Pregătirea summit-ului G20
Londra, 2 aprilie2009
Europei trebuie să îi revină un rol de lider în găsirea soluţiilor la criza globală în cadrul viitorului summit G20 - acesta a fost mesajul principal al premierului britanic Gordon Brown în plenul Parlamentului European. Şeful de guvern a primit un călduros bun venit din partea majorităţii grupurilor politice. Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, în discursul introductiv a declarat că reuniunea G20 din 2 aprilie, de la Londra oferă o oportunitate vitală pentru liderii lumii industrializate şi celor din ţările emergente de a conlucra la crearea unei agende comune necesare pentru stabilitatea economică.
Ca preşedinte al G20, Gordon Brown a dovedit a fi un lider activ pe scena internaţională, într-o perioadă dificilă. "Viteza cu care el a contribuit la dezvoltarea G20, ca un instrument nou pentru guvernanţa economică, este încurajatoare şi în acelaşi timp impresionantă."
"Din totdeauna am crezut că Marea Britanie trebuie să joace rolul unui actor important în cadrul Uniunii Europene. Noi salutăm determinarea dumneavoastră de a asuma acest rol", a conchis preşedintele Parlamentului European.
Dezbaterea parlamentară
Prim-ministrul Regatului Unit, Gordon Brown a declarat că Europa deţine un loc special în lume pentru a răspunde noilor provocări ale globalizării tocmai datorită realizărilor obţinute de Uniune în ultimii 60 de ani: cea mai mare piaţă unică, care include peste 500 de milioane de oameni, o cooperare economică de succes unică pe mapamond, cel mai complex cadru de protecţie a mediului precum şi cel mai amplu program de dezvoltare.
Experienţa Uniuni Europene demonstrează valorile comune ale acestui continent: libertate, progres economic şi justiţie socială. "Lecţia pe care am învăţat-o este că pieţele pot fi libere dar nu lipsite de valori."
Referindu-se la statele membre din Europa de Est, el a declarat următoarele: "Nu ne vom depărta de voi în aceste vremuri grele, dar vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a fi de partea voastră."
El a pledat pentru un Fond Monetar Internaţional (FMI) reformat, care să dispună de resurse de cel puţin 500 miliarde euro, ceea ce reprezintă dublul faţă de cât dispune la momentul actual, pentru a putea sprijini ţările care înregistrează o lipsă de capital şi pentru a oferi asistenţă la restructurarea capacitatea instituţiilor bancare din aceste ţări. "Avem nevoie de un FMI care nu doar reacţionează la crize, ci le şi previne", a declarat Gordon Brown.
O altă măsură menţionată de premierul britanic se referă la desfiinţarea paradisurilor fiscale offshore, precum şi la combaterea sărăciei la nivel mondial, având în vedere că 500 000 de copii mor din cauza actualei crize economice.
Potrivit premierului britanic, în anii recenţi nu a existat un mai mare angajament politic pe ambele părţi ale Atlanticului pentru o cooperare în domenii precum "stabilitate financiară, schimbări climatice, securitate şi dezvoltare - o cooperare care va fi în beneficiul nostru şi al întregii lumi."
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi-a exprimat încrederea în succesul viitoarei reuniuni G20, reamintind că iniţiativa unui răspuns global la criza economică a venit din partea Europei, Uniunii revenindu-i o responsabilitate specială în cadrul summit-ului G20.
Stimularea economiei şi reglementarea actorilor financiari de pe piaţă ar trebui să fie rezultatul summit-ului de la Londra. "Trebuie să refuzăm orice formă de naţionalism economic şi protecţionism şi să reafirmăm angajamentul nostru pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului", a mai adăugat J. M. Barroso.
Reprezentanţii grupurilor politice
Joseph Daul (PPE-DE, Franţa) a subliniat că Europa va fi puternică doar dacă va vorbi cu o singură voce la summitul G20.
După cum au arătat deciziile guvernelor din anii 80, protecţionismul nu reprezintă soluţia la criza actuală. Potrivit unora, criza actuală ar fi rezultatul globalizării şi al economiei de piaţă, care, de fapt, a contribuit în ultimii 40 ani la creşterea cu 40% a venitului şi la o creştere economică anuală medie de 2%.
