banii şi agenţii economici şi băncile nu vor putea să beneficieze de banii eliberaţi din rezerva Băncii Naţionale. Iar banii împrumutaţi vor fi utilizaţi să substituie lipsa de venituri din economie pentru buget.
Mihai Rădulescu: Nu v-am întrerupt pentru coerenţa explicaţiei, dar o întrebare se pune. Cât de ieftini sunt banii aceştia de la FMI?
Traian Băsescu: Cei mai ieftini bani pe care îi putem primi şi ei se rambursează în lei. Acesta este marele avantaj al banilor de la Fond.
Mihai Rădulescu: Nu vin odată cu împrumutul şi condiţionări foarte stricte în planul relaţiei cu FMI? Ce îi aşteaptă pe oameni odată contractat un împrumut de la FMI? Haideţi să spunem oamenilor foarte clar la ce ne putem aştepta. Pentru că am văzut lucruri nu foarte plăcute în ţări vecine, în Ungaria creşteri de taxe sau ştiu eu ce.
Traian Băsescu: Hai să vedem în realitatea noastră. Fiecare ţară e cu guvernul ei. Depinde cum îşi administrează împrumutul. Aduceţi-vă aminte că România a avut câteva acorduri cu Fondul, care au fost unele eşec, altele semieşec. Dar a avut unul fundamental care ne-a scos din criză şi am început creşterea economică.
Mihai Rădulescu: Pe timpul?
Traian Băsescu: Şi eu am condus programul cu banca, şi era în tandem cu programul cu Fondul. Odată cu terminarea acelui program, România a început creşterea economică în 2000. Asta una. În al doilea rând, nu ne putem gândi la acorduri de gen stand-by, ci probabil la o asistenţă. Va trebui negociat.
Mihai Rădulescu: Diferenţa? Stand-by însemnau controale şi monitorizare foarte strictă.
Traian Băsescu: Da. Şi asta va însemna nişte obiective. Păi nu mai putem continua cu creşterea anvelopei salariale la sectorul bugetar. A ajuns dincolo de orice limită. Va trebui să ne restrângem cheltuielile bugetare ca să lăsăm loc pentru investiţii, pentru dezvoltare, şi nu pentru consum. Va trebui să ne respectăm cuvântul. Ceea ce vom conveni cu Fondul va trebui să fie respectat. Ce nu cred, şi aici este aproape sigur acest lucru, pe vremuri ne puteau spune măriţi TVA. Nu cred că va mai fi posibil aşa ceva. Sau renunţaţi la cota unică. Nu va fi posibil aşa ceva. Va fi un alt tip de relaţie.
Mihai Rădulescu: Deci susţineţi că în virtutea acestui alt tip de relaţie populaţia nu va fi foarte afectată de condiţiile contractării unui împrumut cu FMI, pentru că răspundeţi cu ocazia aceasta şi la întrebarea de ce trebuie să plătim prin datorie publică achitarea unei datorii a sectorului privat?
Traian Băsescu: Da, dar v-am explicat mai înainte că nu se dă niciun ban la societăţi, ci doar ne finanţăm propriul nostru buget în eventualitatea că nu se vor realiza veniturile şi, pe de altă parte, finanţăm consolidarea rezervei Băncii Naţionale pentru a-i permite să elibereze din garanţiile băncilor comerciale sume către piaţă, către economie. Deci nu se dă niciun euro, niciun dolar vreunei societăţi, ci doar se creează condiţii ca banii depuşi garanţie la Banca Naţională de fiecare bancă comercială să reintre în circuitul financiar al ţării.
Mihai Rădulescu: Dacă asta înseamnă costuri sociale, trebuie să le spuneţi.
Traian Băsescu: Costuri sociale în mod categoric înseamnă însăşi criza. Uitaţi-vă că avem contracţie la exporturi. E piaţa germană care este într-o contracţie extraordinară, piaţa franceză, piaţa britanică, piaţa spaniolă, pieţe pe care noi exportam. Efectul faptului că este criză în aceste ţări se resimte şi la noi prin reducerea comenzilor şi implicit reducerea producţiei, trecerea oamenilor în şomaj. Este un lucru pe care nu îl putem controla. Nu putem interveni să facem ceva pe piaţa germană, dacă nu poate însuşi Guvernul german.
Mihai Rădulescu: Premierul Tăriceanu, vorbeam mai devreme de acuze şi după discurs, premierul Tăriceanu vă acuza dur de minciună şi a spus că nu este nicio condiţionare a Uniunii Europene privind acordarea acestor fonduri structurale de încheierea unui acord cu FMI, aşa cum dumneavoastră aţi susţinut în Parlament.
Traian Băsescu: Avem o problemă cu domnul premier Tăriceanu. A terminat mandatul şi nu a înţeles nimic din mecanismele economice. Dânsul de multe ori crede că este economia ca şi când cumperi blugi sau maşini Citroen din Franţa, le vinzi aici adăugând ceva la preţul ei, te numeşti dealer de maşini, pui papion, eşti băiat elegant şi cu asta ai terminat bâlciul.
Mihai Rădulescu: Ne cere Uniunea Europeană acord cu FMI?
