Într-un raport elaborat de eurodeputatul Francisco José Millán Mon (PPE-DE, Spania) referitor la relaţiile transatlantice, ce urmează a fi dezbătut în 25 martie, se solicită ca "SUA să ridice regimul de vize pentru cele şase state membre UE care nu au fost incluse în programul de scutire de vize şi să trateze toţi cetăţenii UE în mod egal pe baza reciprocităţii depline".
Potrivit raportului, chestiunea eliminării vizelor trebuie să fie pentru Comisia Europeană o prioritate a dialogului cu noul guvern american.Membrii comisiei parlamentare pentru afaceri externe invită UE şi SUA să dezvolte o strategie comună privind cele şase state din Estul Europei (Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus), vizate de Politica europeană de vecinătate, pentru a ajunge la rezultate concrete şi durabile în implementarea noului Parteneriat estic şi în Sinergia Mării Negre.
Având în vedere dinamica actuală, pentru a îmbunătăţi şi a reînnoi cadrul relaţiei transatlantice, deputaţii insistă asupra faptului că Noua Agendă Transatlantică (NAT), care datează din 1995, ar trebui înlocuită cu un nou Acord de Parteneriat Transatlantic, care să ofere relaţiei o bază mai stabilă şi actualizată.
O piaţă transatlantică până în 2015
Pentru realizarea unei pieţe transatlantice unificate până în 2015 trebuie analizate obstacolele existente în calea integrării economice. În acest sens, Comisia Europeană este îndemnată să elaboreze o foaie de parcurs detaliată cu obstacolele existente, care trebuie eliminate în vederea respectării acelei date-ţintă.
Consiliul Economic Transatlantic (CET) reprezintă un important cadru de cooperare macroeconomică între ambii parteneri şi încurajează instituţiile monetare competente să îşi întărească coordonarea.
În special în domenii precum investiţiile, standardele de contabilitate, aspectele de reglementare, siguranţa produselor importate şi aplicarea a drepturilor de proprietate intelectuală, ameliorarea cooperării a avut deja drept rezultat un progres semnificativ care trebuie continuat.
Pieţele serviciilor financiare
Integrarea pieţelor serviciilor financiare, fără o revizuire paralelă a cadrului de reglementare şi a normelor de supraveghere, ar crea dificultăţi autorităţilor în exercitarea unui control eficient. Prin urmare, în raport se susţine adoptarea unor reglementări care să garanteze competiţia, să asigure mai multă transparenţă şi o supraveghere efectivă a produselor, a instituţiilor şi a pieţelor financiare, şi care să creeze modele comune de gestionare a riscului, în conformitate cu acordurile încheiate la reuniunea la vârf a G20 din noiembrie 2008.
Deputaţii europeni solicită îmbunătăţirea cooperării între organismele de supraveghere pentru urmărirea activităţilor instituţiilor financiare transfrontaliere şi evitarea acţiunilor întreprinse de instituţiile financiare cu sediul în jurisdicţii necooperante şi netransparente şi solicită eliminarea paradisurilor fiscale.
Ameninţări globale
Europarlamentarii salută angajamentul ferm asumat de noul preşedinte al SUA privind combaterea schimbărilor climatice. UE şi SUA trebuie să preia iniţiativa şi să ajungă, cu ocazia Conferinţei de la Copenhaga, care urmează să aibă loc în 2009, la un acord ambiţios pentru perioada ulterioară anului 2012, acord la care să fie parte toate ţările care generează volume importante de gaze cu efect de seră, convingându-le să-şi asume obiective obligatorii pe termen mediu şi lung.
Membrii PE solicită UE şi SUA să coopereze mai strâns în sectorul energetic. Pe lista de priorităţi ar trebui să fie înscrise coordonarea eficientă a poziţiilor lor faţă de ţările producătoare şi creşterea diversităţii în materie de aprovizionare, resurse şi transport. Totodată se pledează în favoarea unei cooperări ştiinţifice şi tehnologice mai strânse în domeniul energiei şi al eficienţei energetice.
***
Într-un raport elaborat de eurodeputatul Francisco José Millán Mon (PPE-DE, Spania) referitor la relaţiile transatlantice, se solicită ca "SUA să ridice regimul de vize pentru cele şase state membre UE care nu au fost incluse în programul de scutire de vize şi să trateze toţi cetăţenii UE în mod egal pe baza reciprocităţii depline."