Prioritatea absolută rămâne redresarea economică şi restabilirea încrederii cetăţenilor europeni, precum şi stabilirea unei noi arhitecturi financiare. El a recomandat liderului britanic să evite utilizarea unor sloganuri de tip "locuri de muncă britanice pentru britanici", ceea ce ar fi în contradicţie cu spiritul european.
Martin Schulz (PSE, Germania) a apreciat discursul premierul britanic şi vorbind în numele mişcării socialiste, a declarat că socialiştii europeni susţin în totalitate cele menţionate de şeful de guvern britanic.
El a atras atenţia asupra diferenţei existente dintre protecţionism şi protecţia socială, cu referire la cele declarate de antevorbitorul său.
În opinia lui Martin Schulz, prezenţa premierului britanic la Parlamentul European arată faptul că acest forum al popoarelor europene este locul în care trebuie să se prezinte perspectivele politicelor viitoare.
El şi-a exprimat speranţa că se va asista la o nouă eră a relaţiilor dintre SUA şi Europa, relaţie bazată de solidaritate. În final, deputatul european a subliniat că sacrificarea politicii de mediu în detrimentul politicii economice ar fi o greşeală fundamentală.
Graham Waston (ALDE, Regatul Unit) a declarat: "Aţi prevăzut o agendă importantă pentru G20, de la combaterea sărăciei în lume până la dezarmare nucleară şi pace în Orientul Mijlociu. Vă doresc succes!".
"Avem nevoie de o economie nouă şi durabilă, ca parte a unui contract social global. Epoca banilor obţinuţi uşor a trecut. Pentru o creştere în viitor, viaţa de zi cu zi nu trebuie să fie egală cu sacrificiul." Dar pentru a realiza aceste lucruri în Europa, e nevoie de consens deplin şi de participarea Marii Britanii, a mai spus deputatul britanic.
El şi-a exprimat dorinţa ca Marea Britanie să fie un partener pozitiv în acest proiect, adăugând că speră ca moneda unică să iasă întărită din această criză. Domnul Watson s-a adresat premierului englez, întrebând dacă acesta va încerca să aducă ţara sa în zona euro în perioada de după recesiune, deoarece Marea Britanie nu ar trebui să stea în spatele zidului, ci să se alăture celorlalte state, care se confruntă acum cu probleme.
Brian Crowley (UEN, Irlanda) l-a apreciat pe premierul britanic pentru prezentarea unui proiect ce poate fi o punte de legătură între Europa şi America. Cu toate acestea, deputatul a insistat asupra succesului din ultimii ani, care nu trebuie uitat acum din cauza crizei financiare. El a pledat în favoarea unui plan financiar bazat pe succesele din trecut şi care să garanteze, în primul rând, lucruri mai bune pentru cetăţeni, nu pentru piaţă.
Monica Frassoni (Grupul Verzilor, Italia) a cerut primului-ministru Brown aderarea Marii Britanii la zona euro şi terminarea "opt-out"-urilor de care beneficiază această ţară. Eurodeputata a solicitat de asemenea ca fondurile speculative să fie mai degrabă eliminate, decât reglementate şi să se prevadă micşorarea veniturilor celor care fac speculaţii. Ea a cerut Marii Britanii să adopte acţiuni mai hotărâte în domeniul mediului înconjurător, ţinând cont de faptul că numai 7% din investiţii sunt destinate investiţiilor nepoluante.
Vorbind despre viitorul summit de la Copenhaga, doamna Frassoni a declarat că, fără angajamente financiare serioase, acesta este condamnat la eşec.
Francis Wurtz (GUE/NGL, Franţa) a solicitat "mai multă umilinţă" din partea liderilor politici cu privire la criza economică, referindu-se la preşedintele băncii Morgan Stanley, potrivit căruia există o vină colectivă (a instituţiilor financiare, a politicienilor, a agenţiilor de rating a băncilor centrale etc.) în ceea ce priveşte actuala criză. În opinia europarlamentarului, oamenii ar trebui să se afle pe primul loc, pe care el consideră că îi reprezintă.