Traian Băsescu: Nu. Domnul Tăriceanu nu a înţeles nici acum, după ce a plecat de la Palatul Victoria. Sunt două surse de finanţare. Una a Băncii Europene de Investiţii, care este destinată în principal întreprinderilor mici şi mijlocii. (...) la bugetul de stat. Dânsul a fost cu mine la Consiliu când s-a stabilit acest lucru, dar nu a înţeles. Deci acei bani nu vin la bugetul de stat. Acei bani sunt puşi la dispoziţia băncilor, şi România are 4 bănci acreditate de Banca Europeană de Investiţii, care pot derula bani de la BEI. Deci sunt 30 de miliarde pentru toate statele Uniunii, nu numai pentru cele 12 intrate.
Mihai Rădulescu: Pentru accesarea acestora este o condiţie încheierea unui acord cu FMI?
Traian Băsescu: Nu are nicio legătură. Atenţie! Deci aceşti bani sunt pentru stimularea investiţiilor în întreprinderi mici şi mijlocii. Banii despre care vorbim noi şi pe care îi poate angaja Guvernul, este vorba de un alt fond, sunt bani destinaţi de data aceasta nu întreprinderilor mici şi mijlocii, ci finanţării situaţiilor dificile de genul aceleia în care suntem noi, în care avem un deficit de cont curent. Şi aici nu se poate, aceste sume nu pot fi accesate decât în paralel Uniunii Europene şi FMI, pentru că sunt banii susţinerii deficitelor structurale. Deci aceşti bani sunt alţii. Domnul Tăriceanu a fost cu mine în şedinţa de Consiliu, dar nu a înţeles.
Mihai Rădulescu: Alţii decât cele 30 de miliarde?
Traian Băsescu: Alţii decât cele 30 de miliarde.
Mihai Rădulescu: Câte miliarde sunt aceşti bani?
Traian Băsescu: Sunt tot vreo 30 de miliarde. Deocamdată a tras din ei Lituania şi Ungaria. Ei au tras peste 10 miliarde. Deci suma nu este nelimitată. Dacă ne gândim la o asemenea sumă, trebuie să ne decidem repede. Aceşti alţi 30 de miliarde, vă pot spune că mai sunt disponibile 14 miliarde în momentul de faţă, după ce a tras Lituania şi Ungaria, şi aceşti bani sunt destinaţi numai ţărilor din Europa de Est, deci nici măcar Maltei şi Ciprului.
Mihai Rădulescu: Şi condiţia e să închei acord, cum a făcut Ungaria, cu FMI. Nu ştiu Lituania.
Traian Băsescu: Şi ea are. Nu se poate să iei din acest fond, care este un fond de intervenţie pentru ţări care, datorită dezechilibrelor macroeconomice, au probleme, nu poţi să iei decât în tandem cu Fondul. Şi dacă vreţi să fiu foarte sincer, având în vedere că banii de la Fond se rambursează în lei, dacă tot am ajuns să fim în acord cu Fondul, nu ca urmare a voinţei noastre, ci ca urmare a condiţiilor de accesare a banilor din acest fond special, de ce să nu fie bani de la Fond atâta timp cât rambursăm lei şi nu euro, nu dolari, nu alte valute?
Mihai Rădulescu: Câţi bani de la Fond să fie?
Traian Băsescu: Nu ştiu. Asta vor stabili. Trebuie o analiză a Băncii Naţionale cu Ministerul de Finanţe în Guvern. Vor trebui să vadă.
Mihai Rădulescu: Am crezut că aveţi deja şi datele acestea, că aţi zis că aveţi o documentaţie foarte bogată.
Traian Băsescu: Şi dacă aş avea-o, dacă aş şti care e suma, nu aş spune-o, că nu e treaba mea să o spun. Dar ştiţi cum e tipul acesta de abordare cu un împrumut? Este ceva ca şi cum ai avea o casă undeva, ştii că vin inundaţii şi nu faci nimic, stai în casă până vine apa să te ia. Sau, poate mai apropiat de meseria mea, să fii cu navă în Atlanticul de Nord, în zone de gheţuri, şi tu să laşi pe comandă ofiţerul 3, în loc să te duci tu, comandant, că e zonă cu riscuri de navigaţie.
Mihai Rădulescu: Vin inundaţii peste România? Pentru că dacă ne uităm iar la data de 16 ianuarie 2009, dumneavoastră, o afirmaţie foarte tranşantă, ultimul lucru pe care îl va face România este să împrumute bani de la FMI. Atunci nu veneau inundaţii?
Traian Băsescu: Nu veneau. Toate evaluările erau mai optimiste decât acum. Acum, mai ales ştiind ce evaluări urmează să apară în perioada imediat următoare, orice gospodar îşi mută televizorul în pod ca să nu i-l ia apa din casă. Şi atunci consider că această centură de siguranţă trebuie pusă pentru România. Ar fi dramatic ca după ce avem evaluări care arată o înrăutăţire mai accentuată a situaţiei economice globale, şi veţi vedea că ţările europene vor avea evaluări incredibile faţă de ce se spunea în ianuarie, doar un guvern inconştient şi o clasă politică inconştientă nu ar acţiona să pună această centură de siguranţă pe România. Mai e o caracteristică a acestei crize. Nu numai că nu este previzibilă. După cum observaţi, nu a prevăzut-o nimeni, nu i-a prevăzut amploarea nimeni, de la lună la lună se schimbă evaluările în mai rău. Deci este un lucru greu de anticipat în evoluţie.