Potrivit raportului, chestiunea eliminării vizelor trebuie să fie pentru Comisia Europeană o prioritate a dialogului cu noul guvern american.Membrii Parlamentului European invită UE şi SUA să dezvolte o strategie comună privind cele şase state din Estul Europei (Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus), vizate de Politica europeană de vecinătate, pentru a ajunge la rezultate concrete şi durabile în implementarea noului Parteneriat estic şi în Sinergia Mării Negre.
Parlamentul European salută cu satisfacţie întâlnirea la nivel înalt ce urmează a avea loc la Praga, la 5 aprilie 2009, între Preşedintele Obama şi cei 27 şefi de state şi de guverne ale UE şi speră că această reuniune va da un puternic impuls consolidării relaţiei transatlantice şi stabilirii unei agende comune.
Nou cadru juridic cu o nouă arhitectură instituţională
Având în vedere dinamica actuală, pentru a îmbunătăţi şi a reînnoi cadrul relaţiei transatlantice, deputaţii insistă asupra faptului că Noua Agendă Transatlantică (NAT), care datează din 1995, ar trebui înlocuită cu un nou Acord Transatlantic de Parteneriat, care să ofere relaţiei o bază mai stabilă şi actualizată.
Noul acord ar trebui să creeze un organ de consultare şi coordonare sistematică la nivel înalt în legătură cu politica externă şi de securitate; se recomandă ca acest organ să fie prezidat, pentru UE, de Înaltul Reprezentant / Vicepreşedintele Comisiei şi, pentru SUA, de Secretarul de Stat şi să se reunească cel puţin odată la trei luni, fără a aduce prejudicii contactelor neoficiale. Acest mecanism ar putea fi denumit Consiliul Politic Transatlantic (CPT).
O piaţă transatlantică până în 2015
Pentru realizarea unei pieţe transatlantice unificate până în 2015 trebuie analizate obstacolele existente în calea integrării economice. În acest sens, Comisia Europeană este îndemnată să elaboreze o foaie de parcurs detaliată cu obstacolele existente, care trebuie eliminate în vederea respectării acelei date-ţintă.
Consiliul Economic Transatlantic (CET) reprezintă un important cadru de cooperare macroeconomică între ambii parteneri şi încurajează instituţiile monetare competente să îşi întărească coordonarea.
În special în domenii precum investiţiile, standardele de contabilitate, aspectele de reglementare, siguranţa produselor importate şi aplicarea a drepturilor de proprietate intelectuală, ameliorarea cooperării a avut deja drept rezultat un progres semnificativ care trebuie continuat.
Pieţele serviciilor financiare
Integrarea pieţelor serviciilor financiare, fără o revizuire paralelă a cadrului de reglementare şi a normelor de supraveghere, ar crea dificultăţi autorităţilor în exercitarea unui control eficient. Prin urmare, în raport se susţine adoptarea unor reglementări care să garanteze competiţia, să asigure mai multă transparenţă şi o supraveghere efectivă a produselor, a instituţiilor şi a pieţelor financiare, şi care să creeze modele comune de gestionare a riscului, în conformitate cu acordurile încheiate la reuniunea la vârf a G20 din noiembrie 2008.
Deputaţii europeni solicită îmbunătăţirea cooperării între organismele de supraveghere pentru urmărirea activităţilor instituţiilor financiare transfrontaliere şi evitarea acţiunilor întreprinse de instituţiile financiare cu sediul în jurisdicţii necooperante şi netransparente şi solicită eliminarea paradisurilor fiscale.
Ameninţări globale
Europarlamentarii salută angajamentul ferm asumat de noul preşedinte al SUA privind combaterea schimbărilor climatice. UE şi SUA trebuie să preia iniţiativa şi să ajungă, cu ocazia Conferinţei de la Copenhaga, care urmează să aibă loc în 2009, la un acord ambiţios pentru perioada ulterioară anului 2012, acord la care să fie parte toate ţările care generează volume importante de gaze cu efect de seră, convingându-le să-şi asume obiective obligatorii pe termen mediu şi lung.
Membrii PE solicită UE şi SUA să coopereze mai strâns în sectorul energetic. Pe lista de priorităţi ar trebui să fie înscrise coordonarea eficientă a poziţiilor lor faţă de ţările producătoare şi creşterea diversităţii în materie de aprovizionare, resurse şi transport. Totodată se pledează în favoarea unei cooperări ştiinţifice şi tehnologice mai strânse în domeniul energiei şi al eficienţei energetice.
Raportul PE a fost adoptat cu 503 voturi pentru, 51 împotrivă şi 10 abţineri.