Nigel Farage (IND/DEM, Regatul Unit) i-a reproşat premierul britanic că nu a iniţiat un referendum cu privire la ratificarea Tratatului de la Lisabona. El a declarat că o majoritate clară a cetăţenilor doresc să aibă o relaţie de prietenie şi comerţ liber cu UE, dar nu să fie membri ai unei uniuni politice. În opinia sa, cetăţenii Europei trebuie sa aibă posibilitatea de a decide asupra propriilor destine şi nu parlamentele sunt responsabile pentru astfel de decizii.
- Discursul lui Gordon Brown în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului, marţi, 24 martie 2009 (EN)
- Discursul Preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, cu ocazia intervenţiei lui Gordon Brown, marţi, 24 martie 2009 (EN)
- Intervenţii ale liderilor grupurilor politice din Parlamentul European, cu ocazia discursului lui Gordon Brown, marţi, 24 martie 2009 (EN)
(sursa: http://www.europarl.europa.eu)
După cum ne-a obişnuit, doamna parlamentar european Corina Creţu ne oferă şi o interpretare a acestui gest politic.
martie 24, 2009 by corinacretu
Astazi, la Strasbourg, in plenul Parlamentului European a avut loc o dezbatere foarte interesanta, cu participarea primului ministru al Marii Britanii, Gordon Brown, si a presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Discutia pe tema crizei economice precede summitul G20 de la Londra, din 2 aprilie, care va fi prezidat de seful guvernului britanic.
A fost o dezbatere animata si este evident ca realitatea dura isi pune amprenta asupra discursului politic. Aceasta criza face intre angajatii europeni, luna de luna, sute de mii de victime care isi pierd locurile de munca si creeaza o neliniste tot mai mare in randul cetatenilor si responsabililor politici, pe masura ce efectele recesiunii se resimt.
Dincolo de tonul radical al dezbaterii, am retinut, ca idee principala a discursului premierului laburist Gordon Brown, nevoia de reglementare a pietelor. Aceasta necesitate a fost subliniata, ulterior, si de presedintele Barroso, care a insistat asupra importantei impunerii unor reguli pentru o functionare corecta a pietelor menita sa recladeasca increderea in ele, si de liderul Grupului Parlamentar al Socialistilor Europeni, Martin Schultz, care a scos in evidenta falimentul liberalismului nereglementat si a atras atentia asupra finalului epocii in care a dominat lacomia individuala. Solidaritatea intre statele membre si combaterea saraciei au fost, de asemenea, idei de baza din discursul primului ministru britanic. Cuvintele sale - “Nu putem intoarce spatele celor mai saraci dintre noi” - sunt revelatoare in acest sens. Gordon Brown a criticat faptul ca globalizarea a traversat nu doar granitele nationale, ci si pe cele morale: lectia pe care am invatat-o este ca pietele pot fi libere, dar nu lipsite de valori, spunea premierul britanic.
Din planul pe care Marea Britanie il va propune G20 se evidentiaza desfiintarea paradisurilor fiscale, cooperarea UE-SUA si reformarea sistemului financiar international, in special a FMI, care trebuie sa devina capabil sa si previna crizele, nu doar sa reactioneze la ele si care sa dispuna de resurse de minim 500 miliarde euro - dublu fata de prezent - pentru a sprijini tarile care inregistreaza lipsa de capital si pentru a oferi asistenta la restructurarea capacitatilor bancare.
Mi s-a parut incurajator, de asemenea, faptul ca Jose Manuel Barroso a accentuat ca UE nu va abdica de la urmarirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului si ca eforturile Comisiei Europene de coordonare a actiunilor anti-criza ale statelor membre vor viza inclusiv evitarea nationalismului si protectionismului care par sa tenteze unele guverne. In ceea ce priveste pastrarea locurilor de munca - problema cea mai dureroasa a momentului - presedintele Barroso a anuntat ca in 7 mai va fi organizat un summit european pe aceasta tema.
Dezbaterile din Parlamentul European pe tema crizei economice continua maine o data cu prezentarea concluziilor Consiliului European de saptamana trecuta.
No comments:
Post a Comment