Mihai Rădulescu: Replica dumneavoastră privind centura de siguranţă mi-a amintit şi replica domnului Mircea Geoană după discurs cu centura de castitate şi apropo de cine cât ştia de relaţia cu FMI.
Traian Băsescu: Cred că Mircea Geoană o să rămână virgin dacă îşi pune centură de castitate. Dar o să facem tot ce se poate ca, fiind al doilea om în stat, să-i oferim o centură de castitate să şi-o pună.
Mihai Rădulescu: Eu cred că domnul Mircea Geoană aşteaptă mai degrabă un răspuns apropo de fiecare ce şi cât ştia, un răspuns la întrebarea de ce nu a fost informat privind iniţierea negocierilor cu FMI?
Traian Băsescu: Ei, ce să spun!
Mihai Rădulescu: Dumneavoastră ştiaţi?
Traian Băsescu: Sigur, dar nu s-a iniţiat nicio negociere.
Mihai Rădulescu: Aceste discuţii de tatonare.
Traian Băsescu: Sigur că da. Dar orice stat responsabil o face. Sigur că am fost informat de primul ministru, am fost informat de guvernatorul Băncii Naţionale că pentru a avea toate elementele unei eventuale angajări într-un astfel de credit au făcut o vizită exploratorie întâi la Bruxelles şi de acolo s-au dus în Statele Unite la FMI.
Mihai Rădulescu: Trebuia să ştie şi domnul Mircea Geoană ca lider al unui partid aflat la guvernare?
Traian Băsescu: Domne, dacă ar fi stat mai mult pe acasă şi nu era prin staţiuni la manifestările astea ale tineretului împreună cu domnul Vanghelie, că văd că îi creează inspiraţie profundă domnul Vanghelie lui Mircea Geoană, îl energizează şi îi pune centură de castitate, şi îl face să fie şi agresiv câteodată.
Mihai Rădulescu: Ştiţi de ce vă întreb? Pentru că acest subiect i-a adus domnului preşedinte PSD, Mircea Geoană, următoarea acuzaţie: este o guvernare pe şest, o guvernare pe furiş.
Traian Băsescu: Dar el e în Guvern? Nu am înţeles? Eu sunt executiv. Preşedintele României este parte a structurii executive. El este Guvern sau nu ştie ce e? Deocamdată, el e Parlament şi dacă tot nu îl poţi găsi la telefon că e ocupat cu tineret şi cu domnul Vanghelie, nu o să-l caut să-i raportez. Că deocamdată sunt cel care l-a ajutat să supravieţuiască. Dacă rămânea în opoziţie, astăzi nu mai era preşedintele PSD.
Mihai Rădulescu: Vă e dator?
Traian Băsescu: Nu mi-e dator, dar bun-simţ poate să aibă. Punct.
Mihai Rădulescu: Sunt tare curios, cred că toţi jurnaliştii sunt curioşi care va fi replica domnului Geoană după ce aţi spus dumneavoastră acum.
Traian Băsescu: Îl cam ascult de vreo 3 luni pe domnul Mircea Geoană şi încep să...
Mihai Rădulescu: Mulţi cred că o vor încadra într-un spectru electoral apropo de disputa pentru preşedinţie şi domnul Mircea Geoană care şi-a afirmat în ultimul timp mai vocal intenţia de a candida pe care mult timp...
Traian Băsescu: Pot să o încadreze unde vor. Ce intenţie nefericită are... Bine. Şi deci vreau să ştiţi un lucru. Eu nu sunt parte a protocolului PSD - PD-L. De acest lucru profită toţi cei din PSD ca să atace preşedintele şi ar trebui ori să aibă o limită, ori să ştie că s-ar putea să primească replici.
Mihai Rădulescu: Replicile pe care ar putea să le primească ţin şi de genul celor sugerate de domnul Adrian Năstase, că mai devreme sau mai târziu PSD va fi scos de la guvernare de Traian Băsescu?
Traian Băsescu: Nu. Asta este o inepţie. Cum să scoţi, să distrugi ceva ce e construit? Nu. Poţi cel mult să critici.
Mihai Rădulescu: Dacă nu merge ceea ce ai construit este o soluţie?
Traian Băsescu: Deocamdată merge, deocamdată merge şi Guvernul are stabilitate. Sigur că este un efort uriaş al unora să creeze impresia de lipsă de stabilitate, dar deocamdată Guvernul e stabil.
Mihai Rădulescu: Nu, am vrut să vorbiţi şi despre lucrul acesta, pentru că poate că şi mulţi, după ce aţi invocat necesitatea unui acord cu FNI, poate că mulţi s-au gândit chiar la ideea că, uite domnule, şeful statului are nevoie de jandarmul numit FMI care să supravegheze buna desfăşurare a reformelor structurale din ţară şi economice, ca o garanţie pentru a compensa poate o ineficienţă a Guvernului. Este un calcul de genul acesta?