Intervenţii ale europarlamentarilor din România în cadrul dezbaterii parlamentare
Adrian Severin (PSE)
Statele Unite ale Americii au nevoie de State Unite ale Europei, care să fie puternice. Uniunea Europeană are nevoie de o Uniune Americană puternică. Împreună, Statele Unite şi Uniunea Europeană ar putea reprezenta o garanţie pentru securitatea şi stabilitatea mondială şi ar putea oferi un model pentru ordinea globală.
Acest raport nu vorbeşte numai despre consolidarea relaţiilor transatlantice, ci şi despre echilibrarea acestor relaţii. Există asimetrii între cele două ţărmuri ale Atlanticului care afectează în mod negativ cooperarea transatlantică. De aceea, consolidarea politică a Uniunii Europene este esenţială pentru cooperarea viitoare cu Statele Unite.
Între aceşti doi parteneri obiectiv strategici sunt necesare atât relaţii mai profunde şi mai bine structurate, cât şi o instituţionalizare a relaţiilor. Un parteneriat strategic consolidat şi procesul conducând către acest parteneriat sunt recomandări propuse de raportul pe care îl discutăm astăzi. Urmând aceste linii, ar trebui să ne propunem crearea unui organism transatlantic cu adevărat confederal între UE şi SUA.
În acelaşi timp, consolidarea parteneriatului strategic transatlantic ar trebui să ofere o nouă oportunitate pentru avansarea cooperării cu un al treilea actor politic major al emisferei nordice, şi anume Rusia. Relaţiile UE-SUA nu ar trebui privite ca o alianţă transatlantică dirijată împotriva Rusiei, ci ca un punct de pornire în stabilirea unei formule pentru o cooperare trilaterală în vederea menţinerii securităţii şi stabilităţii globale.
În concluzie, prioritatea noastră nu este aceea de a ne exprima aşteptările de o manieră auto-amăgitoare, ci aceea de a construi pe baza unor presupuneri realiste asupra rezultatelor pe care UE şi SUA le pot produce, în timp ce Uniunea continuă să îşi consolideze capacitatea de a produce aceste rezultate.
Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE)
Ca membri ai Parlamentului European, trebuie să insistăm ca Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii să dezvolte o strategie comună privind cele şase state din estul Europei, respectiv Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus, vizate de politica europeană de vecinătate, pentru a ajunge la rezultate concrete şi durabile în implementarea noului parteneriat estic şi în sinergia Mării Negre. Apreciez includerea în raport a amendamentului meu pe această temă şi le mulţumesc colegilor mei pentru susţinerea acestei idei.
De un interes deosebit este, între altele, şi propunerea raportorului de eliminare a vizelor pentru toţi cetăţenii europeni care vor să călătorească în Statele Unite. Toţi cetăţenii europeni trebuie să fie trataţi în mod egal. Este inacceptabil ca o parte dintre cetăţenii Uniunii Europene să fie trataţi ca cetăţeni de mâna a doua.
Subliniez progresele concrete şi importante realizate în scopul scutirii de vize, ca de exemplu introducerea în România din ianuarie 2009 a noilor paşapoarte biometrice dotate cu cipuri care stochează datele personale ale cetăţenilor, având 50 de elemente de siguranţă, cu 18 mai multe decât paşapoartele actuale, dar consider că paşapoartele biometrice nu trebuie să fie o condiţie eliminatorie pentru intrarea în programul de scutire de vize.
Includerea tuturor statelor Uniunii Europene în programul „Visa Waiver” trebuie să fie o prioritate în dialogul Comisiei Europene cu Statele Unite ale Americii.
Ioan Mircea Paşcu (PSE)
Actuala criză şi provocările comune - pentru Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii - pe care aceasta le creează fac necesară intensificarea cooperării dintre aceşti doi actori internaţionali majori.
Chiar dacă unitatea occidentală ne-a ajutat să ne câştigăm independenţa şi să încheiem Războiul Rece, până la momentul la care ţările noastre au aderat atât la NATO, cât şi la Uniunea Europeană, relaţiile transatlantice nu erau în cea mai bună formă.
Criza prezentă şi provocările comune pe care le creează – deteriorarea mediului de securitate, chestiuni globale precum energia, schimbările climatice, proliferarea nucleară şi noile centre de putere, chestiunile regionale precum Orientul Mijlociu, Afganistan-Pakistan, Iran şi Africa – fac necesară intensificarea cooperării noastre transatlantice.