Traian Băsescu: Deci eu vă asigur că dacă nu ar fi fost condiţia Uniunii Europene să fie un parteneriat, bani europeni şi FMI cu sau fără bani, nu am fi avut un acord cu Fondul.
Mihai Rădulescu: Deci nu e legat în nici un caz cu performanţa sau neperformanţa Guvernului?
Traian Băsescu: Nu.
Mihai Rădulescu: Aţi fost, după cum spuneaţi şi dumneavoastră, la reuniuni internaţionale axate pe criză şi multă lume e interesată să afle dacă v-aţi format o părere, care este cauza crizei actuale mondiale? E o criză a capitalismului, cum spun unii?
Traian Băsescu: În mod categoric este o criză a unor elemente fundamentale ale capitalismului de genul: de reglementare. Iată că băncile fără reglementări au făcut ce au făcut. Da? Deci trebuie mers cu lipsa de reglementare până la un punct. Argumentul era: piaţa reglează tot. Uite că nu a reglat piaţa nimic, iar acum guvernele, de data asta pe spinarea contribuabililor, vin cu mii de miliarde şi le bagă în bănci pentru a le salva.
Mihai Rădulescu: E o soluţie şi pentru România? Este o soluţie de tip intervenţionist.
Mihai Rădulescu: Noi nu am avea resurse să facem aşa ceva, aşa că noi deocamdată spunem bogdaproste că sunt solide băncile. Filialele băncilor-mamă din Austria, din Germania, din Italia, din Franţa sunt solide. În România nu au credite toxice, nu au un nivel ridicat de nerambursări de credite. Deci avem băncile solide şi au un nivel de capitalizare bun, pot face faţă situaţiei actuale.
Mihai Rădulescu: Deci soluţia pe care noi o vedem la criză poate urma modele din statele acestea occidentale, care au avut deja tipuri de intervenţie? Statele Unite, Marea Britanie? Care e soluţia românească?
Traian Băsescu: Este exclus. Soluţia românească este cea pe care v-a prezentat-o Guvernul şi eu v-o reproduc, nu am impus-o eu. Am alocat 10 miliarde de euro prin bugetul de stat pentru lansarea programelor de construcţie a autostrăzilor, sper să tragă şi mai mulţi bani decât a tras Guvernul Călin Popescu Tăriceanu din banii contractaţi. Programul de izolare, de anvelopare a blocurilor, care de asemenea creează locuri de muncă, programul susţinut financiar prin CEC, după capitalizarea CEC-ului, pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, şi eu sper să fie întreprinderi mici şi mijlocii destinate producţiei alimentare. Pentru că în momentul de faţă România are producţie agricolă, dar rămâne un mare importator de alimente pentru că nu procesează producţia agricolă. Ca să nu mai vorbim de faptul că avem 3,5 milioane de hectare de pământ arabil, cultivabil, care nu au fost cultivate anul trecut.
Mihai Rădulescu: Reforma statului... mă uitam la ecuaţia asta cu care aţi încheiat discursul, multă lume a rămas cu această ecuaţie, reforma statului, plus austeritate, plus solidaritate, egal şansă pentru România.
Traian Băsescu: Da.
Mihai Rădulescu: Cum se încadrează în această ecuaţie faptul că instituţiile statului nu şi-au micşorat bugetele, ci dimpotrivă?
Traian Băsescu: Eu m-am uitat în bugete, şi bugetele chiar la instituţiile centrale sunt reduse la cheltuieli materiale şi cam menţin fondul de salarii al anului trecut.
Mihai Rădulescu: Fostul premier vă acuză astăzi că Administraţia Prezidenţială şi-a majorat cu 50% bugetul propriu.
Traian Băsescu: Este o exagerare acum. Minţea el când era prim-ministru, darămite când e în opoziţie, i se pare că e luptă politică. Pe domnul acesta l-aş cam neglija, dar am o obligaţie faţă de public să dau un răspuns la o astfel de afirmaţie.
Mihai Rădulescu: Pentru că altfel publicul poate înţelege că îmi cere mie să strâng cureaua, dar instituţia statului nu face acelaşi lucru.
Traian Băsescu: Eu anul trecut, dacă vă aduceţi aminte, a ieşit puţin în presă, Guvernul Călin Popescu Tăriceanu îmi tăiase banii de deplasări externe, ceea ce e una din misiunile mele, participare la întâlniri bilaterale, multilaterale, misiuni de reprezentare a României. Asta e! Ne place, nu ne place, sunt chel, nu sunt mai frumos, dar fiind preşedinte, trebuie să particip la momente de reprezentare la nivel de şef de stat. Anul trecut doar la rectificări îmi mai dădea câte un ban. Am anulat 8 deplasări externe din lipsă de bani. Anul acesta bugetul de deplasări...
Mihai Rădulescu: Aţi recuperat acum.
Traian Băsescu: Nu, acoperă toate întâlnirile deja fixate, ceea ce nu înseamnă că le voi şi face pe toate. Iată, nu am făcut deplasarea în Ucraina, este o economie, banii ăştia se întorc la bugetul de stat. Probabil că vor fi şi altele pe care nu le voi face. În nici un caz nu sunt bani pe care să îi utilizez în campanie, în Diaspora. Nu am prevăzută nici o deplasare în Spania sau în Italia anul acesta.
Mihai Rădulescu: Dar pentru că tot suntem la capitolul răspunsuri, pentru cei care au întrebări şi în urma lor acuze, s-a mai vorbit despre faptul că în campania electorală... se ştie de fapt că în campania electorală aţi pledat şi dumneavoastră sau nu v-aţi opus creşterii cu 50% a salariilor cadrelor didactice şi a pensionarilor. Ştiţi exact care este subiectul...
Traian Băsescu: Bun, nu am produs efecte.
Mihai Rădulescu: Cât de consecvente sunt aceste poziţii? Atunci aţi fost pentru aceste măriri de salarii, iar acum pledaţi pentru austeritate.
Traian Băsescu: Şi acum aş susţine că profesorii trebuie să primească bani mai mulţi, pentru că nu poţi să ţii un profesor de IT sau de limba engleză cu 700 de lei. Acesta e salariul unui absolvent de facultate care vine să predea limba engleză, sau informatică, sau matematică. Are cine să îi angajeze, cu bani mult mai mulţi, chiar în situaţia asta de criză. Însă aşa cum v-am spus-o în acest discurs, atunci nu era criză, sau nu o simţeam, sau nu credeam în ea. Începuse ceva prin Statele Unite, dar nu credeam. Şi trebuie să vă spun că eu atunci când am crezut că nu vom fi atât de afectaţi, nu am avut nişte viziuni ale mele în birou. Sigur că m-am consultat cu BNR, cu specialişti. Se părea că nu ne va afecta. Uitaţi-vă şi la discursul celorlalţi cum a evoluat pe măsură ce noi evaluări şi realităţi ale crizei s-au dezvăluit. În octombrie-noiembrie anul trecut nu evaluam, eu cel puţin, din discuţiile cu specialiştii români că se va ajunge atât de departe cu criza economică.
Mihai Rădulescu: Cele două luni de guvernare... au avut vreun efect asupra acestei situaţii? Adică dacă au marcat cumva această situaţie în sensul înrăutăţirii sau nu a depins de performanţa Guvernului?
Traian Băsescu: Acest Guvern a redus piaţa din Germania, sau cea din Franţa, deci nu avea ce să facă. Şi vreau să fiu foarte clar, nici Guvernul Călin Popescu Tăriceanu nu a generat criza. Responsabilitatea Guvernului Călin Popescu Tăriceanu este în altă parte, că ne-a lăsat în faţa crizei, a lăsat ţara într-o situaţie dificilă şi a fost netransparent. Ei ştiau despre prăbuşirea producţiei în ultimul trimestru al anului trecut, dar nu au informat pe nimeni, nici măcar preşedintele României sau Parlamentul, că e o reducere masivă de producţie, ca urmare o reducere masivă de venituri în venitul de stat. Şi am văzut acum cifrele, cum în trimestrul patru s-a trecut de la creşterea de peste 8% în trimestrul trei, la 2,9 în trimestrul patru. Iar ei aveau planificată creşterea de 6,5%. Sigur că au intrat în deficit şi atunci au luat Fondul Naţional de Dezvoltare şi l-au aruncat şi pe acela. Bani cheltuiţi, campanie făcută pe bani publici. Asta e concluzia mea. Şi asta e moralitatea acestui fost prim-ministru, ca de altfel şi a colegilor lui. Măcar dacă aveau eleganţa să spună: oameni buni, se prăbuşesc veniturile în buget, pentru că asta e o prăbuşire, de la 8 la 2,9 în trei luni, este o cădere destul de abruptă.
Mihai Rădulescu: Opoziţia fostului guvern la solicitări de creşteri salariale nu putea fi o expresie a acestei îngrijorări? Nu putea fi decodată în acest sens?
Traian Băsescu: Greu de spus. Cert este că eu nu am anticipat-o şi mi-am asumat astăzi responsabilitatea să spun că angajamentele de la sfârşitul anului trecut sau de anul trecut nu pot fi respectate. Sigur, putem ajunge la concluzia că trebuie să distrugem ţara şi atunci spunem: le respectăm. Eu sper că vor fi respectate...
Mihai Rădulescu: Am putea ajunge la concluzia că această criză justifică tot la un anumit moment.
Traian Băsescu: Această criză justifică un lucru foarte important, austeritatea. Dacă vrem să trăim în continuare pe bani împrumutaţi, ne vom distruge singuri şi nivelul de trai în viitor, şi vom condamna procesele de dezvoltare ale ţării, vom tot ajunge să plătim bani pe care i-am împrumutat ca să trăim.
Mihai Rădulescu: Putem să trăim pe bani împrumutaţi mai ieftin, cum spuneţi dumneavoastră, de la FMI.