În acest context, raportul aduce o contribuţie pozitivă prin sugerarea de modalităţi care să instituţionalizeze această relaţie, să abordeze în comun Rusia şi cele şase state est-europene, să obţină o piaţă transatlantică unificată până în 2015, să integreze gradual pieţele noastre financiare şi să extindă programul de exceptare de la viză la toate statele membre UE. Nu putem rata, altfel costul pentru Occident ar fi pierderea iniţiativei în afacerile internaţionale, posibil pentru o lungă perioadă de timp.
Alexandru Nazare (PPE-DE)
Ţinând cont de evoluţiile ultimilor ani în Uniunea Europeană, la nivelul administraţiei americane, cât şi pe plan mondial, acum este momentul să regândim parteneriatul transatlantic şi să îl adaptăm noilor realităţi.
Acest raport coagulează într-un document extrem de util principalele priorităţi ale Europei în relaţia sa cu Statele Unite.
În primul rând, cooperarea în domeniul securităţii trebuie să continue. A venit momentul ca Europa să contribuie mai mult în teatrul din Afganistan, unde se duce un război crucial pentru viitorul regiunii. Aş dori să menţionez de asemenea că ţara mea, România, a acordat asistenţă eforturilor Statelor Unite atât în Irak, cât şi în Afganistan.
În al doilea rând, în dosarul energetic cred că este necesar un efort comun pentru coordonarea eforturilor de cercetare şi identificarea de surse noi nepoluante de energie.
În ceea ce priveşte relaţia cu Rusia, consider oportună o abordare coerentă între Statele Unite şi Europa, pe de o parte, şi Rusia, pe de alta.
În final, aş vrea să salut propunerile deosebit de constructive de înfiinţare a unor organisme de consultare transatlantice, inclusiv în ceea ce priveşte politica externă şi de securitate.
(sursa: http://www.europarl.europa.eu)
Corina Creţu: Pentru eliminarea vizelor SUA
martie 27, 2009 by corinacretu
In calitate de membru al Delegatiei Parlamentului European pentru Relatiile cu Congresul SUA, am subliniat, in sesiunea plenara de la Strasbourg, cu prilejul dezbaterilor consacrate Raportului privind stadiul relatiilor transatlantice in urma alegerilor din SUA, importanta renuntarii la obligativitatea vizelor SUA pentru toti cetatenii UE, in vederea asigurarii unui regim nediscriminatoriu care va consolida parteneriatul transatlantic. In urma votarii, ieri, a acestui raport, Parlamentul European solicita oficial ridicarea vizelor SUA pentru toate statele UE.
In interventia mea, am aratat ca alegerea presedintelui Barack Obama poate reprezenta inceputul unei noi epoci in relatiile dintre Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana, cu conditia ca ambele parti sa treaca de la bunele intentii si de la declaratiile prietenoase la pasi mai concreti pentru strangerea legaturilor si pentru eficientizarea cooperarii.
Criza economica si contextul geostrategic actual impun o mai mare preocupare pentru imbunatatirea colaborarii transatlantice, intrucat ne confruntam cu provocari comune grave. SUA si UE sunt legate printr-un parteneriat fundamental pentru ambele parti, care acopera toate sferele de activitate, de la schimburile comerciale pana la alianta militara.
In aceste conditii, consider imperios necesara eliminarea ultimelor discriminari ce exista in relatiile SUA-UE. Faptul ca vizele pentru intrarea in SUA sunt inca obligatorii pentru cetatenii din sase state membre ale Uniunii Europene trebuie sa constituie o prioritate a dialogului Comisiei si Parlamentului European cu autoritatile americane, pentru a se ajunge la un tratament egal al tuturor cetatenilor din tarile UE, pe baza reciprocitatii depline. In acest sens, salut includerea in acest raport a solicitarii adresate Statelor Unite de a ridica regimul de vize pentru cele sase tari care nu au fost inca incluse in Programul de scutire de vize.
Ca membra a Delegatiei europarlamentare pentru relatiile cu Congresul SUA, voi pleda in aceasta directie si la conferinta interparlamentara transatlantica programata in aprilie la Praga, cu atat mai mult cu cat eforturile depuse de aceste tari, asa cum este introducerea pasapoartelor biometrice de catre Romania, nu trebuie trecute cu vederea. Precedentele reuniuni ne-au demonstrat importanta dialogului si a prezentarii corecte a situatiei de fapt pentru mai buna intelegere a necesitatii de a nu mai face diferentieri nedrepte intre cetatenii europeni.
(sursa: http://corinacretu.wordpress.com/)
No comments:
Post a Comment