Traian Băsescu: Nu, banii FMI nu se pot da la salarii, cum nici unul din aceste 9 miliarde, nici un euro, nu pot fi daţi în salarii, pentru că ei sunt bani pe proiect. Deci sunt contractate credite pentru un anumit proiect. Faci autostrada Cernavodă - Constanţa, iar banca nu îţi dă banii. Să nu credeţi că aceşti bani şi sunt în România. Nu, banca îţi dă aceşti bani pe măsură ce faci proiectul. Nu poţi să iei banii şi să spui că îi dai la salarii. Nu ţi-i dă, pentru că până nu vede că ai făcut primii 10 kilometri de autostradă, nu îţi dă banii. Mai faci 10, îţi mai dă bani.
Mihai Rădulescu: Am ajuns şi la capitolul salarii şi era inevitabilă întrebarea, ce părere aveţi despre revendicările categoriilor sociale, funcţionari publici, sindicatele de educaţie, învăţământ şi pensionarii? Aţi văzut că se anunţă o grevă, poate cea mai mare, dacă se coordonează cea mai mare grevă din istoria bugetarilor. Ce părere are preşedintele?
Traian Băsescu: Eu am următoarea părere şi nu aş vrea să am pretenţia că dau cifre foarte exacte, dar o să spun un lucru. Avem la stat 4,9 milioane de pensionari. Avem în câmpul muncii 4,7-4,8 milioane de salariaţi. Din aceştia 4,7, 1,5 milioane sunt bugetari. Deci mai rămân 3 milioane care produc. 3 milioane care produc, iar acum din cei 3 milioane care produc, parte sunt în servicii, parte în industrie. Numai că problema noastră, a diferenţei de la 3 milioane până la 22 de milioane, aproximativ să spunem, 19 milioane, că o să spună cineva că a greşit, i-a ascuns pe cei din Italia. Deci problema este că pentru 19 milioane, pensionari, bugetari, copii, tineri în facultate, produc 3 milioane. Deci aceşti 3 milioane ne ţin pe toţi, cu salarii, cu vacanţe, cu sporuri, cu tot ce vrem noi. Ăştia 3 milioane au început să se împuţineze, pleacă în şomaj. De unde credeţi că vin banii ca să ieşim în stradă? Putem ieşi, dar nu are nimeni o casă cu bani, că şi mie mi-ar plăcea să crească pensiile, să crească salariile. Şi mai avem un paradox, care este tot efect al slăbiciunii clasei politice. Bugetarii sunt mult mai bine plătiţi decât cei care se află în producţie. Nu vorbesc de sistemul bancar, deşi sistemul bancar şi-a redus...
Mihai Rădulescu: Poate şefii, domnule preşedinte. Nu ştiu dacă putem generaliza. Că eu mai am câteva exemple în instituţii, în ministere...
Traian Băsescu: Eu nu spun că toţi bugetarii sunt foarte bine plătiţi, dar aceasta este realitatea, salariul mediu în sectorul bugetar este mai mare decât salariul mediu în zona industrială. Şi cu asta am spus tot ce era de spus. Sigur, putem merge în continuare să cerem...
Mihai Rădulescu: Ştim foarte bine discrepanţele între nivelul salariilor şefilor de agenţii, a publicat toată presa anul trecut...
Traian Băsescu: Nu vorbesc numai de şefi, că şefii de agenţii înţeleg că le-a redus salariile.
Mihai Rădulescu: Deci media poate era dată şi din aceste salarii exorbitante ale şefilor şi nu neapărat ale angajaţilor simpli, pentru că eu cred...
Traian Băsescu: Tocmai v-am vorbit de nişte bugetari, profesori plătiţi cu 700 de lei. Şi vă mai pot da exemple. Nu aici e problema. Problema pe fond este că din 2004 până în 2008 salariile aparatului bugetar erau 5% din PIB şi în 2004 aveau un PIB cam la jumătate din cât e acum, iar în 2008 salariul sistemului bugetar este 8% din PIB, ceea ce înseamnă o creştere de peste 6 miliarde a salariilor. Ia vedeţi cu cât au crescut salariile în sectorul privat? Şi sectorul privat mai are un element, sectorul privat îşi negociază cu patronul şi vă asigur că acum foarte mulţi care lucrează în sectorul privat, acolo unde sunt societăţi în dificultate, negociază şi mai reduc din venituri, găsesc o soluţie să trăiască societatea. Păi şi sectorul de stat trebuie administrat şi el. Când nu sunt bani, o familie se strânge şi spune: trebuie să împărţim atât cât avem la atâţia câţi suntem.
Mihai Rădulescu: Răspunsul dumneavoastră la solicitările... la ameninţările cu grevă şi cu proteste este apelul la strângere... sau cum să înţelegem?
Traian Băsescu: Răspunsul meu este unul singur, dacă nu suntem solidari, şi românii de regulă au fost solidari în momente de dificultate, ştiu să se solidarizeze. Dacă nu suntem solidari în această criză, România va trece prin momente foarte grele din punct de vedere economic.
Mihai Rădulescu: V-aţi legat din capul locului viitorul politic de funcţionarea coaliţiei de guvernare. Aţi şi anunţat la începutul mandatului că în funcţie de cum va merge, va funcţiona această coaliţie, vă veţi gândi dacă veţi candida sau nu. Întrebare de etapă, sunteţi mai determinat să candidaţi sau mai puţin determinat după aceste două luni? Poate aşa aflăm şi noi în direct cum merge...
Traian Băsescu: Eu deocamdată nu îmi pun această problemă şi aţi văzut şi în discurs, eu am fost extrem de sincer, preocuparea mea acum nu este să intru în jocuri politice, în politicianisme, pentru că nu e timpul pentru aşa ceva. Cred că în momentul de faţă preocuparea majoră a unui preşedinte este situaţia ţării şi reforma statului. Depinde de această majoritate. Eu nu o pot face, dar această majoritate atât de largă s-a angajat când am constituit majoritatea că va face aceste reforme şi mare parte din ele le găsim în programul de guvernare. Ar fi păcat să uite angajamentele, pentru că o reformă a statului flexibilizează statul şi îi creează condiţii să investeşti mai mult, şi nu mai sufocă sectorul privat, mediul privat, ca şi pe fiecare cetăţean. Birocraţii trebuie să îşi găsească toţi câte ceva de făcut, câte o ştampilă, câte o semnătură, câte un punct pe o hârtie ca să justifice o existenţă a postului.
Mihai Rădulescu: Nu vă interesează aspectele politicianiste, aţi răspuns practic şi acuzelor venite astăzi din anumite zone, care caracterizau discursul dumneavoastră ca fiind mai degrabă unul cu interes electoral.
Traian Băsescu: Păi spui că trebuie să treci la austeritate şi obţii foarte multe voturi din asta, spui că trebuie redus numărul de bugetari şi îţi vin voturile uite aşa de la sectorul bugetar, vin cu camioanele?
Mihai Rădulescu: Vin de la sectorul privat.
Traian Băsescu: Şi sectorul privat solicită pensii şi ajutor de şomaj mai mare şi tu vorbeşti de austeritate. Eu cred că astăzi mi-am făcut datoria şi vă pot spune că este prima dată când văd aproape toate ambasadele reprezentate în Parlament la un discurs al şefului statului. Am convingerea că semnalul dat astăzi i-a interesat care este perspectiva României, care este abordarea României în raport cu criza. Eu cred că a fost un semnal corect care pleacă astăzi de la Bucureşti. Important este ca şi colegii cu care am făcut majoritatea să realizeze că este esenţial, pe de o parte, să reformăm statul, pe de altă parte, să cheltuim optim bruma de bani pe care o avem în perioadă de criză. Şi cred că mai este un lucru extrem de important aici. Este justificarea acestei alianţe. În faţa românilor, şi este clar că nici electoratul PD-L-ului, nici electoratul PSD-ului nu a fost fericit cu această alianţă. Sunt electorate care, ca şi politicienii, sunt în confruntare de 16 ani şi nu uită multe din istoria acestor confruntări. Dar este clar că dacă electoratele celor două partide şi cetăţenii vor vedea că la o majoritate de 70% nu reformezi statul, nu modernizezi statul acesta cu reformele care trebuie făcute şi nu ai abordările corecte în perioadă de criză, vor constata singuri că nu se justifică alianţele. Deci marele pericol al acestei alianţe nu este dacă cineva pierde europarlamentarele sau pierde prezidenţialele. Marele risc al acestei alianţe este propria ei decredibilizare, pentru fiecare partid în parte şi pentru amândouă la un loc.
Mihai Rădulescu: Pentru minutul de final, apropo de europarlamentare, două probleme care au stârnit vii emoţii şi comentarii în societatea românească. În primul rând, candidatura fetei dumneavoastră cea mică, Elena Băsescu, pe liste pentru Parlamentul European. Mulţi o acuzau că...
Traian Băsescu: Chiar nu vreau să comentez acest lucru, nu ştiu să se fi făcut vreo listă la PD-L cu europarlamentarii. În al doilea rând, au fost abordări: tatăl ei e vinovat! De ce nu o opreşte? Oameni buni, femeia asta are 28-29 de ani. Eu nu am vorbit cu ea, cred că am o lună şi ceva de când nu ne-am întâlnit. Dacă vă aduceţi aminte, când era prietenă cu Hrebenciuc şi am scăpat-o într-o discuţie cu un ziarist, că nu are ce căuta cu băiatul lui Hrebenciuc, toată presa a sărit pe mine: dictatorul, se bagă în viaţa fetei. Acum de ce îmi cereţi să mă bag în viaţa fetei, dragilor?
Mihai Rădulescu: Poate pentru grija de a vă proteja dumneavoastră imaginea.
Traian Băsescu: Nu, asta lăsaţi-o în seama mea, imaginea. Eu mă uit la altceva. Sigur, exigenţele sunt foarte mari faţă de preşedintele României şi eu înţeleg acest lucru. Vă asigur că îmi voi face timp şi ea o să îşi facă timp să discute cu tac-su, şi tac-su cu fii-sa. Nu îmi e foarte clar care îi va fi reacţia. Trebuie să vă spun că...
Mihai Rădulescu: Depinde ce aveţi de gând să îi spuneţi.
Traian Băsescu: Eu chiar am îngrijit fetele astea trei ca pe ochii din cap, soţie şi cele două fiice. Nu am fost niciodată brutal cu ele, chiar dacă uneori m-au mai supărat fetele. Probabil că o să discut cu fii-mea, dar nu vă pot spune ceva în momentul de faţă.
Mihai Rădulescu: Ce îi veţi spune?
Traian Băsescu: O să vorbesc frumos, în orice caz.
Mihai Rădulescu: O veţi sfătui să candideze sau nu? Pentru că a generat probleme serioase. Aveţi o scrisoare, un apel din partea unui important lider de asociaţie civică, doamna Mungiu Pippidi, care a condiţionat cumva prezenţa pe listele PD-L de prezenţa inclusiv a unor persoane care sunt membri ai familiei sus-puse.
Traian Băsescu: Îmi permiteţi să fac o glumă? Ştiam că dânsa se fereşte să nu fie cu securişti, nu e securistă fii-mea, are 29 de ani, deci nu a avut timp să fie informatoare. Ştiam că se fereşte de infractori, nu a făcut nici o infracţiune, doar are nişte amenzi de circulaţie. Mai departe nu ştiu, o să discut, dar modul acesta al unui prieten de a-şi face notorietate, pentru că eu am o relaţie bună cu doamna Pippidi, putea să mă caute la un telefon dacă avea ceva să îmi spună, ca o chestiune de minimă eleganţă.
Mihai Rădulescu: Eu zic că am... v-am spus exact, probleme care circulă sau au stârnit emoţii. Şi mai este o mare problemă care a stârnit mai mult decât emoţii, cu paşapoartele biometrice, cu care sper să încheiem emisiunea. Ce părere are şeful statului în această problemă?
Traian Băsescu: Deci eu când îmi voi schimba paşaportul şi pentru că tot este o discuţie, fiţi sigur că mă duc să mi-l schimb înainte de termen, să am un paşaport biometric, pentru că nu e obligatoriu să îl iei, e o opţiune pentru fiecare. Dacă vrea să intre în Statele Unite, îşi ia paşaport biometric, dacă nu... şi în Europa în tot mai puţine state se poate merge, dar noi nu avem nevoie. Dar sunt state care au introdus deja obligativitatea pentru paşaportul biometric. Cred că cine nu vrea acest paşaport să nu şi-l ia, nu îl obligă nimeni să meargă în Statele Unite. Unde e problema? Eu mi-l iau.
Mihai Rădulescu: Bun. Ne luăm şi noi o pauză până la următoarea întâlnire, următorul poate raport asupra stării naţiunii, cum i-aţi spus discursului de astăzi din Parlament.
Traian Băsescu: Da, a fost un discurs de stare a naţiunii.
Mihai Rădulescu: Şi cum starea este marcată economic în momentul de faţă, este explicaţia notei discursului dumneavoastră.
Traian Băsescu: O să vă mai spun ceva, dacă... aici avem nişte realităţi. Stat nereformat, neflexibilizat, nemodernizat, am rămas la stadiul de tranziţie, un stat minimal modernizat, peste care a venit o criză. Eu am convingerea că noi vom trece peste această criză rezonabil. Nu suntem în situaţia în care sunt alte ţări, mult mai dificilă decât a noastră. Eu încă sper că vom avea o creştere pozitivă anul acesta, că vom reuşi cu un împrumut să ne securizăm cheltuielile obligatorii ale bugetului de stat pentru a lăsa resursele de care avem nevoie la bugetul de stat, pentru sectorul privat, care are nevoie, să nu mai colectăm ca în ianuarie şi februarie. Nu a putut lua mai nimeni bani de pe piaţă, pentru că s-a dus bugetul de stat ca să plătească lucrările neplătite, efectuate anul trecut, cele 2,1 miliarde. Din acest motiv nu ne va fi bine în perioadă de criză, sau nu ne va fi mai bine. Dar nu ne vom prăbuşi. Iar dacă vom şti să fim înţelepţi, vom trece mai uşor, poate şi cu mai puţini nervi dacă vom fi realişti toţi. Dar în ce mă priveşte, şi cu asta aş vrea să închei, am un singur obiectiv major, să reuşesc să comunic, să găsesc o relaţie bună cu Guvernul, cu Parlamentul, cu sindicatele, cu societatea civilă, cu toţi cei care împreună ne putem strânge să trecem prin acest moment dificil.
Mihai Rădulescu: Vă mulţumesc frumos pentru prezenţa în emisiune.
Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc.
Mihai Rădulescu: S-au dat răspunsuri, s-au dat lămuriri. Rămâne de văzut ce comentarii şi ce va urma după această zi. Mai important, cred eu, din toate punctele de vedere, este care vor fi acţiunile? Probabil că şi din punctul dumneavoastră de vedere...
Traian Băsescu: Categoric da şi mă aştept la o acţiune fermă, dar şi la dialog al Guvernului, al Parlamentului şi dialog cu sindicatele şi cu societatea, pentru că lucrurile la noi nu sunt înţelese. În primul rând trebuie să înţelegem că avem şansa să trecem acceptabil prin criză dacă suntem uniţi.
Mihai Rădulescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc.
Mihai Rădulescu: Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor, pentru atenţia cu care aţi urmărit această Ediţie specială. O seară bună în continuare!
(Prin Monitoring Media: TVR 1 - Ediţie specială, Ora: 21:10, sursa: http://www.monitoring.ro)
No comments:
Post a Comment